SUBIECT: Angajarea persoanelor cu dizabilitati

Doar 4,6 la suta din cele 622.892 de persoane cu dizabilitati au un loc de munca, in medie unu la suta sunt angajate in institutiile publice, situatia fiind "dramatica" in institutiile centrale, rezulta dintr-un studiu prezentat, miercuri, de Institutul pentru Politici Publice (IPP).



Cercetarea facuta de IPP arata ca in iunie 2013, la nivel national, erau angajate 29.184 de persoane cu dizabilitati si erau inregistrate 622.892 de persoane cu dizabilitati neinstitutionalizate.

Desi cifra este in usoara crestere (28.756 in decembrie 2012, 27.861 in decembrie 2011, 27.420 in 2010 si 28.826 in 2009), autorii studiului atrag atentia ca procentul persoanelor cu handicap angajate este extrem de mic.

Analiza privind angajarea persoanelor cu dizabilitati la nivelul primariilor muinicipii resedinta de judet arata ca doar Primaria Focsani respecta Legea 448 privind protectia persoanelor cu handicap, care obliga orice institutie publica sau privata cu mai mult de 50 de angajati sa incadreze in munca si persoane cu handicap (cel putin patru la suta din numarul de angajati).

In Primaria Focsani sunt angajate 4,21 la suta persoane cu dizabilitati, iar in afara de aceasta, doar primariile din Zalau si Targoviste mai au peste trei la suta dintre angajati cu dizabilitati.

La polul opus, in primariile din Satu Mare, Sfantu Gheorghe, Piatra Neamt, Calarasi si Alexandria nu lucreaza nicio persoana cu dizabilitati. Procente nesemnificative sunt inregistrate si la primariile din Bacau, Vaslui, Alba-Iulia, Targu Mures, Iasi, Bucuresti, Slatina, Resita si Braila (sub 0,5 la suta).

La nivelul directiilor generale de asistenta sociala si protectia copilului (DGASPC), procente de peste patru la suta privind angajarea persoanelor cu dizabilitati sunt inregistrate in Mehedinti (5,78 la suta), Salaj (5,25 la suta), Sectorul 1 Bucuresti (5 la suta) si Vrancea (4,32 la suta).

"Directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului ar trebui sa fie primele care sa dea un semnal si sa incurejeze intrarea pe piata muncii a acestor oameni", a declarat directorul de programe de la IPP, Elena Iorga.

Ea a precizat ca DGASPC Braila nu are niciun angajat cu dizabilitati, iar directiile din Mures, Teleorman, Covasna si Neamt inregistreaza procente scazute, de pana la 0,5 la suta.

Elena Iorga a mai atras atentia ca "situatia este dramatica" la nivelul institutiilor publice centrale, cel mai mare procent, de 0,92 la suta, inregistrandu-l Ministerul Justitiei, in timp ce Presedintia si Ministerul Culturii nu au nici macar cate un angajat cu dizabilitati.

Astfel, procentul de angajare a persoanelor cu dizabilitati este de 0,98 la suta in primarii, 0,93 la suta in institutii publice centrale si 1,66 la suta in DGASPC-uri.

Analiza are la baza informatii oficiale furnizate de catre institutiile publice centrale si locale in temeiul Legii 544/2001, referitoare la obligatia institutiilor publice de a angaja persoane cu dizabilitati, respectiv de a accesibiliza mediului public.

Esantionul de institutii a cuprins: 41 primarii ale municipiilor resedinta de judet, cele sase primarii de sector din Capitala si Primaria Municipiului Bucuresti, 41 de directii generale ale finantelor publice, sase administratii ale finantelor publice de sector din Bucuresti, 42 de tribunale, 10 universitati din marile centre universitare, 42 de spitale municipale, 47 de DGASPC-uri din tara si din Bucuresti si 16 ministere ale actualului Cabinet.

Aici la acest capitol ne enervam, ne suparam foarte tare.

Statul roman nu are o politica de incluziune sociala al persoanelor cu dizabilitati.

Nu face absolut nimic in acest sens, insa nu scapa nici un prilej a se plange ca persoanele cu dizabilitati cer multe ajutoare .

