SUBIECT: Biziday - Emisiunea oamenilor ocupati

BIZIDAY - Blogul lui Moise Guran si al echipei de la Biziday

Categoria: ÎNREGISTRĂRI



Digi24 - Biziday | Luni - Joi | 22:00 - 23:00

Biziday - Facebook

***

Biziday. Dar Gabriel Oprea ce făcea la mineriadă?

Un fost lider al minerilor din Valea Jiului, Romeo Beja, a fost prins după 11 ani de la ultima mineriadă. Locotenentul lui Miron Cozma primise o condamnare de 5 ani pentru subminarea puterii de stat, infracțiune care nu s-ar fi prescris. El primise azil politic în Austria și s-a întors pentru a cere rejudecarea procesului în care a fost condamnat.




Moise Guran a făcut publice în cadrul emisiunii Biziday câteva fotografii în care apare şi Gabriel Oprea, alături de fostul lider al minerilor, Miron Cozma. „Oprea este probabil cel mai protejat personaj al ultimilor ani”, a conchis Moise Guran care şi-a argumentat această declaraţie.

Dane, se pare ca ti-ai gasit de lucru, in plus, odata cu deschiderea acestui topic

"Te ajut" cu o postare ca mostra, pentru a vedea cum sa prezinti "formatul emisiunii" in continuare... Spor!

BIZIDAY: JOI, 25 februarie 2016

- Ministrul Justiției, Raluca Prună a anunțat în mod oficial că va propune reînvestirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al DNA. Mandatul lui Kovesi expiră în luna mai a acestui an, iar dacă președintele Klaus Iohannis va accepta propunerea ministrului de Justiție, procedura reînvestiri va avea loc fără organizarea unui nou concurs pentru funcția de procuror șef al DNA.

- Ministerul Transporturilor pregăteşte o ordonanţă de urgenţă pentru simplificarea legislaţiei în domeniul construcțiilor. Autorităţile vor, de fapt, ca avizele de contrucţie şi de mediu să se acorde mai repede astfel încât lucrările la autostrăzi să se desfășoare mai repede.

- 90% dintre managerii principalelor companii din România intenționează să acorde salariaților creșteri de leafă de până la 20% în acest. Unul din trei manageri vrea să facă noi angajări, dar extinderile de activitate sunt categoric mai modeste decât intențiile de majorare a salariilor.

PS: Informatiile sunt preluate de AICI

Ai dreptate !
M-am uitat pe Forumul nostru Prostemcell si aveam nedumeriri unde sa plasez articole din economie. Pe bune.
Se pare ca Moise Guran ar fii cel mai bun. Insa,... eu il gasesc cam cinic si rece.
Sunt multe comentarii ale lui care ma enerveaza. Este desigur interpretarea mea subiectiva.
Daca el a reusit in viata, pe ceilalti oameni ii subapreciaza, cred eu.

Insa, esential este ca il ascult ... si ma pune pe ganduri.
Cei sa-i faci ? Am si eu ciudateniile mele!

Acesti oameni care gandesc mult si actioneaza pe dreapta politica , i-as aprecia mai mult daca ar aprecia munca persoanelor cu dizabilitati.

Of , Doamne pe cuvant ca nu-ti pot explica pe larg sa ma fac inteles.
Nu uita ! Te apreciez mult si-mi esti prieten !

P.S. Pe Europa FM , pe siteul lor se poate reasculta emisiunile "Romania in direct"

Cine i-a speriat pe constructori?

de Moise Guran

Vreau doar să vă semnalez o încetinire îngrijorătoare, nu a construcţiilor, ci a intenţiei de a construi în România. Încă nu ştim de ce se întâmplă asta, este prea devreme, dar e datoria mea să fac unele corelaţii între scăderea numărului de autorizaţii de construcţie în România şi evenimentele recente sau cele previzibile în perioada următoare.



