SUBIECT: Protectia persoanelor cu dizabilitati

Aproape 25 de milioane de euro pentru proiecte care să asigure incluziunea copiilor și tinerilor cu CES



Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat recent Ghidul Solicitantului pentru apelul competitiv de proiecte „Incluziunea copiilor și tinerilor cu cerințe educaționale speciale”, care are ca scop promovarea accesului și participării la educație a copiilor cu dizabilități sau CES.

Potrivit Ministerului Educației, bugetul alocat acestui apel de proiecte este de 24,852 milioane de euro. Printre activitățile eligibile se numără înființarea și dotarea camerelor-resursă pentru suport educațional și psihopedagogic, achiziția de echipamente și tehnologii asistive, precum și activități de educație prin sport, muzică sau teatru.

Obiectivul apelului de proiecte este finanțarea măsurilor dedicate îmbunătățirii accesului și a participării la educație a copiilor și tinerilor cu cerințe educaționale speciale (CES), în vederea prevenirii părăsirii timpurii a școlii și a integrării socio-culturale a acestora, conform ghidului solicitantului.

,,Se estimează că, în România, sunt înregistrați peste 66 de mii de elevi cu certificat CES, însă numărul real al elevilor cu cerințe educaționale speciale este mult mai mare. Pe de altă parte, puțini profesori sunt pregătiți pentru gestionarea elevilor cu dizabilități. În anul școlar 2019-2020, doar un profesor din 20 a participat la cursuri speciale. În 68% din școlile gimnaziale niciun profesor nu este format în acest scop. Profesorii de sprijin sunt foarte puțini, iar în unele școli ei nu există. În medie, există un profesor de sprijin la fiecare 47 de copii cu dizabilități aflați în învățământul de masă”, se precizează în ghid.

Potrivit acestuia, mulți copii și tineri cu dizabilități și/sau CES sunt înscriși în școli speciale care, de multe ori, nu facilitează o tranziție eficientă către învățământul de masă, educația continuă sau integrarea pe piața muncii. În plus, pentru unii elevi cu dizabilități, lipsa accesului la terapii adecvate (precum logopedia sau fizioterapia) poate reprezenta o barieră majoră în procesul de învățare. În astfel de cazuri, cele mai bune rezultate se obțin cu ajutorul unor echipe de specialiști – profesori de sprijin, facilitatori școlari sau asistenți personali – care, deși nu fac parte din personalul școlii, lucrează îndeaproape cu profesorii.

Prin urmare, sunt necesare măsuri suplimentare și susținute pentru a reduce decalajele rezultatelor educaționale ale elevilor cu dizabilități și ale celor fără dizabilități. Elevii cu dizabilități au nevoie de condiții speciale pentru accesul în clădirile școlare, dar și pentru participarea efectivă la ore. De asemenea, profesorii care lucrează cu acești elevi trebuie să dobândească competențele necesare pentru a adapta metodele didactice la nevoile particulare ale copiilor cu CES.

În prezent, multe școli din România nu sunt încă adaptate fizic pentru a răspunde nevoilor copiilor cu dizabilități.

Prin prezentele apeluri de proiecte, se urmărește asigurarea resurselor educaționale și a infrastructurii necesare pentru integrarea preșcolarilor și elevilor cu CES sau dizabilități, precum și dezvoltarea competențelor personalului specializat pentru îmbunătățirea serviciilor de incluziune.

Data deschiderii apelului de proiecte: 29 noiembrie 2024, ora 16:00.

Data și ora închiderii apelului de proiecte: 31 ianuarie 2025, ora 16:00.

În cadrul prezentului apel de proiecte, solicitanții eligibili sunt:

Centre Județene de Resurse și Asistență Educațională
Inspectorate Școlare Județene
Unitățile de învățământ preuniversitar special / Centre Școlare de Educație Incluzivă
Unități de învățământ preuniversitar de masă.
Activități eligibile
Activități obligatorii:

înființarea și dotarea de camere-resursă pentru suport educaţional şi psihopedagogic dedicate copiilor și tinerilor cu CES și / sau dizabilități
achiziție echipamente și tehnologii asistive și alte materiale/mijloace de predare-învățare adaptate diferitelor categorii de deficiență/ dizabilitate/nevoi pentru copiii/ tinerii cu deficiențe/dizabilități și/sau CES;
adaptarea platformelor educaţionale la cele culturale existente a.î. să poată fi utilizate de copiii / tinerii cu deficiențe/dizabilități și/sau CES, achiziția de echipamente și aparatură plurisenzorială, inclusiv sportivă adaptată;
activități de educație prin sport, muzică, teatru și prin sectoare cultural creative, inclusiv prin parteneriate cu entități private și publice care activează în zona de sport, cultură, loisir și audiovizual;
dezvoltare/organizarea de ateliere protejate destinate copiilor /tinerilor cu deficiențe/dizabilităţi și/ sau CES.
Activități opționale (proiectele pot să includă oricare dintre următoarele activități și/sau subactivități, în acord cu nevoile grupului țintă):