Daca omul/persoana valida nu-si gaseste loc de munca. 2-3 milioane de romani au plecat peste hotare sa munceasca, impinsi de saracia locurilor de munca din Romania, noi cum ne-am putea salva ?!

De cate ori am ascultat la Radio sau am citit anunturi cu Oferte de Munca peste hotare, in Europa am auzit si urmatoarea precizare oficiala.

"Pentru depunerea Cererii de Angajare persoanele interesate sunt rugate sa aduca dovada ca nu AU DIZABILITATE .

Sau ... sunt excluse persoanele cu handicap.

NUMARUL PERSOANELOR CU HANDICAP ANGAJATE IN MUNCA, PE JUDETE, LA 30 IULIE 2014

Asadar o statistica exista si probabil ca este si exacta, precisa.

Ministerul Muncii ar trebuii sa aiba niste sociologi care sa studieze/ analizeze care sunt conditiile de munca si cum pot fi imbunatatite astfel incat sa se incurajeze angajarea cator mai multe persoane.

Avantajul ar fi de ambele parti.

Pe de alta parte 31000 impartit la 42 de judete egal 762 de persoane cu dizabilitati angajate.

S-ar gasi rezolvari/inbunatari daca se vrea cu adevarat.

In atentia tinerilor cu dizabilitati

Tinerii cu dizabilitati, elevi, studenti sau cei care si-au terminat studiile, cu varsta cuprinsa intre 17-25 de ani, pot face practica in institutiile statului ca voluntari, cu posibilitatea ca in viitor sa fie angajati in respectivele institutii. Doritorilor li se asigura insotitor pentru deplasarea catre si de la locul de practica.
Pentru mai multe detalii va rugam sa il contactati pe dl. Daniel Stifter la adresa de mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Bafta!

Ieri a fost publicat în Monitorul Oficial un act normativ care aduce modificări importante la Codul fiscal, privind impozitul pentru veniturile realizate de persoanele cu handicap, categoriile de persoane fizice scutite de la plata CASS şi taxa pe valoarea adăugată.

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/2015, legiuitorul pune în aplicare o decizie recentă a Curții Constituționale prin care se extinde scutirea la impozit pentru veniturile realizate de persoane fizice cu handicap grav sau accentuat.

De asemenea, actul normativ enumeră categoriile de persoane fizice scutite la plata contribuției pentru asigurările de sănătate iar o ultimă tematică adoptată de legiuitor se referă la taxa pe valoarea adăugată.

Impozitul pe veniturile realizate de persoanele cu handicap

Din punctul de vedere al impozitului pe venit, ordonanța extinde scutirea de impozit pe venit pentru toate categoriile de venit impozabil realizate de o persoană fizică cu handicap grav sau accentuat.

Această persoană beneficiază de scutirea la impozitul din salarii iar dacă desfășoară și alte activități benficiază de scutire și pentru următoarele tipuri de venituri:

• venituri din activități independente;
• venituri din pensii;
• venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, altele decât cele impozitate prin tranșe de venit;

Legiuitorul stabilește și corectarea normelor de venit pentru perioada 1 ianuarie 2015 – 1 februarie 2015 pentru aceste persoane.

Scutirea de la plata CASS

În urma mediatizării situației de aplicare a contribuției de sănătate pentru copiii minori ce au încasat dobândă la alocații, legiuitorul vine cu o serie de scutiri la contribuția de sănătate, element de noutate ce ar fi trebuit să fie introdus în Codul fiscal încă din iulie 2012, dată de la care Codul fiscal reglementează asigurările sociale.

Astfel, următoarele categorii de persoane sunt scutite de plata contribuției la asigurările de sănătate:

• copiii cu vârsta de până la 18 ani, respectiv tinerii cu vârsta de 18-26 ani dacă sunt înscriși în sistemul de învățământ;
• tinerii cu vârsta de până la 26 ani ce provin din sistemul de protecție a copilului. Dacă aceștia realizează venituri din salarii sau statul acordă venitul minim garantat, pentru aceste venituri se datorează contribuția de sănătate.

Sunt scutite, de asemenea de plata contribuției la sănătate soțul, soția, părinții fără venituri aflați în întreținerea unei persoane asigurate.

Femeile însărcinate și lăuzele, dacă nu realizează venituri sau dacă veniturile au o valoare mai mică decât salariul minim brut pe țară vor beneficia de asemenea de scutire.