La începutul acestui an, numărul autorizaţiilor de construire a scăzut semnificativ. E iarna, ok, asta se mai întâmplă iarna. Dar dacă, faţă de vara trecută, numărul autorizaţiilor de construire a scăzut de vreo cinci ori, ceea ce mă îngrijorează cu adevărat este scăderea cu un procent cuprins între 12 şi 14% a numărului de autorizaţii de construire atât pentru clădirile rezidenţiale, cât şi pentru cele nerezidenţiale, comparativ cu iarna trecută, ianuarie 2015 pe ianuarie 2016. Ceea ce e ciudat.

Cum nu suntem sub nicio formă într-o perioadă de criză sau de scădere a consumului, ba din contră, trebuie să ne uităm în viaţa publică de la noi, încercând să aflăm ce anume i-a speriat pe constructori.

Din vară şi până acum au fost două evenimente cu posibil impact asupra pieţei construcţiilor. A fost tragedia din Colectiv împreună cu suprareacţia guvernului Ponta, care a oprit practic autorizarea cvasi-generală a oricăror imobile cu destinaţie comercială. Normele ISU s-au complicat atât de tare, încât autorizările nu se mai dau, de frică. În acelaşi timp, căderea cu aproape 15% faţă de ianuarie 2015 a numărului autorizaţiilor pentru construcţiile rezidenţiale poate avea legătură cu un posibil impact al creşterii avansului pentru creditele ipotecare. Dezbaterile pe legea dării în plată au făcut deja mari valuri în societate, dar fiecare se gândeşte la interesul lui, nu la interesul general.

Eu nu sunt convins că aceste evenimente au avut un impact atât de mare asupra dezvoltatorilor, dar ţin să vă spun ceva – sectorul construcţiilor încă mai face în România peste 7% din PIB. Marele său merit este că integrează input masiv, adică dă de lucru şi altor sectoare. Pe lângă asta, sectorul construcţiilor mai atrage şi o bună parte din forţa de muncă necalificată din România. Înainte de criza din 2008, construcţiile făceau 11% din PIB-ul României şi o bună parte din prosperitatea cunoscută de români până la acel moment, de acolo a venit. Deși criza s-a cam terminat din 2011, un al doilea val de emigrație, poate mai mare decât primele (oricum un val de peste 1 milion de români) s-a produs, aparent inexplicabil. Nimeni n-a corelat asta cu căderea construcțiilor începând din 2012, permanent. Acum problemele astea, pe care le suspectez, mai ales cea cu Legea dării în plată, are mai multă legătură cu anul electoral. Ne-am făcut obiceiul să facem totul ţăndări în anii electorali, ca şi cum la anul n-am trăi tot noi în ţara asta.

Acum, eu nu zic că normele de incendiu n-ar fi chestii importante, sau că Legea Dării în plată trebuie făcută aşa cum zice BNR, dar hai să fim atenţi cum învârtim aceşti elefanţi birocratici în magazinul cu porţelanuri, că această cădere de 15% înseamnă sute de mii de locuri de muncă, ce au fost cel puţin amânate, dacă nu cumva anulate, din cauza unor incertitudini.

P.S.

Spuneți-mi că toate acestea sunt coincidențe…

„De ce să mă duc să lucrez la Londra, când mai bine mă duc la Cluj, iar în weekend mă duc la părinţi?“ Harta salariilor pe judeţe: Un angajat din Bucu



Angajaţii din Bucureşti câştigă, în medie, peste 3.000 de lei net pe lu­nă, cu aproape 30% mai mult decât ni­­ve­lul salarial al unui angajat care pri­­meşte salariul mediu pe economie (de 2.360 de lei net în luna mai a aces­tui an), arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor de la Insti­tu­tul Naţional de Statistică. La polul opus este situaţia angajaţilor din Te­le­or­man, care au cele mai mici salarii din Ro­mânia, de numai 1.720 de lei net, la ju­mătate faţă de bucureşteni şi cu 27% sub media naţională.

