SUBIECT: Boala Parkinson

Boala Parkinson este un sindrom clinic caracterizat de prezenta urmatoarelor simptome: tremurul membrelor in repaus, incetineala in miscari - bradikinezie, rigiditate si instabilitate posturala. Este o afectiune cronica degenerativa extrapiramidala (centru care controleaza motilitatea(miscarea) a SNC(sistemului nervos central). Practic este o leziune a neuronilor din partea compacta a substantei negre(neuron ce sintetizeaza si elibereaza Dopamina-mediator chimic(absenta ei determina achinezia-lipsa miscarii). Este o boala care apare in general dupa 40 ani si oarecum este asociata si cu dementa sau boala Alzheimer. Nu se cunosc exact cauzele. Este de mai multe tipuri.

Semne clinice-tulburari in efectuarea anumitor miscari ce determina lentoare in realizarea lor, cu dificultate, atitudinea corpului ete in general aplecata inainte, in stadii mai avansate apare tremorul mainilor si capului, fatza devine impietrita fara expresivitate, ochii innmarmorati, lipsa mimicii, mersul devine dificil rigid mai ales la initierea lui, iar odata initiat acesta devine rapid cu pasi mici iar oprirea se face cu dificultate,doar la o comanda verbala ferma. Acesti pacienti au o neliniste continua nu sta locului, vorbirea este afectata, monotona, uneori chiar muta scrisul este dificil, degetele se misca permanet precum un tic al numaratului banilor. In cazuri grave este afectat si psihicul, pacientul devine depresiv, plange des, are tulburari de memorie, are tulburari vegetative precum hipersalivatie, hipersecretie sudorala, tulburari de vedere.

Cum se trateaza boala Parkinson?

Maladia este depistată din ce în ce mai devreme, chiar de la 40 de ani. Anual, în lume apar între cinci şi 20 de noi cazuri la 100.000 de locuitori, atrag atenţia specialiștii de Ziua Mondială a maladiei Parkinson, care este marcată mâine.

Boala Parkinson afectează cel puţin 120 din 100.000 de persoane. Bărbaţii sunt mai predispuşi decât femeile la această maladie, statisticile arătând un raport de 1,5 bărbaţi la o femeie. Fiind de natură degenerativă, incidenţa acestei boli creşte odată cu înaintarea în vârstă.

Astfel, unu la sută din populaţia de peste 65 de ani şi doi-trei la sută din populaţia de peste 80 de ani este diagnosticată cu Parkinson, explică doctorul Gabriel Boeru, medic primar neurolog, şeful Secţiei de Neurologie din cadrul Spitalului Militar Central din Bucureşti.

Bolnavii trăiesc cu până la 10 ani mai puţin

Speranţa de viaţă a acestor bolnavi este redusă cu patru până la 10 ani, în funcţie de vârsta la care debutează afecţiunea.

Tratamentul adecvat, monitorizarea atentă, curele de fiziokinetoterapie şi păstrarea activităţii profesionale cât mai mult timp posibil contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii bolnavilor de Parkinson.

„În ceea ce priveşte tratamentul, deoarece boala apare în urma scăderii cantităţii unei anumite substanţe din corp (mai ales la nivel cerebral), el vizează introducerea în organism pe cale orală a acestei substanţe (preparate ce conţin L-dopa) sau a altora, cu efecte asemănătoare.

Este vorba despre un tratament de substituţie permanent, şi nu despre unul curativ“, afirmă doctorul Gabriel Boeru.

Bolnavii pot fi diagnosticaţi şi pot primi un tratament corect în centrele specializate în tulburările de mişcare (din care face parte şi maladia Pakinson).

În aceste instituţii, pacienţii sunt urmăriţi şi pot face intervenţii specifice, precum stimularea cerebrală profundă, subliniază profesorul Ovidiu Băjenaru, şeful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti (SUUB).