Ordonanța mai enumeră și alte categorii scutite de contribuția la sănătate, cum ar fi persoanele persecutate politic, veteranii de război, invalizii și văduvele de război etc.

Prin ordin comun al ANAF și al Casei Naționale de Sănătate se va stabili lista finală a acestor persoane.

Pentru persoanele interesate!

Fundația Motivation România organizează în luna martie și aprilie Cursuri de (re)calificare gratuite pentru persoane cu dizabilități și tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instituționalizat de protecție a copilului.

Căutăm doritori pentru pentru următoarele calificări:

- Brutar – studii minime, învățământ obligatoriu
- Lucrător în comerț – studii minime, învățământ obligatoriu

Cursurile de (re)calificare sunt gratuite și se organizează în cadrul proiectului ”Motivare pentru ocupare” – POSDRU 140197.

La absolvirea programului de formare, participanții primesc certificat de calificare profesională și subvenții.

Criterii generale privind eligibilitatea persoanelor din grupuri vulnerabile:

- să posede un act de identitate valabil la data includerii în grupul țintă
- să aibă domiciliul sau reşedinţa în regiunea București-Ilfov
- să fie în căutarea unui loc de muncă / să fie motivat să acceseze un loc de muncă (inclusiv elevi și studenţi în ani terminali - învățământul la zi, elevi care studiază la seral și persoane încadrate în muncă ce doresc să-și schimbe locul de muncă sau să-și completeze norma de muncă)

Criterii pentru persoane cu dizabilități:

-să aibă un certificat de încadrare în grad de handicap valabil, în conformitate cu Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
și/sau
-decizia medicală asupra capacității de muncă valabilă din care reiese încadrarea în pensie de invaliditate de gradul III, în conformitate cu art.69, lit.c din Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice;

Pentru informații suplimentare și înscrieri la curs, persoane de contact:
Anda Mandru, Coordonator ocupare, tel. 0735 355 886 și Elena Ariton, Responsabil cursuri, tel. 0733 502 252.

Mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le îndepliniți ca să participați la cursuri, găsiți aici

Cancelaria Primului Ministru organizeaza concurs pentru ocuparea unui post de Consilier Personal in domeniul dizabilitatii in cabinetul Primului Ministru. Pentru a participa la concurs, candidatii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

A. Conditiile generale necesare in vederea participarii la concurs si a ocuparii functiei contractuale sunt:

a) sa aiba cetatenia romana si domiciliul in Romania;
b) sa cunoasca limba romana;
c) sa aiba varsta minima reglementata de prevederile legale;
d) sa nu fi fost condamnat/a pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii, de serviciu sau in legatura cu serviciul, care impiedica infaptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni savarsite cu intentie, care ar duce la incompatibilitatea exercitarii functiei publice, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea;
e) sa nu fi desfasurat activitate de politie politica, asa cum este definita prin lege.

B. Conditiile dorite in vederea participarii la concurs si a ocuparii functiei contractuale sunt:

a) studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta in domeniul asistentei sociale, stiintelor sociale, stiinte politice, administratie publica sau a stiintelor juridice si/sau o experienta de lucru de peste 3 ani pe problematica dizabilitatii.

Concursul se va organiza conform calendarului urmator:

- 5 ianuarie 2016 - diseminarea anuntului de angajare;
- 13 ianuarie 2016 - termenul limita de depunere al candidaturii (CV si scrisoare de intentie);
- 18-19 ianuarie 2016 - interviuri cu candidatii selectionati de catre comisia de evaluare.

Pentru inscrierea la concurs candidatii vor trimite in format electronic la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., pana la data de 13 ianuarie 2016 inclusiv:

a) Un Curriculum Vitae redactat in limba romana care sa cuprinda: informatii detaliate despre studiile si specializarile finalizate, despre locurile de munca anterioare si/sau experienta de voluntariat;
b) O scrisoare de intentie in care candidatul/a va mentiona actiunile concrete pentru rezolvarea a trei probleme identificate pe care le va propune in calitatea sa de Consilier in cabinetul Primului Ministru, raportat la un orizont de timp de 10 luni.

(Nota: actiunile propuse vor atinge problematici din sfera dizabilitatii si tinand cont de urmatoarele elemente:

-incluziunea persoanelor cu dizabilitati pe piata muncii (elemente de reforma);
-dezinstitutionalizarea si sustinerea invatamantului incluziv;
-politici publice in domeniul dizabilitatii (elemente de reforma);
- altele.

Candidatul va prezenta cele trei actiuni prin raportare la unul sau cele trei aspecte prezentate mai sus urmarind: identificarea si descrierea corecta a problemei, prezentarea scenariilor de rezolvare (ex. modificarea unei legi), efectul asteptat al schimbarii propuse, institutiile relevante pentru procesul de schimbare. Fiecare actiune va fi detaliata in cel mult 500 de cuvinte.)

Vor avea prioritate la angajare persoanele cu dizabilitati.

Pentru mai multe detalii contactati-ne la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
via

Pentru o mai mare si corecta informarea a publicului aceste anunturi ar trebuii sa fie emise cu cateva zeci de zile inainte de concurs. De ce oare sunt date publicitatii doar cu 1, 2 zile ? Ma refer la Autoritatile Romane..

Pâslaru: Legislaţia privind angajarea persoanelor cu dizabilităţi va fi modificată. Unele firme profită de regimul fiscal

Ministerul Muncii şi Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi (ANPD) au iniţiat un proiect de act normativ pentru modificarea legislaţiei privind facilităţile acordate firmelor care angajează persoane cu dizabilităţi.

Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, a explicat sâmbătă, la deschiderea Târgului Unităţilor Protejate, organizat în Piaţa Amzei din Capitală cu ocazia zilei internaţionale a persoanelor cu dizabilităţi, că modificarea legislaţiei este necesară în condiţiile în care forma actuală permite firmelor să beneficieze de facilităţi fiscale fără să ofere avantaje reale pentru persoanele cu dizabilităţi.
'Din păcate, în România, atunci când dăm anumite facilităţi, observăm că există şi persoane care le folosesc mai degrabă în interesul propriu. Cu alte cuvinte, într-o unitate protejată, angajez o persoană cu dizabilităţi cu normă parţială şi atunci bifez o condiţie ca să pot beneficia de un regim fiscal mai favorabil. Acest lucru pentru noi este inacceptabil. În România, nu doar că avem puţini bani, dar aceşti bani nu ajung la persoanele care cu adevărat au nevoie', a spus ministrul.

La rândul său, Mihai Tomescu, preşedintele ANPD, prezent la eveniment, a precizat că, odată cu modificarea cadrului fiscal, se urmăreşte o mai bună absorbţie a persoanelor cu deficienţe pe piaţa muncii.

El a arătat că, deşi numărul unităţilor protejate s-a triplat faţă de anul 2008, numărul efectiv al persoanelor cu handicap angajate nu a crescut la fel de mult.

'Avem 800 de unităţi protejate autorizate în prezent. Numărul lor s-a triplat faţă de 2008. Pe de altă parte, dacă în anul 2008 aveam 1.027 de persoane cu dizabilităţi angajate în unităţi protejate, în anul 2015 aveam 1.700 de persoane angajate. Am constatat că, dacă numărul unităţilor protejate a crescut exponenţial, nu putem spune acest lucru şi despre persoanele cu dizabilităţi angajate. Tocmai de aceea, împreună cu Ministerul Muncii, am iniţiat un proiect de act normativ pentru a îmbunătăţi modul în care aceste unităţi protejate funcţionează şi pentru a ne asigura că aceste unităţi pot absorbi mai multe persoane cu dizabilităţi în structura lor', a subliniat Tomescu.

Potrivit acestuia, va fi introdusă condiţia ca minimum 30% din timpul de lucru dedicat întregii unităţi protejate să fie realizat de persoane cu dizabilităţi.

'Aceasta este o condiţie-cheie, pentru că, în momentul de faţă, eu am la autorizat, în cadrul autorităţii pe care o conduc, inclusiv unităţi protejate care vin să se autorizeze cu o persoană cu dizabilităţi care realizează o normă de lucru de două ore pe lună. Din punctul meu de vedere, acesta este un lucru de neacceptat', a adăugat preşedintele ANPD.

