SUBIECT: Motivatia noastra

Numai o viata scurta ne este acordata pe aceasta planeta si fiecare trebuie sa-si puna intrebarea: ''Cum as putea sa investesc in puterile mele asa incat sa aduc cel mai mare folos?'' sau ''Cum as putea face mai mult pentru sanatatea mea si pentru folosul semenilor mei?''

Pentru ca viata, numai atunci are valoare cand este folosita pentru atingerea acestor scopuri.

Intrebare: Cum ademenim motivatia de partea noastra?

Greu de abordat un astfel de subiect, eu actionez din ratiune, ce sa caut intr-o societate care ne reneaga de cand ne stim. Universul meu e format din familie si cativa prieteni.
Cu societatea am o relatie asemanatoare cu situatia in care o mama isi abandoneaza un copil, copilul e crescut de o familie draguta, ceea ce inseamna ca nu se intereseaza de mama lui.
Nu uit sa le spun fetelor mele sa se poarte de 3 ori mai prudent in mediile pe care le frecventeaza sa nu auda replici de genul: “mama lor e o handicapata, de unde sa invete saracii copii............?”
Datorita felului in care sunt eu ca persoana cu handicap, vazuta de societate, ma determina sa am o atitudine de ignorare fata de aceasta, sa nu spun repulsie.....

Offf Dani, societate corupta, cu bogati si saraci, sanatosi si bolnavi, grasi si slabi.. creti si plesuvi o tara in care ne-am nascut si in care dorim sa sfarsim. Da, asa am spus... sa sfarsim, dar sa nu traim in mediul asta de cacao cu care suntem intampinati in fiecare zi, ceas, ora... la colt de strada sau in locuri publice.

Se stie, motivatia este calea succesului, succesul este calea pentru o reverie rara, sau deasa si frumoasa. Reveria este calea catre placut, frumos, catre alta lume, sau poate este doar o cale inchisa. Ce este cel mai ciudat la mine, este ca de ceva timp, am inceput sa visez cu ochii deschisi numai lucruri neplacute. Ma intreb cum se numeste? Reverie negativa? Cel putin, stiu ca sunt departe de a fi ''dus'', desi de multe ori ma regasesc in ''incerc sa ii inteleg pe ei, desi stiu ca nu ma vor intelege''.

Aceasta este lumea nebuna in care traim, in puii mei Pana atunci astept o motivatie interioara, pentru ca tot ce vine din exterior... e apa de ploaie, cu o exceptie