Astfel de centre există în Bucureşti (în cadrul Clinicii de Neurologie SUUB), în Iaşi şi în Târgu Mureş (în clinicile de neurologie din cadrul instituţiilor de recuperare).

Dispozitive similare cu cele cardiace

În cazurile severe de Parkinson (când afecţiunea are vechime şi când este nevoie de doze mari de medicamente), bolnavii necesită intervenţie chirurgicală.

„Intervenţiile pot fi distructive, prin inactivarea unor structuri cerebrale, cu scopul ameliorării simptomatologiei, sau pot consta în implantarea intracerebrală a unor dispozitive electronice, similare celor de stimulare cardiacă, realizându-se în acest sens stimulare cerebrală profundă (DBS)”, spune medicul Gabriel Boeru.

Specialiştii atrag însă atenţia că operaţia nu are rol curativ. Tratamentul medicamentos trebuie urmat şi după aceste intervenţii, scopul acestora fiind de reducere a dozelor de medicamente.

Specialiştii sunt pe punctul de dezvolta un tratament pe bază de celule stem, care se vor implanta la nivel cerebral. Tratamentul este însă la nivel de cercetare şi va fi nevoie de studii ample, care să certifice eficienţa acestei metode, adaugă specialistul.

Semnele bolii

Simptomele bolii Parkinson sunt tremurul de repaus, care apare atunci când persoana în cauză nu desfăşoară o activitate, rigiditatea musculară, dificultăţile în executarea mişcărilor de fineţe, cu apariţia tulburărilor de scris şi de vorbit și cu modificarea expresivităţii feţei.

Unele forme de Parkinson nu prezintă tremur, de aceea doar medicul neurolog, în urma examinării clinice, poate pune diagnosticul.

Un nou medicament impotriva Parkinson, aprobat

Comisia Europeana a aprobat tabletele cu actiune prelungita Mirapexin PR in tratamentul bolii Parkinson, se arata intr-un comunicat al companiei farmaceutice Boehringer Ingelheim.

Aprobarea primita este valabila in toate tarile Uniunii Europene, precum si in Norvegia si Islanda



Eficienta medicamentului in tratamentul precoce sau avansat al bolii idiopatice Parkinson este dovedita printr-o singura administrare pe zi si este similara tabletei cu actiune imediata, administrata de trei ori pe zi.

„Obtinerea aprobarii europene pentru noua formula constituie un pas important in sensul satisfacerii nevoilor pacientilor si reprezinta un moment de referinta pentru aceasta terapie de succes in boala Parkinson. Suntem fericiti ca, in baza unor dovezi robuste, aprobarea de catre autoritatile competente nu a suferit intarzieri, fapt ce va permite primelor tari europene sa puna deja la dispozitia pacientilor formula cu actiune prelungita”, a declarat dr. Manfred Haehl, Senior Vice-President Medicine al Boehringer Ingelheim.

De altfel, medicamentul determina mai putine fluctuatii ale concentratiei plasmatice in 24 de ore, spre deosebire de tableta cu actiune imediata, administarta de trei ori pe zi, a mai adaugat dr. Manfred Haehl.

Pramipexole, cunoscut sub denumirea comerciala de Mirapexin, este un medicament dezvoltat de compania Boehringer Ingelheim, aprobat initial in anul 1997. In momentul de fata, pastila este disponibila in peste 70 de tari pentru tratamentul simptomelor bolii idiopatice Parkinson in stadiile precoce si avansate, ca monoterapie sau in combinatie cu levodopa.

Noi terapii anti-Parkinson

Cea mai frecventa boala dupa Alzheimer beneficiaza in ultimii ani de terapii inovatoare. Specialistii incearca toate caile pentru a infrange aceasta maladie.
In prezent, cercetatorii incearca sa elucideze mecanismele intime care duc la moartea neuronilor si sa identifice diversele forme de boala. In urma cu cateva luni, un studiu franco-american a dat sperante medicilor, sugerand faptul ca rasagilina, un nou medicament, ar putea frana evolutia bolii parkinson, informeaza cotidianul francez „Le Figaro". De asemenea, acest nou medicament ar putea fi bine-venit in prevenirea afectiunilor parkinsoniene cu transmitere ereditara.
O alta provocare majora pentru cercetatori este sa actioneze pe tulburarile de postura, mers, vorbire, incontinenta sfincteriana, simptome foarte invalidante care apar de obicei dupa 10-20 de ani de evolutie a bolii.