Totodată, în opinia lui Pâslaru, dacă persoanele cu dizabilităţi s-ar putea angaja mai uşor, acest lucru ar conta pentru ele mai mult decât ajutorul primit de la stat.

'Cred că facem prea puţin în acest moment pentru a integra în societate persoanele cu dizabilităţi. Cred că mai presus decât indemnizaţiile pe care le plătim sau lucrurile pe care le facem pentru servicii sociale, trebuie să ne concentrăm să nu mai fim pasivi, să nu segregăm persoanele cu dizabilităţi. Condiţia de accesibilitate este cheia. Oamenii aceştia, dacă ar avea locuri de muncă adaptabile, ar lucra şi ar fi mult mai important pentru ei acest lucru decât faptul că primesc o sumă de bani acasă. Cred că este vorba de decenţă, de modul în care societatea se implică. Autorităţile statului niciodată nu se vor implica de unele singure să rezolve toate problemele pentru 775.000 de persoane cu dizabilităţi. Fiecare dintre noi trebuie să-şi asume o schimbare în mentalitate, în valorile pe care le are şi care se duc după-aceea în comportament', a mai spus Pâslaru.

În legătură cu protestul anunţat pentru sâmbătă de filiala Bucureşti a Asociaţiei Distroficilor Muscular din România, din Piaţa Victoriei, ministrul a adăugat: 'Dumnealor îşi exprimă supărarea cu privire la faptul că indemnizaţiile în acest an nu au crescut, din raţiuni multiple legate de modul în care a fost fundamentat bugetul. Eu cred că, din tot ce a făcut ANPD, am încercat să ajustăm cadrul normativ şi finanţarea ce va urma credem că va fi altfel în anii următori. Prin urmare, ascultăm cu atenţie această acţiune de protest şi, deşi am stat puţine luni în funcţiile în care suntem, am dat semnale că lucrurile merg într-o direcţie bună'.
De asemenea, în opinia şefului ANPD, el însuşi o persoană cu dizabilităţi, conectarea la oportunităţile de integrare în societate ar trebui să conteze mai mult decât 50 de lei în plus pe lună la ajutorul social.

'Dizabilitatea trebuie să aibă o voce mult mai puternică pe agenda publică. Eu încurajez orice formă de manifestare care este în numele dizabilităţii. Pe de altă parte, legat de solicitările formulate, ne-am aplecat cu foarte mare atenţie asupra lor şi, în agenda pe care am implementat-o la ANPD, se regăsesc foarte multe dintre aceste revendicări. Dincolo de asta, legat de creşterea indemnizaţiei sau prestaţiei sociale de care beneficiază o persoană cu handicap, în mandatul acesta eu am încercat să mă axez pe conectarea persoanei cu dizabilităţi la oportunităţi. Cred că este un lucru esenţial, pentru că, dacă eşti o persoană cu dizabilităţi - şi eu sunt o persoană cu dizabilităţi - constatăm că 50 de lei în plus nu te fac mai bogat sau nu te apropie mai mult de educaţie, de muncă sau de servicii sociale. Cred că cheia de legătură a acestui mandat este legat de cum conectăm persoanele cu dizabilităţi la aceste oportunităţi, cum creăm reguli pentru unităţile protejate, ca aceste persoane să fie absorbite mai bine în câmpul muncii, să devină un capital uman veritabil. Despre asta este vorba', a subliniat Tomescu.

La 30 iunie 2016, numărul total de persoane cu dizabilităţi comunicat Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, a fost de 775.309 persoane. Dintre acestea, 97,7 % (757.248 persoane) se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent (neinstituţionalizate) şi 2,3% (18.061 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate) coordonate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice prin Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

Pe judeţe/municipii, numărul cel mai mare de persoane cu dizabilităţi se înregistrează în municipiul Bucureşti (62.339 persoane) urmat de judeţul Prahova (37.142 persoane), iar cel mai mic număr se înregistrează în judeţul Covasna (5.778 persoane).
Conform datelor Ministerului, numărul persoanelor cu handicap grav reprezintă 36,31% din total (faţă de 35,99% la 30 iunie 2015), cele cu handicap accentuat 52,06% (faţă de 52,32% la 30 iunie 2015) iar cele cu handicap mediu şi uşor 11,63% (faţă de 11,69% la 30 iunie 2015).
via