acordarea de stimulente financiare cadrelor didactice de sprijin;
asigurarea de sprijin educațional adaptat copiilor/tinerilor cu deficiențe/dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale, prin activități precum: evaluarea cerințelor preliminare aferente şcolarizării, achizițiilor și/sau nevoilor de învățare în vederea desfășurării unor activități educaționale complementare; monitorizarea progresului în învățare ca urmare a participării la activități complementare; aplicarea unor activități/ instrumente/ materiale diferențiate, adaptate și/sau individualizate pentru stimularea, compensarea, recuperarea și consolidarea competențelor prevăzute în curriculumul național; mentorat, tutorat, sprijin educațional individualizat asigurat de membrii echipei multidisciplinare, inclusiv de profesori itineranți și de sprijin; elaborarea și utilizarea materialelor compensatorii pentru elevii/tinerii cu tulburări specifice de învățare; proiectarea și aplicarea unor intervenții bazate pe principiile designului universal pentru învățare;
asigurarea de terapie, consiliere și alte activități care susțin dezvoltarea cognitivă, socială, fizică și emoțională a copiilor/ tinerilor cu deficiențe/dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale, prin activități precum: terapie logopedică, terapie psihologică, terapie prin mișcare, ludoterapie, meloterapie, terapie educațională complexă și integrată/de stimulare cognitivă, alte forme de terapie prin artă, terapie prin/în natură, terapie ocupațională; kinetoterapie, fizioterapie, masaj, îngrijire personală și alte servicii medicale; activități de asistență psihoeducațională; activități de consiliere psihologică, consiliere și orientare școlară și profesională; susținerea prezenței facilitatorilor/shadow, alături de copii/tineri cu deficiențe/dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale în unitatea de învățământ; activități de dezvoltare a deprinderilor de viață independentă (ex. prepararea mâncării, menaj și siguranța casei, orientare în comunitate, apel la ajutor în caz de abuz etc.); activități de învățare prin joc, activități recreative; activități de voluntariat pentru stimularea interacțiunii dintre copii/tineri cu și fără deficiențe/dizabilități/CES; grupuri de suport/socializare pentru copii/tineri cu deficiențe/dizabilități și/sau CES.
Perioada de implementare a proiectului este de maximum 36 de luni, conform documentului.

Alegeri CES 2024: Cine sunt noii reprezentanți ai societății civile



Cei 15 reprezentanți în CES ai organizațiilor societății civile, aleși prin vot online, au fost numiți prin decizie semnată de premierul Marcel Ciolacu.



Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial Nr. 1282/18.XII.2024.



Mandatul acestora începe pe 8 ianuarie 2025 și va dura 4 ani, conform legii.



Lista viitorilor reprezentanți ai societății civile în Plenul Consiliului Economic și Social:



1. Diana Chiriacescu Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale — FONSS

2. Tontsch Daniela - Consiliul Național al Dizabilității din România

3. Mihai Dima - Asociația Nevăzătorilor din România

4. Loredana Urzica-Mirea - Asociația Eliberare

5. Bogdan Simion - Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil

6. Adriana Radu - Asociația SEXUL vs BARZA

7. Andrei Coșuleanu - Act for Tomorrow

8. Raluca-Alexandra Petcu - Asociația Bankwatch Romania

9. Ștefan Teișanu - Asociația Fapte

10. Gabriel Biriș - Asociația Tax Institute

11. Grigorescu Sevastița - Asociația Uniunea Națională a Cooperației Meșteșugărești — UCECOM

12. Chindriș Carmen-Daniela - Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj

13. Sergiu Covaci - Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

14. Gănescu Costin Radu - Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România

15. Vlad D. Cherecheș - Fundația Națională pentru Tineret

Incluziv: 70 de ani de luptă pentru drepturile nevăzătorilor la Cluj

Primele organizații care au susținut drepturile nevăzătorilor datează din epoca interbelică.

Primele iniţiative de sprijin pentru nevăzătorii din România datează din perioada interbelică, atunci când au fost înfiinţate cele dintâi organizaţii care să susţină drepturile acestora.


După instaurarea regimului comunist însă toate organizaţiile şi fundaţiile au fost desfiinţate, fiind nevoie de câţiva ani până ca autorităţile să recunoască faptul că e nevoie totuşi de ele pentru a gestiona anumite aspecte birocratice.