„Aceste semne, asa-numite axiale, care apar la 90% din pacienti, nu sunt legate de un deficit de dopamina. Ele nu raspund la medicatie sau la stimularea profunda a creierului", explica profesorul Yves Agid, directorul stiintific al Institutului creierului si maduvei spinarii ce reuneste 600 de cercetatori si care isi va deschide portile in toamna, la spitalul Pitié-Salpetriere din Paris. Practicata inca din 1993, in indicatii foarte precise (inlaturarea tremorului, rigiditatii si tulburarilor motorii), aceasta metoda chirurgicala dificila consta in stimularea unei mici zone situate adanc in creier (nucleul subtalamic).

Stimularea nucleilor din creier

In prezent, expertii cauta sa identifice si alte tinte pentru a combate boala. Echipe de specialisti francezi studiaza in prezent efectele stimularii unor zone profunde din creier (segmentul pedunculo-pontin), implicate in postura si mers. Dar rezultatele obtinute pe un numar limitat de pacienti sunt deocamdata contradictorii, precizeaza pentru „Le Figaro" profesorul Jean-Philippe Azulay de la spitalul CHU din Marsilia.

Un alt studiu francez este, de asemenea, in curs de desfasurare pentru a evalua efectele stimularii maduvei spinarii. Foarte promitatoare in experimentele efectuate asupra animalelor de laborator, aceasta metoda are avantajul de a fi din punct de vedere tehnic mai simpla si mult mai usor de realizat decat stimularea adanca a nucleilor din creier.

Transplantul de neuroni

In ceea ce priveste terapiile genetice si celulare, acestea se afla in stadii mai avansate de cercetare. Spre exemplu, terapia genica cu trei gene care comanda procesul de fabricare al dopaminei este testata deja pe unii pacienti la un spital din Créteil, explica profesorul Pierre Cesaro, specialist in tratamentul acestei boli. Acesta este insa sceptic cu privire la viitorul terapiilor celulare, mai ales ca studiile recente au demonstrat ca tehnica prin care sunt transplantati neuroni sanatoti in zonele afectate de boala nu da rezultatele scontate. Aceasta deoarece aceste celule se imbolnavesc la randul lor dupa mai multi ani de la transplant. Ca si cum boala s-ar transmite ca o infectie, de la o celula la alta, explica profesorul Cesaro.

Totusi, nu este un obstacol insurmontabil spera dr.Pierre-Marie Lledo, de la Institutul Pasteur. Pentru acest cercetator, care a reusit deja sa reprogrameze celule adulte stem neuronale in neuroni care produc dopamina (dopaminergici), cheia succesului consta intr-o buna coordonare. „Intervenind la momentul potrivit, putem decide soarta celulelor transplantate si putem controla durata lor de viata", afirma cu optimism specialistul francez.

De ce apare boala?

Parkinson apare ca urmare a distrugerii lente si progresive a neuronilor creierului din zone implicate in controlul miscarilor. De aceea, pacientii prezinta tremor, gesturi rigide si incontrolabile, instabilitate posturala etc. Boala Parkinson este provocata de scaderea cantitatii de dopamina din creier. Substanta este unul dintre principalii neurotransmitatori (substanta care transmite informatia intre neuroni) si e implicata in controlul motilitatii si al miscarilor musculare

SPERANTA PENTRU MILIOANE DE BOLNAVI: A inceput primul studiu pentru un vaccin impotriva Parkinson

Vaccinul impotriva bolii Parkinson poarta numele de PD01A si a intrat in prima faza a studiului clinic, urmand sa fie testat in clinica vieneza privata Confraternität, pe 32 de pacienti. Fiecare dintre acestia va fi testat timp de 12 luni. Studiul se va incheia la sfarsitul anului 2013.