Am un gust amar, sunt dezamagit total.
Autoritatile spun vorbe, constata si se plang ele in loc sa ajute, sa sprijine.
Si cel mai grav este ca autoritatile nu cunosc realitatea cotidiana.
In primul rand sa fim constienti de adevar.
Asadar, citez;
"onform datelor Ministerului, numărul persoanelor cu handicap grav reprezintă 36,31% din total (faţă de 35,99% la 30 iunie 2015), cele cu handicap accentuat 52,06% (faţă de 52,32% la 30 iunie 2015) iar cele cu handicap mediu şi uşor 11,63% (faţă de 11,69% la 30 iunie 2015)."

775.309 persoane.

Teoretic doar 11/12 la suta din cei 775 000 persoane au dreptul sau posibilitatea de a muncii.
Si spun acest fapt pentru ca persoana cu dizabilitate accentuata conform Certificatului de incadrare in grad de handicap are in cea mai mare parte capacitatea de munca pierduta. Aceasta inseamna ca nu poate muncii. 88 la suta din 775 de mii inseamna ca doar 93038 de persoane care sunt incadrate in gradul mediu si usor pot muncii.
In acest numar de 93 de mii sigur sunt atat copii , deci nu au de ce sa munceasca, plus persoane cu varsta de peste 60 de ani care iarasi nu mai pot muncii.

Statul roman nu are o evidenta, un inventar ca cu persoane cu dizabilitati care muncesc.
Traim intr-o neimplicare totala, de-a dreptul criminala . Asa cred eu !

Rezulta ca de fapt doar 2 la suta din cei 93 de mii lucreaza..

Ministere şi alte instituţii de stat, fără angajaţi cu dizabilităţi, deşi sunt obligate de lege

Potrivit legii, firmele private şi instituţiile de stat care nu angajează persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi pot plăti compensaţii. Cifrele arată că instituţiile statului preferă să fie sancţionate decât să angajeze persoane cu dizabilităţi.

Legea 448/2006 arată că instituţiile statului, dar şi companiile private care au peste 50 de angajaţi sunt obligate să angajeze persoane cu dizabilităţi într-un procent de 4% din numărul total de angajaţi. Dacă nu angajează persoane cu dizabilităţi, instituţiile de stat şi companiile private trebuie să vireze către bugetul de stat, lunar, o sumă reprezentând salariul de bază minim brut înmulţit cu numărul de locuri de muncă ce nu au fost ocupate de persoane cu handicap.

În urma unor interpelări făcute de deputatul PNL, Adriana Săftoiu, către ministerele din România, rezultă că în instituţiile statului sunt angajate extrem de puţine persoane cu dizabilităţi. Mai mult, sunt ministere unde nu este angajată nicio persoană cu handicap.

Conform informaţiilor primite de Adriana Săftoiu, instituţiile în care numărul persoanelor cu dizabilitaţi angajate este zero sunt următoarele: Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului, Ministerul Energiei, Ministerul Culturii, Ministerul Comunicaţiilor (care a motivat că nimeni nu s-a prezentant la concurs), Ministerul Turismului, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni sau Ministerul Apelor şi Pădurilor.

Instituţiile menţionate au plătit, însă, în anul 2016, către bugetul de stat, sume cuprinse între 20.000 şi 300.000 de lei pentru că nu au angajat persoane cu dizabilităţi.

Mai mult, nici măcar instituţii precum Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse sau Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă nu au persoane angajate la nivelul aparatului central. Doar în ceea ce priveşte ANOFM, la nivel de teritoriu, sunt angajate doar 14 persoane.

La polul opus se află ANAF, care are un număr de 203 angajaţi la nivelul propriului aparat cât şi la unităţile subordonate. Suma virată de ANAF la bugetul de stat a fost în 2016 de peste 2,9 milioane de lei, iar suma folosită pentru achiziţionarea de servicii de la Unităţile Protejate Autorizate a fost de 813.246 de lei.

„Demersul meu l-am făcut ca să-mi dau seama care este situaţia în instituţiile statului, pentru că noi trebuie să suţinem, prin toate mijloacele, ca persoanele cu dizabilităţi să devină independente, inclusiv având un loc de muncă, generând un salariu şi să nu se sprijine doar pe ajutoarele de la stat. Instituţile publice ar putea da un exemplu şi să încurajeze angajarea persoanelor cu handicap”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Adriana Săftoiu.