În 1955 a fost înfiinţată ceea ce a devenit mai apoi filiala clujeană a Asociaţiei Nevăzătorilor din România.

Scopul iniţial era de a-i ajuta pe nevăzători să interacţioneze cu instituţiile statului, dar poate şi să-i monitorizeze mai strâns, crede preşedintele filialei clujene, Florentin Rădulescu. Acesta consideră că, pe lângă reprezentarea nevăzătorilor în relaţia cu autorităţile, treaba organizaţiei pe care o conduce în următorii ani va fi să transmită competenţe pentru o viaţă independentă.



Andrea Nagy: Mă surprinde că prin 1955 s-a permis înfiinţarea Asociaţiei Nevăzătorilor, în contextul în care doar cu câţiva ani în urmă organizaţiile şi fundaţiile erau desfiinţate. Ce s-a întâmplat?
Florentin Rădulescu: N-aş şti să explic care este cauza, dar pot să-mi imaginez că se căuta organizarea nevăzătorilor mai degrabă din alte raţiuni. Sistemul dorea să aibă control asupra a tot ce mişcă şi atunci organizaţia nu era construită neapărat pe principiile pe care a fost constituită după 1989.

Dacă analizăm mandatele din perioada comunistă, putem observa că sunt fluctuante şi se vorbeşte de numiri. Erau şi nişte pseudo-alegeri, dar ce ne putem imagina în contextul în care în România era un singur partid? Totuşi de bine, de rău, nevăzătorii au reuşit să facă lucruri împreună, să-şi găsească soluţii la problemele pe care le aveau, să se întâlnească pentru lectură sau pentru şah. Şi bineînţeles, nu putem să ignorăm faptul că mai toţi nevăzătorii aveau un loc de muncă.

E drept că era vorba de munci mai puţin interesante, mai puţin plăcute (nevăzătorii lucrau la cartonaj sau la confecţionat perii); dar dacă ne uităm acum, nevăzătorii adesea nu îşi găsesc locuri de muncă în conformitate cu pregătirea pe care o au.



Andrea Nagy: Se zice că prin anii ’80, nevăzătorii nu aveau acces la învăţământul superior; e adevărat?
Florentin Rădulescu: A fost o etapă în care nevăzătorii au fost complet excluşi, un fel de radicalizare. Se vorbea inclusiv de o comasare a nevăzătorilor într-o anumită zonă (undeva lângă Bucureşti), ceva în stil ghetou. Astăzi oricine poate să meargă inclusiv la o facultate, să studieze fără niciun fel de piedici; din păcate nu la fel stau lucrurile pentru partea de acces pe piaţa muncii.

Andrea Nagy: Câţi membri are filiala de la Cluj acum?
Florentin Rădulescu: Peste 1200 de membri, dintre care foarte mulţi sunt persoane în vârstă: peste 80% din membri sunt persoane trecute de 60 de ani.



Andrea Nagy: De ce crezi că se întâmplă asta? În fond tineri nevăzători există în continuare.
Florentin Rădulescu: Ei vin în Cluj-Napoca să studieze, iar o parte dintre ei nu rămân aici. Mulţi nu mai sunt membri deloc în organizaţie, pentru că drepturile fundamentale pe care le avem conform legii le pot obţine pe cont propriu de la DGASPC. N-aş considera că e neapărat un lucru benefic, pentru că, aşa cum s-a observat în cursul anului trecut, în situaţia în care Guvernul nu doreşte să acorde drepturile cuvenite e nevoie de unitate. M-am bucurat foarte mult să observ că, cu ocazia sărbătoririi celor 70 de ani ai filialei, au fost alături de noi şi câteva zeci de tineri.

preşedintele filialei clujene, Florentin Rădulescu.


Andrea Nagy: Dar ca să vină tinerii către asociaţie, e nevoie ca şi asociaţia să vină către ei cu activităţi.
Florentin Rădulescu: Ne dorim să organizăm nişte ateliere de deprinderi zilnice, de viaţă cotidiană: gătit, curăţenie, călcat etc, deci acele abilităţi care-i permit cuiva să fie mai independent şi mai puţin expus anumitor vulnerabilităţi. Suntem într-un punct destul de avansat: avem spaţiul pentru aceste ateliere, sperăm să găsim şi sponsorizările necesare pentru a-l dota cu ceea ce este nevoie. Eu cred că acest proiect va fi destul de dorit printre tineri şi aşteptăm să vedem în ce măsură va fi replicabil, în ce măsură va fi preluat de către colegii din ţară.