Vaccinul are ca scop distrugerea proteinei alpha-synucleina, care are un rol-cheie in declansarea si evolutia bolii Parkinson. Vaccinul ajuta sistemul imunitar la productia de anticorpi necesari distrugerii acestei proteine. In plus, vaccinul ofera in premiera un tratament ce se concentreaza asupra cauzelor bolii Parkinson si nu numai asupra ameliorarii simptomelor.

"Prin acest vaccin se foloseste in premiera imunoterapia in tratamentul bolii Parkinson", a afirmat si Walter Schmidt, presedintele societatii.

Studiul beneficiaza de sprijinul financiar al fundatiei actorului american Michael J.Fox, care a donat suma de 1, 5 milioane de dolari.

Affiris este o societate specializata in crearea si dezvoltare de vaccinuri si lucreaza si la elaborarea de vaccinuri impotriva Alzheimer si aterosclerozei.

Potrivit statisticilor, sunt aproape sase milioane de bolnavi de Parkinson in lume.

via

Britanicii au creat un implant high-tech care ar putea opri evolutia bolii Parkinson

Un implant high-tech, creat de cercetatorii din Marea Britanie, ar putea opri evolutia maladiei Parkinson.



Este vorba despre o serie de tuburi speciale, care sunt deja testate si prin intermediul carora medicii pot alimenta cu proteine celulele afectate de boala.

Tom este unul dintre cei sase britanici care testeaza implantul. In urma cu opt ani a aflat ca are maladia Parkinson si, speranta la o viata normala, l-a facut sa accepte imediat ajutorul medicilor.

"Sper ca tratamentul va da roade. Daca nu va opri evolutia bolii, macar sa ma ajute sa duc o viata activa pentru mai mult timp", spune Tom.

Implantul este compus din patru tuburi, care sunt introduse adanc in creier, in zona responsabila cu miscarea, afectata de boala.

Ele sunt legate de un alt tub, deschis la exterior. Prin intermediul acestuia, medicii pot insera in creier proteine, menite sa tina in viata celulele cerebrale afectate de maladia Parkinson.

Tratamentul este aplicat o data pe luna.

"Daca aceasta tehnologie se dovedeste a fi sigura, atunci ea ar putea fi folosita si in cazul altor boli neurologice, chiar al unor tumori pe creier", a spus un cercetator.

Totusi...

"Acesta nu este un tratament care poate fi recomandat oricui. Va functiona, cel mai probabil, in cazul pacientilor tineri, in cazurile in care boala este la stadiu incipient", a spus un expert in neurologie.

Tratamentul urmeaza sa fie testat pe alti 36 de pacienti. Daca va da roade el ar putea ajunge in spitale in minimum cinci ani.
Sursa: Pro TV

Ziua internațională a pacientului cu Parkinson

La 11 aprilie este marcată Ziua internațională a pacientului cu Parkinson, la inițiativa Asociației Europene Împotriva Bolii Parkinson și cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății. Data nu este aleasă întâmplător, 11 aprilie 1755 fiind ziua în care s-a născut medicul James Parkinson, cel care a scris pentru prima dată despre această boală în lucrarea ''Eseu despre paralizia tremurătoare'' (1817).


Ziua internațională a pacientului cu Parkinson este sărbătorită anual cu scopul creșterii nivelului de informare în ceea ce privește maladia Parkinson și al impactului acesteia asupra individului, familiei și societății.

La 3 aprilie 2016, Societatea pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN) și Societatea de Neurologie din România au prezentat o statistică din care reiese că, în țara noastră, peste 70.000 de pacienți cu boala Parkinson beneficiază de tratament medicamentos specific. Potrivit acelorași statistici, boala Parkinson este a doua afecțiune neurologică degenerativă, ca frecvență, după maladia Alzeimer, 6,3 milioane de persoane în întreaga lume fiind afectate de boala Parkinson, dintre care 1,5 milioane de europeni. Numărul acestora este posibil să se dubleze până în 2030.