Deputatul susţine că mai multe ministere spun că nu au angajat persoane cu dizabilităţi din cauza faptului că aceste persoane nu s-au prezentat la concursurile pentru ocuparea posturilor.

„În mod clar ar trebui să existe o colaborare între Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Dizabilităţi, care ar trebui să promoveze primele acest tip de concurs şi să informeze persoanele cu dizabilităţi. Statistica arată foarte prost. Eu suspectez că aceşti bani care sunt viraţi în Fondul pentru persoane cu dizabilităţi practic sunt folosiţi la bugetul mare. Cu banii respectivi, măcar dacă am fi dotat instituţiile cu rampe pentru cărucioare”, mai susţine deputatul PNL.

Legea, modificată prin Ordonanţă, anul trecut, în decembrie

Anul trecut în decembrie, Legea 448/2006 a fost modificată, prin Ordonanţă de Urgenţă, astfel încât instituţiile cu peste 50 de lucrători trebuie să plătească 100% din salariul minim brut pe ţară, aferent numărului de persoane cu dizabilităţi neangajate, şi nu 50% cum era înainte de decembrie 2017.

O altă modificare importantă a legii se referă la Unităţile Protejate Autorizate. Înainte de decembrie 2017, instituţiile statului care nu angajau persoane cu dizabilităţi puteau semna contracte cu Unităţile Protejate Autorizate (UPA), de la care cumpărau servicii şi puteau fi plătite din sumele datorate cu destinaţie specială. Odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei de modificare a legii, aceste UPA nu mai pot fi plătite din banii datoraţi la bugetul de stat.

„Aceste unităţi protejate vor dispărea. Dacă sunt nişte firme proaste, care nu sunt eficiente, nu trebuie să desfinţezi toate unităţile protejate. Ei spun (n.r. – Ministerul Muncii) că există firme care nu angajează persoane cu dizabilităţi. Asta nu înseamnă că toate UPA sunt proaste şi trebuie desfiinţate”, precizează Adriana Săftoiu.

Potrivit Ministerului Muncii, schimbarea legii este urmare a faptului că Unităţile Protejate au angajat prea puţine persoane cu dizabilităţi.

„Măsurile au fost adoptate după ample verificări ale Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, în urma cărora s-a constatat că actuala legislaţie nu şi-a atins scopul, în contextul în care toate cele 732 de Unităţi Protejate Autorizate au angajat doar 1.897 de persoane cu handicap şi 124 persoane cu invaliditate gradul III, adică 0,26% din totalul persoanelor cu dizabilităţi. Asta în contextul în care în România sunt angajate, în total, 33.449 de persoane cu dizabilităţi, dintre cele peste 700.000 cu drept de muncă”, se arată într-un răspuns al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS), la solicitarea MEDIAFAX.

Conform MMJS, legea, în forma actuală, ar trebui să încurajeze instituţiile să angajeze persoane cu dizabilităţi.

„Menirea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2017, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, este tocmai aceea de a stimula angajarea a cât mai multe persoane cu handicap, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, prin creşterea obligaţiei de plată, de la 50% la 100% din salariul minim brut pe ţară, pentru fiecare persoană cu handicap neangajată, de către angajatorii care au mai mult de 50 de angajaţi, în cazul în care aceştia nu angajează cel puţin 4% persoane cu dizabilităţi din numărul total de lucrători”, se mai arată în răspunsul MMJS.

Asociaţiile care apără drepturile persoanelor cu dizabilităţi arată că, în prezent, statul nu organizează concursuri sau târguri dedicate persoanelor cu dizabilitaţi.

