SUBIECT: Premiere medicale

Al doilea transplant pulmonar, în România: Echipa de medici de la Spitalul Clinic ”Sfânta Maria” a operat un bărbat de 47 de ani



Echipa de medici de la Spitalul Clinic ”Sfânta Maria”, din Bucureşti, a făcut al doilea transplant pulmonar. Pacientul era într-o stare delicată, iar operaţia a fost făcută cu mare atenţie. În urmă cu doar două săptămâni, la aceeaşi unitate medicală, se făcea primul transplant pulmonar din România, informează B1 TV.

Emoţii uriaşe şi o luptă contracronometru la spitalul Clinic "Sfânta Maria" din Bucureşti. Medicii unităţii medicale au realizat al doilea transplant pulmonar bilateral.

Pacientul, un bărbat de 47 de ani cu sindromul bronsiectazic, se află în secţia de terapie intensivă şi are o evoluţie postoperatorie favorabilă, spun medicii.

"Considerăm important de ştiut că pacienţii eligibili pentru transplantul pulmonar se vor adresa prin medicii pneumologi din ţară, pentru a putea fi evaluaţi şi ulterior trecuţi pe lista de aşteptare a Spitalului Sânta Maria" , se arată în comunicatul trimis de medicii spitalului Sfânta Maria.

În urmă cu două săptămâni, la Spitalul ”Sfânta Maria” avea loc o premieră: primul transplant pulmonar din România. Donatorul era un bărbat de 46 de ani care intrase în moarte cerebrală. Cel care s-a bucurat de transplant era un ieşean, în vârstă de 37 de ani, care în ultimii ani a stat conectat la aparatul de oxigen.

Bărbatul depusese în 2015 o cerere pentru transplant în străinătate, la mai multe clinici, dar singura care a răspuns a fost una din Viena care l-a refuzat pentru că pe lista de transplant mai erau patru români.

Transplantul realizat de medicii români i-au schimbat definitiv viaţa bărbatului.

Au reusit sa opereze o femeie pe creier pe viu, in deplina siguranta, facand-o sa rada

Oamenii de stiinta de la Scoala de Medicina a Universitatii Emory, SUA, au reusit sa opereze, in premiera, o femeie pe creier, pe viu, dupa ce au stimulat regiunea cerebrala raspunzatoare cu rasul.

Pentru propria siguranta, femeia, care sufera de epilepsie, trebuia sa ramana constienta pe timpul operatiei, arata Live Science. Asta pentru ca, in timpul procedurii, medicii trebuiau sa se asigure ca nu-i sunt afectate si alte regiuni, cum ar fi cea care raspunde de limbaj.

In mod normal, medicii combina doua tehnici pentru astfel de operatii: sedarea si distragerea, astfel incat pacientii sa ramana calmi in timpul operatiei. Insa nu intotdeauna tehnica functioneaza. Iar atunci cand nu functioneaza, totul poate deveni periculos, pentru ca pacientul se poate panica, isi poate misca capul si chiar atinge cu mana creierul expus.

Asa ca medicii au incercat o alta abordare. Au stimulat o portiune in creier care raspunde de ras si emotiile care vin la pachet cu acesta si a functionat, se arata intr-un raport publicat de The Journal of Clinical Investigation.

Femeia s-a simtit imediat relaxata, era fericita, putea comunica si chiar face glume, a explicat autorul studiului, Dr. Jon Willie, neurochirurg, unul dintre cei care a operat-o.

Absolut, senzational si emotionant ! Stiinta , nu gluma ! Doamne ajuta !

Al doilea caz de vindecare de HIV la nivel mondial. Speranțe pentru milioane de pacienți

Rezultate dătătoare de speranțe pentru pacienții suferind de infecție cu virus HIV (SIDA). Cercetătorii din Marea Britanie au anunțat al doilea caz de vindecare de virusul HIV la un adult – numit “pacientul din Londra”, anunță CNN, The Guardian și New York Times.



Primul și singurul caz cunoscut de vindecare de HIV de până acum a fost anunțat în 2007 și este cunoscut de specialiști drept “pacientul din Berlin” – Timothy Ray Brown, în vârstă de 52 de ani, care trăiește în prezent în Palm Springs, California.



De data aceasta este vorba despre un pacient care a beneficiat acum trei ani de un transplant de măduvă osoasă.

Ambii pacienți au fost tratați cu transplant de celule stem de la donatori care prezintă o mutație genetică rară, cunoscută drept CCR5-delta 32, care îi face rezistenți la HIV.