Anual, în întreaga lume, zece oameni din 100.000 sunt diagnosticați cu boala Parkinson. Majoritatea cazurilor se înregistrează la pacienți a căror vârstă depășește 55 de ani, dar unul din 20 manifestă simptome înainte de vârsta de 40 de ani. Bărbații sunt mai expuși, statisticile arătând că prevalența bolii pe sexe este de 1,5 bărbați la o femeie.

Conform ASOCIATIA ANTIPARKINSON , boala Parkinson este o dereglare a creierului cauzată de distrugerea sau degenerescența neuronilor care produc dopamina. La rândul ei, dopamina este substanța neurotransmițătoare responsabilă cu capacitatea organismului de a-și controla mișcările.

Confrom SSNN, pe măsură ce progresează, boala Parkinson devine invalidantă, indiferent de vârsta la care survine, împiedicând desfășurarea activităților cotidiene cum ar fi mersul, îngrijirea personală, alimentația. Simptomele specifice bolii Parkinson sunt bradikinezia (lentoarea în mișcări), rigiditatea, tremorul, instabilitatea la mers. Acestea debutează insidios și au o evoluție lent progresivă în câțiva ani, în fazele avansate asociindu-se fenomenele de blocaj motor, crampele musculare, mișcările involuntare greu de tolerat, depresia, tulburările de comportament și memorie, tulburările de somn.

Expunerea la pesticide este asociată cu un risc crescut de dezvoltare a bolii Parkinson prin distrugerea neuronilor, riscul crescând cu până la 70% comparativ cu persoanele care sunt ferite, potrivit unui studiu realizat la Universitatea Harvard din S.U.A.

Câțiva tineri au inventat o mănușă care să ajute la diagnosticarea bolnavilor de Parkinson. „Poate fi folosită în clinici mici, care nu sunt specializate în neurologie”

Alexandru Șolot, un tânăr student la Calculatoare, poartă pe mâna dreaptă o mănușă neagră cu senzori. Este prototipul unui dispozitiv care ar putea în viitor să ajute la diagnosticarea mai rapidă, dar și la monitorizarea pe termen lung, a bolnavilor de Parkinson.

„Mănușa este dotată cu accelerometre, senzori care măsoară accelerația cu care mâna omului se deplasează în spațiu. Acestea mai au și niște giroscoape incluse, care monitorizează orientarea în spați a mânii persoanei și, folosindu-ne de aceste date, putem vedea cu ce frecvență oscilează mâna pacientului”, explică tânărul.



Ana Drăgan, colega sa de echipă, spune că boala Parkinson produce un anumit tip de tremur. „În literatura de specialitate, este cunoscut faptul că mâna unei persoane bolnave de Parkinson tremură cu o frecvență între 4 și 6 Hertzi. Sunt și alte boli care pot da tremur, dar sunt pe alte frecvențe. În momentul de față, nu există o metodă obiectivă de a diagnostica Parkinsonul. Sunt foarte mulți care sunt diagnosticați cu alte boli înainte să fie diagnosticați cu Parkinson”, spune această.

Din echipă face parte și un medic, Raluca Badea, care este în anul trei de rezidențiat la Neurologie, la Spitalul Universitar.

Alexandru Șolot spune că mănușa ar putea fi folosită și în clinicile mai mici din provincie, care nu au experiență în tratarea bolii Parkinson, dar și în ambulatoriu de către pacienți. În acest ultim caz, Tremdix, cred creatorii săi, i-ar putea transmite medicului date exacte despre starea pacientului, care l-ar putea ajuta să vadă cum evoluează boala și să stabilească doza corectă de tratament.

Prototipul Tremdix a costat în jur de 200 de euro, dar tinerii speră să rușească să creeze o versiune mai ieftină, dar și cu o greutate mai redusă. „Trebuie să faci dispozitivul și să creezi un soft care să fie foart ușor de folosit de către medici”, pune Alexandru Șolot.

„E o problemă pe termen lung, pentru că populația Europei îmbătrânește și incidența bolii Parkinson este mai mare în rândul vârstnicilor”, spune Radu Dragan, developer în cadrul echipei.

Tremdix a fost prezentat în cadrul pre-acceleratorului Innovation Labs, care a avut loc în weekend la București, și a fost selectat printre proiectele câștigătoare care vor beneficia de susținerea unor mentori din domeniul hi-tech, dar și din business pentru a fi transformate în produse viabile. Dintre cele 62 de echipe înscrise, 41 au intrat în hackaton și au dezvoltat un prim prototip, iar cele mai bune 21 beneficiază de programul de mentorat Innovation Labs.

O altă idee câștigătoare este Nightingale, dispozitivul care îi ajută pe pacienți să își ia medicamentele la timp și în doze corecte. Sergiu Dudă, student în anul 3 la calculatoare, a lucrat la el gândul la bunicul său.

„A crescut volumul de medicamente pe care un pacient le ia. Unii dintre ei iau între 15 și 20 de medicamente zilnic, bunicul meu ia 16. Multe seamănă între ele, unele au denumiri apropiate și există riscul să le încurci. Atunci poate apărea supradozajul, care trebuie tratat cu alte pastile. Sunt anumite medicamente a căror prezența în sânge trebuie reglementată foarte bine. Avem o rozetă care conține 17 compartimente, iar fiecare compartiment va conține un singur tip de medicament. Un braț robotic, care face pick and place, ia pastila respectivă și o pregătește pentru pacient să o ia. El cunoaște ce pastilă se află în fiecare compartiment și care este programul pacientului”, explică el. Echipa vrea să creeze posibilitatea ca Nightingale să transmită familiei sau îngrijitorilor o alertă de câte ori pacientul nu și-a luat medicamentele, dar și să îi amintească acestuia, prin semnale luminoase și sonore că este vremea să o facă.

Printre proiectele ajunse în etapa finală a programului se mai numără și o priză inteligentă, EMMA Socket, dar și o aplicație, Swipe Fit, care te ajută să îți alegi hainele potrivite.

Următoarele sesiuni Innovation Labs vor avea loc la Cluj, Iași, Sibiu și Timișoara.

Oamenii de stiinta au descoperit o terapie promitatoare, ce ar putea vindeca boala Parkinson

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Reading din Marea Britanie cred că au găsit o modalitate prin care să poată trata boala Parkinson, şi chiar să inverseze progresarea acesteia, cu ajutorul unei tehnici care poate repara regiunea din creier deteriorată, menţionează cei de la BBC.



Potrivit cercetătorilor, celulele cerebrale pot fi ,,convinse” să preia funcţiile celor care sunt distruse de maladia Parkinson, iar testele pe şoareci cu simptome asemănătoare bolii Parkinson au avut rezultate încurajatoare.

Experţii afirmă că, deşi studiul publicat în ,,Nature Biotechnology” se află deocamdată într-o fază incipientă, rezultatele sunt extrem de promiţătoare. Totuşi, sunt necesare mult mai multe studii înainte ca teste similare să fie efectuate pe oameni.

Oamenii de ştiinţă trebuie să afle în continuare dacă tratamentul este unul sigur şi dacă celulele astrocite pot efectua funcţia de neuroni producători de dopamină, deterioraţi în boala Parkinson.

Cei afectaţi de boala Parkinson au o insuficienţă a dopaminei din cauza faptului că unele dintre celulele cerebrale care produc această substanţă mor.

Nu se cunoaşte de ce mor aceste celule, însă pierderea lor cauzează simptome debilitante, precum tremor şi dificultăţi la mers.

În prezent, medicii pot prescrie medicamente care să ajute la gestionarea simptomelor, însă nu pot trata cauza acesteia.

Oamenii de ştiinţă caută modalităţi de a înlocui neuronii producători de dopamină deterioraţi prin injectarea de celule cerebrale noi în creier.

Echipa internaţională de cercetători care a efectuat cel mai recent studiu a utilizat o altă abordare, care nu necesită transplantul de celule.

Ei au folosit un cocktail de molecule mici, pentru a reprograma celulele deja prezente în creier. Atunci când au combinat în laborator o mostră de astrocite umane cu acest cocteil, au reuşit să producă celule care semănau îndeaproape cu neuronii producători de dopamină, chiar dacă nu era o potrivire perfectă.

Apoi, cercetătorii au testat cocteilul pe şoareci bolnavi. Tratamentul a părut să funcţioneze, acesta reprogramând celulele cerebrale şi ajutând la diminuarea simptomelor specifice Parkinson.

Dr. Patrick Lewis, expert în neuroştiinţe la Universitatea din Reading, a spus că un astfel de studiu ar putea oferi o terapie ce va avea un impact uriaş asupra bolii Parkinson, însă a adăugat că ,,punerea în practică a acestei cercetări pe oameni reprezintă o provocare imensă.”

„Acum este necesară în continuare dezvoltarea acestei tehnici. Daca va avea succes, ea ar transforma această abordare într-o terapie viabilă, care ar putea îmbunătăţi viaţa persoanelor afectate de maladia Parkinson şi, în cele din urmă, ar duce la vindecarea pe care milioane de oameni o aşteaptă“, a declarat profesorul David Dexter din Marea Britanie.

Emma Watch de la Microsoft le schimbă viaţa bolnavilor de Parkinson. Dispozitivul reduce tremuratul mâinii pe care este purtat

Emma Watch este un ceas conceput special pentru cei care suferă de Parkinson, o boală pentru care nu există, deocamdată, leac. Dispozitivul a fost dezvoltat de Haiyan Zhang, director pentru inovaţie în cadrul diviziei Microsoft Research.

Ceasul reduce tremuratul mâinii pe care este pus şi le permite utilizatorilor să desfăşoare din nou activităţi care necesită precizie, precum scrisul sau desenatul.

Emma Watch include mici motoare care produc vibraţii, similare cu cele din smartphone-uri. Rolul lui este să distragă atenţia creierului de la membrele inferioare. Astfel, involuntar, creierul utilizatorilor se concentrează pe vibraţiile ceasului şi nu pe controlarea mâinii pe care este purtat.



Astfel, este contracarat tremuratul mâinii, care este stabilizată.

Deocamdată ceasul este un concept testat pe un număr mic de pacienţi. S-ar putea să mai treacă câţiva ani până când dispozitivul va fi comercializat.

În clipul de mai jos puteţi vedea cum reuşeşte, datorită dispozitivului, o femeie să scrie din nou şi să deseneze.

Cainii ar putea fi folositi pentru a detecta boala Parkinson, cu ani inainte sa apara simptomele, prin mirosul pielii pacientilor

Oamenii de stiinta incearca sa descopere care sunt moleculele de miros care sunt legate de boala Parkinson, astfel incat cainii sa poata fi instruiti pentru a detecta boala, transmite The Telegraph.


Cercetatorii de la Universitatea din Manchester au inceput sa creada ca boala Parkinson ar putea avea un anumit miros perceptibil, cand o femeie din Perth, Scotia, cu un simt olfactiv bine dezvoltat, Joy Milne, a afirmat ca a detectat o schimbare a mirosului sotului ei cu sase ani inainte de a fi diagnosticat cu aceasta afectiune.


Cand cercetatorii au efectuat teste cu doamna Milne, au descoperit ca aceasta a reusit sa deosebeasca persoanele cu Parkinson de cele fara Parkinson, mirosind tampoane imbibate cu mirosul persoanelor.

Intr-un caz, Milne a identificat o persoana care avea Parkinson, dar care la acel moment nu fusese diagnosticata cu aceasta afectiune, pentru ca nu aveau simptome.


Cainii au mai fost antrenati in trecut pentru a detecta cancerul, iar acum Universitatea din Manchester si centrul de caritate de de la Medical Detection Dogs s-au alaturat intr-o cercetare care va folosi cainii pentru a detecta mirosul bolii Parkinson.

Se estimeaza ca procentul creierului cainelui dedicat analizarii mirosului este de 40 de ori mai mare decat cel al omului.


Daca toate bolile au un miros, ceea ce avem motive sa credem ca asa este, putem folosi cainii sa le identificam.

Vineri, 14 iulie 2017, 17:07 Science - Stiintele vietii

Speranta pentru bolnavii de Parkinson din intreaga lume: Un tratament revolutionar, cu celule stem adulte

O universitate nipona a anuntat ca a realizat primul transplant de celule stem pluripotente induse (iPS) pentru a trata boala Parkinson, care afecteaza milioane de oameni in intreaga lume si care, momentan, nu are leac.

Este prima astfel de tentativa si a avut loc in luna octombrie a acestui an. Pacientul, de peste 50 de ani, a carui identitate nu a fost facuta publica, va fi monitorizat de specialistii de la Universitatea din Kyoto, pentru a se vedea daca "tratamentul" functioneaza, arata Live Science.

Acesta va fi supus unor examinari periodice, timp de doi ani, pentru a se evita o respingere a celulelor.

Celulele care i-au fost transplantate nu sunt la stadiul embrionar, ci adulte, dar reprogramate ca sa se comporte asemeni celor embrionare, avand potentialul de a forma orice fel de celula in organismul uman.

"Am realizat o trepanatie in partea stanga a craniului si am transplantat 2,4 milioane de celule", a declarat chirurgul Takayuki Kikuchi, de la Universitatea din Kyoto. Operatia de injectare a celulelor a durat trei ore.

Cat despre celulele stem folosite, acestea provin de la donatori.

Daca nu vor aparea efecte secundare, atunci pacientului ii vor mai fi injectate acelasi numar de celule in partea dreapta a creierului.

Daca totul va merge bine, atunci inca sase persoane vor fi supuse aceluiasi tratament.

Astfel de celule stem au fost transplantate in premiera anul trecut, tot de catre cercetatori niponi, dar in retina unui pacient.

Dovada ca Parkinsonul incepe din intestine si nu de la creier

Punctul de pornire pentru maladia Parkinson ar putea fi intestinele si nu creierul, acolo unde ajunge in final si ucide pe rand neuronii, arata un studiu recent realizat in Suedia.

Totul a plecat de la faptul ca operatia prin care se inlatura sectiuni din nervul vag, cel care leaga tractul digestiv de creier, scade riscul de Parkinon, uneori si cu 40%, efectul durand cel putin cinci ani, cat au fost monitorizati subiectii, conform Science Alert.

Potrivit echipei conduse de Bojing Liu, de la Institutul Karolinska, din Suedia, studiul vine ca o certificare a unor cercetari anterioare, cand aparuse deja aceasta ipoteza, dupa cum se arata intr-un raport publicat de jurnalul Neurology.

"Rezultatele acestui studiu aduc dovezi in plus ca Parkinsonul porneste din intestine", a declarat autorul cercetarii. "Alta dovada in sprijinul acestei ipoteze e aceea ca bolnavii de Parkinson adesea au probleme gastrointestinale, asa cum e constipatia, care apar cu zeci de ani inainte de instalarea maladiei", a mai spus el.

Un studiu din 2016, realizat pe cobai, aratase ca exista o legatura intre anumite bacterii din intestine si riscul crescut de Parkinson, iar unul din 2017 ajunsese la concluzia ca bolnavii de Parkinson au altfel de bacterii in intestine fata de cei care nu sufera de aceasta boala.