„Instituţiile sau firmele private nu vor să angajeze persoane cu handicap. În primul rând, să ai o persoană cu dizabilităţi, ar trebui să ai un spaţiu accesibil pentru aceea persoană, fie că e vorba de rampă la intrare, un lift, dar şi o toaletă, cu un spaţiu special amenajat. O altă problemă este din sensul opus, în sensul că sunt multe persoane cu dizabilităţi, apte de muncă, dar care nu vor să muncească, fiind încurajaţă cu ajutoare de la stat să stea acasă”, a declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, Marius Stratulat, preşedintele Asociaţiei Help to Heart.
via

Persoanele cu handicap grav sau accentuat vor beneficia de un spor de 15% la salariul de bază

La începutul şedinţei de Guvern de azi, 20 septembrie 2018, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că Executivul va adopta un act normativ potrivit căruia persoanele cu handicap grav sau accentuat vor beneficia de un spor de 15% la salariul de bază – Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru stabilirea categoriilor de persoane cu handicap care beneficiază, pentru activitatea desfăşurată în cadrul programului normal de lucru de spor de 15% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie/indemnizaţia de încadrare, prevăzut la art. 22 din Legea nr. 153/2017.

„De la începutul mandatului am fost preocupaţi să găsim soluţii pentru îmbunătăţirea vieţii copiilor aflaţi în centrele de asistenţă socială, precum şi a persoanelor cu dizabilităţi, a semenilor noștri care au nevoie de sprijin. Astăzi vom lua două decizii în acest sens. Vom aloca suma de 200 de milioane de lei, sumă care ar putea fi modificată, autorităţilor administraţiei locale, pentru a asigura fondurile necesare susţinerii sistemului de protecţie a copilului şi centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap.

De asemenea, toate persoanele cu grad de handicap grav sau accentuat, indiferent de tipul acestuia, vor beneficia de un spor de 15% la salariul de bază pentru activitatea desfășurată în cadrul programului normal de lucru. Este vorba despre persoanele care dețin un certificat de încadrare în grad de handicap grav sau accentuat, fizic, vizual, auditiv, mintal, psihic, SIDA, sau boli grave. Este o decizie prin care dorim să asigurăm egalitatea de facto a persoanelor cu dizabilități, în ceea ce privește exercitarea dreptului la muncă”, a declarat prim-ministrul.

P.S. Oau ! A trecut un an si o luna pentru a se aplica o lege. :(

Comunicat de presă

Subvenții pentru angajatori, dar și pentru șomerii care se angajează

Subvenţii de 2.250 de lei pentru angajatorii care încadrează persoane din grupuri vulnerabile

Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, majorarea cuantumului subvenţiilor acordate angajatorilor care încadrează în muncă persoane care provin din grupuri vulnerabile. Subvenţiile au fost majorate de la 900 la 2.250 de lei

„Pentru încadrarea în muncă a persoanelor din grupuri vulnerabile, cuantumul subvenţiilor acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj se majorează de la 900 lei la 2.250 lei”, a decis Guvernul, în şedinţa de joi.

Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului, angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, suma de 2.250 lei, pentru fiecare absolvent încadrat; angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, 2.250 lei, pe o perioadă de 18 luni; angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri de lungă durată, tineri NEET sau şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni.

De asemenea, „angajatorii care, în raport cu numărul de angajaţi, şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum şi angajatorii care nu au această obligaţie legală, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap şi le menţin raporturile de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 2.250 lei”, se arată într-un comunicat al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, transmis joi.

În acelaşi timp, postrivit sursei citate, cuantumul primei de activare acordată şomerilor înregistraţi care nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj este majorat de la 500 lei la 1.000 lei, în situaţia în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puţin 3 luni.
via

Soluţia unui ministru pentru deficitul de forţă de muncă: persoanele cu dizabilităţi

Ministrul Finanţelor a găsit soluţia pentru reducerea deficitului de forţă de muncă. Eugen Teodorovici crede că, cel puţin o parte din acest deficit ar putea fi acoperit de persoanele cu dizabilităţi, care pot lucra.

Ministrul Finanţelor spune că, în prezent, în România sunt circa 800.000 de persoane cu dizabilităţi, din care 300.000 ar putea să desfăşoare o activitate. În total, un milion de persoane lipsesc de pe piaţa muncii din România



Eugen Teodorovici: „Putem să-i implicăm să fie activi. Putem face acele întreprinderi sociale, să le punem pe picioare, să meargă, chiar să stimulăm angajarea acestor persoane. Devine activ, îl pui în viața activă. Îi păstrezi ce primește el de la stat, dar ca să fie angajat într-o companie vii și plusezi pentru că tu o recâștigi pe acea persoană în zona activă”.