Pacientul din Londra se află în remisie de 18 luni, de când a oprit administrarea de antiretrovirale.

Medicamentele antiretrovirale reprezintă principala modalitate de a ameliora starea de sănătate a celor infectați cu HIV/SIDA. Nu tratează, dar ajută sistemul în lupta cu boala.

Cazul pacientului din Londra crește speranțele privind dezvoltarea unui tratament eficient pentru vindecarea pacienților cu HIV, virus care afectează circa 37 de milioane de persoane din întreaga lume, potrivit CNN.

Specialiștii au încercat în ultimii 12 ani să replice cazul “pacientului din Berlin”, dar acesta este primul caz în care s-a raportat o vindecare.

Cercetătorii care s-au ocupat de caz vor prezenta marți mai multe amănunte în publicația Nature și în cadrul unei conferințe pe tema bolilor infecțioase de la Seattle, Statele Unite, relatează The New York Times, în ediția online.

Pacientul a decis să rămănă anonim, dar a transmis o declarație pe email publicației The New York Times.

“Simt o responsabilitate de a-i ajuta pe medici să înțeleagă cum s-a întâmplat, astfel încât să poată avansa din punct de vedere științific”, a afirmat “pacientul din Londra”.

În mod public, cercetătorii se referă la noul caz ca la o remisie pe termen lung. Totuși, în interviuri, cei mai mulți experți consideră că este vorba de o vindecare, chiar dacă acest concept este greu de aplicat pentru doar două cazuri raportate până acum pe plan mondial.

Ambele cazuri de vindecare s-au înregistrat în urma unor transplanturi de măduvă osoasă, însă ceea ce i-a uimit pe medici a fost că această metodă a fost aleasă pentru a vindeca cancerul, nu infecția HIV.

Pacientul din Berlin suferea de leucemie și, după ce chimioterapia a eșuat în oprirea evoluției ei, a avut nevoie de două transplanturi de măduvă, scrie NYT.

Pacientul din Londra suferea de limfom Hodgkin și a primit transplant de măduvă de la un donator cu mutația CCR5 în mai 2016. A luat imunosupresive, dar tratamentul a fost mai puțin intens decât la pacientul din Berlin.

A oprit administrarea de medicamente anti-HIV în septembrie 2017.

În cazul “pacientului din Londra”, vestea că s-a vindecat atât de cancer, cât și de HIV în urma transplantului a fost copleșitoare. “Nu am crezut că va apărea un tratament cât timp voi trăi”, a afirmat pacientul.

Totuși, experții subliniază că este nerealist ca transplantul de măduvă osoasă să fie considerat o opțiune de tratament în viitorul apropiat, deoarece reprezintă o procedură riscantă, cu multe efecte secundare care persistă mai mulți ani.

Specialiștii vorbesc deja de o posibilă metodă de întărire a organismului cu celule imunitare modificate astfel încât să combată HIV – ceea ce ar reprezenta o opțiune realistă de tratament.

La ora actuală, specialiștii urmăresc evoluția a 38 de persoane infectate cu HIV, care au primit transplant de măduvă, inclusiv șase de la donatori care nu prezintă mutația CCR5-delta 32.

Pacientul din Londra este al 36-lea pe listă. Un altul, numărul 19 pe listă, denumit ”pacientul din Dusseldorf”, a întrerupt retroviralele de patru luni. Detalii despre acest caz vor fi prezentate la Seattle, scrie The New York Times.

Cancer mamar în stadiu avansat, vindecat prin imunoterapie, în premieră mondială

Imunoterapia a înregistrat o premieră mondială în Statele Unite. O femeie diagnosticată cu cancer mamar în stadiu avansat, pentru care chimioterapia devenise ineficientă, s-a vindecat cu ajutorul unui tratament experimental care a ajutat sistemul imunitar al pacientei să iasă învingător din lupa cu această boală, au anunţat luni oamenii de ştiinţă din Statele Unite.

Imunoterapia, tratament care stimulează apărarea imunitară, şi-a dovedit deja eficienţa în cazul unor pacienţi diagnosticaţi cu cancer pulmonar, de col uterin, sangvin (leucemie), de piele (melanom) şi de prostată. În cazul cancerului ovarian, intestinal şi mamar, oamenii de ştiinţă nu obţinuseră încă astfel de progrese medicale.

Beneficiind de un tratament administrat în premieră mondială, pacienta este considerată vindecată de doi ani, au anunţat medicii de la National Cancer Institute din Bethesda şi de la Universitatea Richmond din Statele Unite.

Starea ei de sănătate era critică, întrucât cancerul pacientei era metastazat, extins la mai multe organe, inclusiv la ficat.

Potrivit unui studiu publicat în revista Nature Medicine, pacienta avea vârsta de 49 de ani atunci când medicii au început să testeze pe ea un tratament experimental, considerat "o nouă abordare în imunoterapie".

Metoda descrisă în noul studiu american a constat în prelevarea de limfocite (celule ale sistemului imunitar) din corpul pacientei, manipularea lor genetică şi reinjectarea lor în organismul bolnavei. Prelevate dintr-o tumoare, celulele imunitare au fost selectate, pentru ca medicii să le identifice pe acelea dintre ele care erau capabile să recunoască celulele canceroase. Apoi, celulele imunitare au fost "reactivate" pentru a ataca celulele tumorale. De asemenea, ele au fost însoţite de un "inhibitor al punctelor de control ale imunităţii", pentru a debloca în acest fel contraatacul sistemului imunitar.

Cercetătorii au dezvoltat astfel o terapie anticancer "înalt personalizată", ce a permis "o regresie totală a tumorii", au explicat autorii studiului.

Reacţia la tratament a fost "fără precedent" pentru un caz medical atât de grav, a comentat un expert în oncologie, Laszlo Radvanyi, medic la Institutul de cercetări asupra cancerului din Toronto.

Însă "această tehnică particulară este puternic specializată şi complexă, fapt ce înseamnă că pentru mulţi oameni ea nu va fi adaptată", a spus Peter Johnson, medic oncolog la spitalul din Southampton, încercând să să tempereze entuziasmul apărut în comunitatea ştiinţifică internaţională după publicarea acestui studiu.

Premiera mondiala: medicii au folosit editarea genetica CRISPR la o pacienta cu siclemie

Victoria Gray, o femeie de 41 de ani din SUA, este prima pacienta din lume cu siclemie care a fost tratata prin editarea genetica CRISPR.

Siclemia sau anemia cu celule în seceră este o boală genetică gravă, care afectează calitatea vieții pacientului și provoacă o suferință foarte mare. Boala apare în urma unei mutații genetice, care modifică forma globulelor roșii – acestea nu sunt rotunde, așa cum ar fi normal, ci au formă de seceră.

Din această cauză, ele nu pot transporta eficient oxigen în celulele, ci rămân blocate în vasele de sânge. Prin urmare, bolnavii se simt mereu foarte obosiți și au dureri cronice. În prezent, singurul tratament posibil este transplantul de măduvă, dar acesta este eficient în doar 10% din cazuri. Spre deosebire de transplantul de măduvă, editarea genetică prin CRISPR poate avea efect în 90% din cazuri.

Medicii din Statele Unite au încercat această tehnologie revoluționară, ca să ajute o pacientă cu siclemie. Ei i-au extras din măduva osoasă celule stem, pe care le-au modificat prin tehnologia CRISPR, pentru a permite formarea unor globule roșii normale. La final, celulele stem astfel modificate au fost injectate din nou pacientei.

Victoria Gray este primul bolnav de siclemie din lume care beneficiază de această terapie genetică. O intervenție similară a fost făcută recent și la un pacient german, dar acesta suferă de o altă afecțiune a sângelui – beta talasemie. După editarea genetică, pacientul nu a mai avut nevoie de transfuzii de sânge.

Companiile CRISPR Therapeutics și Vertex Pharmaceuticals vor să aplice această tehnică de editare genetică pe 45 de pacienți cu vârste între 18 și 35 de ani, bolnavi de siclemie, pentru a monitoriza apoi efectul tratamentului.

Ce este editarea genetică CRISPR?
Editarea genetică CRISPR presupune tăierea unei segment eronat de ADN (afectat de o mutație) și înlocuirea lui cu un segment normal. Terapia poate îmbunătăți considerabil viața pacientului, dar presupune și unele riscuri. Pentru a avea efect, medicii trebuie să distrugă toate celulele stem din corpul bolnavului, folosind chimioterapie și radioterapie.

Editarea genetică poate fi soluția salvatoare pentru numeroase boli incurabile, inclusiv pentru unele forme de cancer. Însă CRISPR este o metodă deocamdată controversată, pentru că este una foarte nouă și nimeni nu cunoaște efectele sale pe termen lung. Spre exemplu, abia după 15 de ani de monitorizare medicii vor afla dacă terapia a avut cu adevărat efect în cazul Victoriei Gray.

În cazul ei, a fost modificată o singură genă, iar această manipulare la nivel de ADN nu se va transmite la o altă generație. Însă situația se schimbă în cazul în care tehnica CRISPR este aplicată pe embrioni. În acest caz, genele modificate vor fi transmise urmașilor, iar acest lucru are implicații morale profunde. Un caz celebru în acest sens este al savantului chinez He Jiankui, care a folosit tehnica pentru a edita genetic doi embrioni – ca să devină imuni la HIV. Tratamente de acest fel sunt interzise în multe state ale lumii.

Editarea genetică CRISPR este încă la început și destul de controversată, pentru că, dincolo de aspectele morale ale unor intervenții, nu cunoaștem efectul ei pe termen lung. Oricând poate să apară o eroare la „tăierea genelor”, iar efectele se vor vedea mai târziu, precizează Gang Bao, bioinginer la Universitatea Rice, specialist în terapii CRISPR.

Sursa: Popular Science

Foarte revolutionara metoda medicala ! Doamne ajuta !

Progres major în lumea științei. Primele modele complete de embrion uman au fost create în laborator

Oamenii de știință au create celule sferice care sunt asemănătoare cu embrionii umani aflați în stadiile incipiente de dezvoltare.

Embrionii artificiali, numiți „blastoizi” (blastoids în engleză), ar putea permite cercetătorilor să studieze dezvoltarea umană timpurie, infertilitatea și pierderea sarcinii fără a fi nevoie de experimentarea pe embrioni adevărați.

Două grupuri separate de cercetători au creat acești embrioni artificiali folosind metode diferite. Oamenii de știință și-au publicat recent studiile în jurnalul Nature Portfolio.

Un grup a început cu celule ale pielii umane, pe care le-au reprogramat genetic să semene cu celulele embrionice. Apoi, cercetătorii au crescut aceste celule modificate într-o structură 3D care le-a oferit o formă sferică. Structura care a rezultat a fost similară unui blastocist uman, o structură care conține de obicei câteva sute de celule și se formează la patru zile de la fertilizarea ovulului.

Sferele nu se pot dezvolta mai departe de stadiul de blastocist
Al doilea grup a început cu celule stem umane, cunoscute și sub denumirea de „celule stem pluripotente induse”. Oamenii de știință au tratat celulele stem cu substanțe chimice cunoscute drept factori de creștere astfel încât acestea să capete forma unui blastocist.

Ambele echipe au demonstrat că blastocistele artificiale s-au comportat în mod similar cu cele reale, astfel că s-au format ca sfere și au conținut trei tipuri distincte de celule care în cele din urmă formează părți ale corpului. În ciuda acestor similarități, niciunul dintre modele nu reproduce perfect embrionul uman. Având în vedere dovezile de modele similare făcute pe șoareci, sferele nu se pot dezvolta mai departe de stadiul de blastocist.

„Acesta este cu adevărat primul model complet de embrion uman”
„Aș spune că este un progres major. Acesta este cu adevărat primul model complet de embrion uman”, a spus Jianping Fu, profesor de inginerie mecanică la Universitatea din Michigan, Ann Arbor.

„Cu ajutorul acestei tehnici, putem face sute astfel de structuri. Așadar, asta ne va permite să îmbunătățim înțelegerea dezvoltării umane timpurii. Noi credem că asta va fi foarte important”, a spus José Polo, biolog la Universitatea Monash din Australia și autor senior al primului studiu.

Mari semne de întrebare din punct de vedere etic
Cu toate acestea, experimentele de acest fel ridică mari semne de întrebare din punct de vedere etic, scrie Live Science.

„Sunt sigur că pe unii îi neliniștește faptul că pot fi create structuri atât de similare oamenilor într-un vas Petri. Cred că mulți oameni se tem că vor încerca să creeze ființe umane în eprubete”, a spus Daniel Sulmasy, bioetician la Universitatea Georgetown.

Copiii care se nasc cu malformații cardiace vor fi operați în România, fără a fi necesar transferul lor în alte țări


Foto: Hotnews

Copiii care se nasc cu malformaţii cardiace vor fi operați în România, fără a fi necesar transferul lor în unităţi sanitare din alte ţări, ca urmare a Acordului de Cooperare în domeniul chirurgiei cardiovasculare pediatrice încheiat între Ministerul Sănătății, IRCCS Policlinico San Donato Italia, Asociația Bambini Cardiopatici nel Mondo Italia și Asociația Inima Copiilor din România. În țara noastră se nasc anual aproximativ 2.500-3.000 de copii cu probleme cardiace.

Programul de cooperare, care a început în anul 2013 și se incheie în 31 iulie 2022, are două componente, una în care echipe de medici italieni şi români operează copiii cu malformaţii congenitale cardiace în cadrul spitalelor din România și cealaltă de pregatire profesională în Italia a personalului medical din țara noastră în domeniul chirurgiei cardiace pediatrice.

Intervențiile sunt realizate în Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Marie Curie și în centrele din Iași, Cluj Napoca și Timișoara.

Din anul 2013 și până în prezent, au fost realizate un număr de 1.462 intervenții în cadrul programului de cooperare, conform raportărilor spitalelor și a unui număr de 140 de profesioniști din domeniul Sănătății.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a solicitat începerea demersurilor necesare pentru prelungirea Acordului de Cooperare în domeniul chirurgiei cardiovasculare pediatrice încheiat între Ministerul Sănătății, IRCCS Policlinico San Donato Italia, Asociația Bambini Cardiopatici nel Mondo Italia și Asociația Inima Copiilor din România, în cadrul unei întâlniri cu repezentantii părții italiene, coordonatorii și personalul medical din unitățile sanitare implicate din Romania, care a avut loc astăzi, 25 ianuarie 2022, la Ministerul Sănătății.

În cadrul întâlnirii, ministrul Sănătăţii a multumit părții italiene pentru sprijin și a felicitat echipele de profesioniști români pentru munca depusă. De asemenea, a subliniat necesitatea sustenabilității acestui program, care trebuie să ducă până în anul 2025 la constituirea unor echipe complete de specialiști români care să poată efectua toate tipurile de intervenții chirurgicale cardiace necesare copiilor din țara noastră.

La rândul lor, specialiștii italieni au subliniat importanța acordului încheiat cu Ministerul Sănătății și au exprimat disponibilitatea pentru extinderea programelor de training si asistență tehnică si pentru alte patologii pediatrice în care există deficit de specialiști.

Tratarea paraliziei cronice şi redarea mobilității persoanelor



Cercetători de la Universitatea din Tel Aviv încearcă să trateze paralizia cronică şi să redea mobilitatea persoanelor prin crearea de implanturi de măduva spinării umană, care a fost deja inserată pe animale de laborator cu rezultate bune, fapt ce marchează primul "progres ştiinţific" în acest domeniu, relatează EFE.

Studiul, revizuit de experţi şi publicat de revista ştiinţifică Advanced Science, s-a axat pe elaborarea de ţesuturi funcţionale de măduvă spinală prin materiale şi celule umane care au fost implantate pe animale de laborator cu paralizie cronică, fapt ce a restaurat "capacitatea lor de a merge în 80% dintre teste", informează într-un comunicat Universitatea din Tel Aviv.

"Modelele animale au experimentat o reabilitare rapidă, la capătul căreia au putut merge destul de bine", a declarat Tal Dvir, directorul acestui studiu realizat la Centrul Sagol de Biotehnologie Regenerativă al Universităţii din Tel Aviv.

Potrivit lui, tehnologia utilizată s-a bazat pe "prelevarea unei mici biopsii din ţesutul adipos de pe burta pacientului", unde se află "celule în apropiere de o matrice extracelulară".

Apoi, celulele au fost separate, au fost procesate prin inginerie genetică pentru a fi reprogramate şi transformate în ceva similar "unor celule embrionare stem", capabile să se transforme în orice tip de celulă a corpului.

Din matricea extracelulară s-a produs un "hidrogel personalizat" în care au fost încapsulate celulele stem "într-un proces care imită dezvoltarea embrionară a măduvei spinării" şi care transformă celulele în "implanturi 3D de reţele neuronale cu neuroni motorii".

Aceste implanturi se inserează pe animale de laborator, împărţite între paralizate recent şi cele care au pierdut de mult timp mobilitatea.

După implantare, 100% dintre animalele de laborator cu paralizie recentă şi 80% cu paralizie cronică şi-au recuperat capacitatea de a merge, potrivit cercetătorului.

În următoarea etapă, cercetătorii se vor axa pe studii clinice pe subiecţi umani cu paralizie, cărora le vor fi create implanturi de măduva spinării personalizată pentru a putea repara ţesuturile afectate de o leziune.

Provocarea va fi aceea de a realiza acest lucru, fără să "existe riscul de respingere a implantului", astfel încât cei care şi-au pierdut mobilitatea "să se ridice în picioare şi să poată merge din nou", notează Agerpres.