Nivelul salarial pe judeţe ilus­trea­ză două tipologii de zone din Ro­mâ­nia: unele dezvoltate, concentrate în ju­rul a 5-6 oraşe mari plus zonele li­mi­tro­fe, unde majoritatea anga­jaţilor lu­cre­ază la privat şi câştigă peste ni­velul sa­lariului minim pe economie, şi unele slab dezvoltate, unde există foar­te pu­ţini angajaţi dintre care cei mai mulţi lu­crează la stat sau pe sala­riul minim, spun consultanţii.

„Deşi salariile au crescut şi vor con­­­­tinua să crească, în continuare în ora­­­­şele de succes salariile sunt prea mici. Dacă ajungem în aceste zone la un salariu mediu de 1.000 de euro, atunci mulţi angajaţi vor câştiga 1.500 de euro pe lună, iar în câmpul mun­cii se va intra cu salarii de 600 de euro, şi astfel ar scădea tentaţia an­ga­ja­ţilor bine pregătiţi să plece în străi­nă­tate, pentru că oamenii încep să se gândească: de ce să mă duc să lucrez la Londra, când mai bine mă duc la Cluj, iar în weekend mă duc la părinţi?“, a spus Andrei Caramitru, partener la fir­ma de consultanţă în management Boston Consulting Group.

BIZIDAY: Ceea ce face clasa politică cu pensiile părinților noștri este deja de domeniul psihiatriei



Totul începe cu o comunicare premeditată și toxică.

Ați observat frecvența declarațiilor despre majorarea pensiilor? Dar burtierele alea galbene pe care scrie “Imediat… ce se întâmplă cu pensiile oamenilor?” Sunt păcăleli afișate de dimineață pe televiziunile cu media de vârstă a telespectatorilor pe la 65 de ani și rotite până seara când… apare ori Dragnea ori Vasilescu și spun ceva, orice, despre cum vor crește pensiile peste un an, doi, trei, patru.

Așteptarea este picurată, creează dependență narcotică, iar satisfacția e iluzorie, căci sumele sunt umflate de inflație. În minutele următoare voi încerca să vă demonstreze de ce majorarea de pensie fără creșterea salariilor din productivitate e mai mult balonare decât sațietate.

Trucul este simplu, rudimentar, ieftin. Efectele sunt catastrofale. Când spune că anul viitor impactul bugetar produs de creșterea pensiilor va fi de 8 miliarde de lei, sau că în 2021 va fi de 80 de miliarde de lei, Olguța Vasilescu nu spune exact cât vor mai valora în mod real banii respectivi, redistribuiți celor cinci milioane de pensionari. În medie sunt o sută și ceva de lei pe lună în plus și, pentru a devoala trucul, să luăm în calcul varianta optimistă în care această sumă va fi mai mare decât creșterea cheltuielilor lunare ale unui pensionar, cauzate de devalorizarea banilor.

Ceea ce nu pot eu să înțeleg este cum pot fi părinții noștri păcăliți, când poate tu, cel activ, cel care citești asta, n-ai mai trăit încă două episoade de sărăcire prin inflație cum au trăit ei și în anii 80 și în anii 90.

Trucul este simplu, rudimentar, ieftin. Efectele sunt catastrofale. Când spune că anul viitor impactul bugetar produs de creșterea pensiilor va fi de 8 miliarde de lei, sau că în 2021 va fi de 80 de miliarde de lei, Olguța Vasilescu nu spune exact cât vor mai valora în mod real banii respectivi, redistribuiți celor cinci milioane de pensionari. În medie sunt o sută și ceva de lei pe lună în plus și, pentru a devoala trucul, să luăm în calcul varianta optimistă în care această sumă va fi mai mare decât creșterea cheltuielilor lunare ale unui pensionar, cauzate de devalorizarea banilor.

Ceea ce nu pot eu să înțeleg este cum pot fi părinții noștri păcăliți, când poate tu, cel activ, cel care citești asta, n-ai mai trăit încă două episoade de sărăcire prin inflație cum au trăit ei și în anii 80 și în anii 90.

Moise Guran: