SUBIECT: Mizerii politice, penale

Ori schimbăm DEX-ul, ori Constituţia

Publicat la data de Ianuarie 28, 2016 de Biziday

de Moise Guran

M-a amuzat puţin concluzia Comisiei de Etică a Universităţii Bucureşti, care, după ce a analizat lucrarea deţinutului George Copos, „Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”, a ajuns la concluzia că e plagiat, dar nu e copy/paste, ci e o repovestire a unei teze de masterat. Adică lucrarea lui Copos e ceea ce studenţii numesc un referat, nu are evident valoare ştiinţifică, nu îşi putea scurta pedeapsa în baza ei, ba, mai mult de atât, a făcut-o cu ajutorul unui profesor universitar care i-ar fi pus la dispoziţie lucrarea nepublicată de master a unui fost student.



Posibil ca referatul lui Copos, căci operă nu mai poate fi numită, să fi fost scrisă de un al treilea implicat, un ghost-writer, cum zice comisia, adică un băiat care a făcut un conspect şi i-a rezultat o carte.

Şi, totuşi, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ modificării legislaţiei ce le permite puşcăriaşilor foarte bogaţi să îşi scurteze perioada de detenţie, cumpărând pur şi simplu operele altora, fie ele şi opere copiate. Cum ar veni, Consiliul Superior al Magistraturii este confortabil cu ideea că, dacă te-a prins procuratura că ai furat şi te-a băgat la puşcărie, te poţi transforma într-un mecena de nevoie, plătind bani cel puţin unor băieţi care pot scrie referate pentru tine, sau cel mult unor oameni de ştiinţă, profesori universitari, care sunt gata să-ţi dea munca lor ca să-ţi pui tu, miliardarul, numele pe ea, că suporţi greu detenţia.

Mă intrigă atât de tare decizia Consiliul Superior al Magistraturii, încât mă întreb dacă n-ar fi mai simplu să îi punem pe infractori să plătească direct scriitorii şi oamenii de ştiinţă.

Cu asta echivalează de fapt votul din CSM – unii fură, dar împart banii cu cei care scriu, iar astfel unii nu mai intră la puşcărie, iar ceilalţi au ce mânca. Desigur, un astfel de aranjament ar reprezenta un grav compromis moral, dar poate rugăm Academia Română să redefinească cuvântul moral. Nu de alta, dar acest cuvânt moral, aşa cum este el definit acum, a intrat oricum în contradicţie şi cu articolul 133 din Constituţia României, în care se spune că membrii CSM trebuie să aibă o înaltă reputaţie morală.

După ultima decizie, asta în care ei spun că e ok să ieşi din puşcărie plătind cărţi pe bandă rulantă şi să păcăleşti judecătorii că le-ai scris tu, mai bine schimbăm DEX-ul decât Constituţia, că e mai uşor.

PS Constituția vorbește explicit despre moralitatea membrilor civili ai CSM. Moralitatea celorlalți membri, magistrați este subînțeleasă, căci despre moralitatea magistraților există un întreg capitol în Codul acestei profesii, un Cod scris și aprobat de … ironic, CSM.

Deputatul Cristian Rizea, adus cu mandat la DNA


Deputatul Cristian Rizea a ajuns, miercuri dimineaţa, la sediul DNA, însoţit de ofiţerii de poliţie judiciară.


Cristian Rizea, deputat PSD, a ajuns, miercuri dimineaţa, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a fi audiat într-un dosar de trafic de influenţă.

Parlamentarul a fost adus la sediul DNA de ofiţerii de poliţie judiciară în baza unui mandat de aducere.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că deputatul Cristian Rizea este suspect pentru trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit la funcţonari din cadrul RAPPS, solicitând în jur de 300.000 de euro pentru intervenţia sa.

Tehnocratul lui Peste

Ministrul Agriculturii admite că nu există o dovadă că îmbolnăvirile copiilor din Argeş au legătură cu brânza de la Brădet. De ce a făcut public numele firmei

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a precizat pe Facebook că deocamdată nu există nicio dovadă privind legătura dintre bebeluşii morţi sau bolnavi din Argeş şi brânza contaminată cu E.coli de la firma Brădet, dar că a ales să facă public numele firmei pentru a preveni şi alte îmbolnăviri. Irimescu a anunţat luni că s-a depistat un E. coli într-un lot de brânză produsă de firma Brădet pe 22 februarie. Îmbolnăvirile copiilor din Argeş începuseră însă de la începutul lunii februarie, iar potrivit informaţiilor nu exista vreo dovadă că bebeluşii ar fi consumat brânză de la firma respectivă. Mai mult, ANSVSA a precizat că în urmă cu o săptămână nu erau probleme la firma producătoare. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Dorin Mărăşoiu, a catalogat drept iresponsabile afirmaţiile ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, referitoare la infectarea cu E.Coli a unor produse de la firma "Lactate Brădet" şi a precizat că declaraţiile au fost făcute fără o verificare temeinică.

Niciuna dintre simulările experților nu a putut reconstitui incendiul din Club Colectiv

Transparency International: România, pe locul 57 în lume în raportul privind indicele corupţiei

România se află pe locul 57 la nivel global în raportul privind indicele de percepţie corupţiei, cu 48 de puncte din maxim 100, în raportul privind indicele de percepţie a corupţiei (IPC) în 2016, realizat de Transparency International.




Cu cele 48 de puncte obţinute, România se află pe locul 57 la nivel global, respectiv pe locul 24-25 la nivelul Uniunii Europene, la egalitate cu Ungaria.

Singurele ţări din UE care au punctaje mai mici decât România sunt Italia (47), Grecia (44) şi Bulgaria (41).

În 2016, pe primul loc la nivel global se află Danemarca şi Noua Zeelandă, fiecare cu câte 90 de puncte, urmate de Finlanda (89 de puncte), Suedia (88 de puncte) şi Norvegia (87 de puncte).


La nivelul Uniunii Europene, peste 80 de puncte au mai obţinut Olanda (83 de puncte), Germania, Luxemburg şi Marea Britanie, fiecare cu câte 81 de puncte.

Scorul obţinut de ţara noastră a fost întocmit prin utilizarea a 10 surse independente care au oferit date privind percepţia corupţiei în sectorul public. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, pe o scală de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”.

"Locul României în clasamentul internaţional şi european şi orice punct în plus obţinut trebuie analizat în context mai larg, inclusiv din prisma rezultatelor IPC la nivel global, care în valoare absolută înregistrează un regres, cele mai mari punctaje la acest moment fiind de 90 de puncte, faţă de anii anteriori în care se înregistrau şi rezultate de 98 de puncte. O analiză obiectivă asupra modului în care a variat percepţia asupra corupţiei în sectorul public din ţara noastră din 1997, când a fost inclusă în IPC global, şi până în prezent, relevă că România a făcut paşi importanţi spre integritate. Deşi îmbunătăţirea IPC nu a fost una liniară, din 1997 şi până în prezent se constată un avans de 18 puncte. Această îmbunătăţire a IPC este rezultatul eforturilor anticorupţie ale instituţiilor naţionale, fie ele de prevenire, de combatere sau de sancţionare a corupţiei, dar şi eforturilor societăţii civile care a contribuit substanţial la efortul de aliniere a acestora la standardele internaţionale", transmite Transparency International, în raport.

Organizaţia recomandă accelerarea calendarului de aplicare a măsurilor de prevenire a corupţiei, renunţarea la abordarea formalistă a prevenirii corupţiei şi responsabilizarea factorilor de decizie atât la nivel central, cât şi la nivel local.

RepublicaFantasticăRomânia:

Administraţia locală a Sectorului 3 este dispusă să plătească 175 milioane euro pentru dotarea locurilor de joacă cu: "căţel 3D în gura căruia va fi amplasat un os lung de 5,3 metri lungime, de care să fie prinse lateral câte un modul oscilant de leagăn, dar şi dinosaur 3D în poziţie şezut mâncând un hamburger sau crocodil 3D pe spatele căruia va fi realizat prin sculptură un tobogan".
175. milioane.
Renovarea secției de Oncologie a Spitalului Brașov a costat 600 de mii. De mii, nu milioane.

Proiectul de lege prin care se desfiinteaza Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, adoptat tacit de Camera Deputatilor

Plenul Camerei Deputatilor a adoptat tacit proiectul de lege depus anul trecut de fostul lider PRU Bogdan Diaconu prin care se desfiinteaza Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.

DOCUMENT PSD pregateste gratierea coruptiei: Serban Nicolae a depus un amendament prin care condamnatii pentru luare si dare de mita, trafic de influenta si abuz in serviciu pot fi gratiati

Liderul senatorilor PSD Serban Nicolae, care este si presedinte al Comisiei Juridice, a transmis colegilor sai din comisie amendamentele pe care le va depune marti la proiectul legii gratierii, iar unul dintre acestea prevede faptul ca se gratiaza si cei condamnati pentru infractiuni de coruptie, inclusiv luare de mita, dare de mita, trafic de influenta si abuz in serviciu, potrivit documentului obtinut de HotNews.ro.

Concret, senatorul propune eliminarea articolelor care se refera la infractiunile de coruptie - art. 289-294 precum si a articolului 297, care se refera la abuzul in serviciu, sau a articolul 269 - favorizarea faptuitorului - prevazute in noul Cod Penal, dar si cele din vechiul Cod Penal, din lista pedepselor pentru care nu se beneficiaza de gratiere, asa cum apare acum in proiectul legislativ.

Mai mult AICI

...

Cine beneficiaza de amendamentele propuse de Serban Nicolae la proiectul de gratiere

...amendamentele propuse de Serban Nicolae la legea gratierii nu se vor putea aplica doar celor aflati deja in inchisoare, ci si celor care au comis fapte pana la intrarea in vigoare a legii si a caror pedeapsa se incadreaza in limitele prevazuta de legea gratierii.

Mizerie si coruptie politica !

Revoltator! Statul da 234 de lei unui ranit in Colectiv. In plus trebuie sa demonstreze ca nu i-au crescut degetele arse




Tedu Ursuleanu, unu dintre persoanele ranite la Colectiv, se loveste mereu de umilinta la care o supune statul. Pentru grad de handicap 1 ea primeste lunar 234 de lei, dar este nevoita sa demonstreze ca degetele nu i-au crescut intre timp.

Tedy spune ca este idignata de modul in care functioneaza sistemul in Romania si de faptul ca o persoana cu un handicap evident trebuie sa indure umilinta periodic.

“Grad de handicap 1 pentru 1 an, poate imi mai cresc degetele, cine stie!” scria acum cateva zile Tedy Ursuleanu, supravietuitor al incendiului de la Colectiv, atasand hartia primita de la DGASPC, noteaza Paula Rusu.

Peste un an de zile trebuie sa vina inapoi la comisia care i-a acordat gradul de handicap si sa demonstreze cu adevarat ca nu i-au crescut degete noi la mana dreapta si ca stanga este la fel.



“La cealalta mana imi pot misca doar patru degete, al cincilea este blocat. Am avut fractura de os si mi-a fost lipit de prima falanga si sta intr-o pozitie incomoda, ma incomodeaza sa strang pumnul, de multe ori ma lovesc si sangereaza. Va trebui sa ma operez la el si apoi sa imi pun niste proteze biomecanice.” Spunea Tedy acum ceva vreme.

Tedy Ursuleanu este una dintre persoanele care au scapat cu viata ca prin minune, in urma tragediei din Colectiv, dar tanara a suferit arsuri severe pe mare parte din trup, a fost operata de mai multe ori, iar degetele de la o mana i-au fost amputate.

Proiectul care interzice condamnaţilor penal să candideze la prezidenţiale, respins în comisie

Comisia juridică a Senatului a dat, luni, un raport de respingere a proiectului de lege prin care era prevăzută interdicţia expresă pentru condamnaţii penal de a candida pentru funcţi de preşedinte al României.

Decizia de a întocmi un raport de respingere a fost luată cu şapte voturi, în timp ce reprezentanţii PNL şi USR au votat pentru susţinerea proiectului, dar au avut doar patru voturi.

Proiectul a fost iniţiat de către senatorul Alina Gorghiu, iar o parte din senatorii PNL şi USR figurează drept cosemnatari. Iniţiativa prevede modificarea Legii privind alegerea preşedintelui şi stipula că o condamnare penală definitivă duce la interzicerea dreptului de a candida la funcţia supremă în stat.

Partidul Naţional Liberal a anunţat în luna mai că a iniţiat două proiecte legislative prin care persoanele care au condamnări penale definitive să nu mai poată candida la alegerile prezindenţiale sau parlamentare. ”În virtutea jurisprudenţei Curţii Constituţionale cu privire la integritatea funcţiei publice, am înregistrat astăzi (n.r. marţi) două iniţiative legislative pentru reglementarea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească posibilii candidaţi la alegerile prezidenţiale şi parlamentare”, se arăta într-un comunicat de presă semnat de senatorul PNl, Alina Gorghiu.

Revelatia post Colectiv

„Ia bagă aici!
E arsă acolo, domnu’ doctor, nu merge.
Mă doare, vă rog, mă doare capul!
E, te doare, nu te doare nimic!
Apoi îmi intoarce iarăși capul pe partea stângă cu aceleași gesturi dure.”

Este doar un fragment din marturia cutremuratoare a unei supravietuitoare din clubul Colectiv, Alexandra Furnea. Intr-un text postat pe Facebook pe 27 octombrie, tanara descrie in cuvinte imbibate cu sange doar o mica parte din infernul trait zilnic la spitalul de arsi, din dramele inimaginabile prin care au trecut victimele incendiului soldat cu 64 de morti.

Din acest fragment, ca dealtfel din tot textul Alexandrei Furnea, greu de citit pana la capat, razbate indiferenta crasa la suferinta, abrutizarea totala a multora din semenii nostri. Ca un fir rosu, nepasarea si lipsa de empatie a personalului medical curg printre randuri ca puroiul din ranile ei.

Ne-am obisnuit cu clisee jurnalistice: echipe de medici, asistente si infirmiere cu inima mare compenseaza cu daruirea lor totala lipsa dotarilor, a medicamentelor si a banilor din spitalele romanesti. Chiar asa sa fie? Realitatea descrisa de victimele Colectiv arata foarte diferit. Or fi fost cativa ingeri pierduti printre demoni, cateva suflete sensibile ratacite prin armatele de macelari care populeaza spitalele romanesti infectate cu coruptie si cultura dispretului fata de pacient. Dar ma tem ca ele, figurile solare, sunt exceptiile care confirma o regula macabra.

Iar regula este ruina morala, dupa cum constata Alexandra Furnea la finalul textului ei: “Toată stima mea și pentru cei câțiva doctori onești și profesioniști de acolo. Foarte puțini dar care îți oferă speranță. E timpul, insa, sa ne trezim cu totii si sa incetam sa mai fim complici la ruina, inclusiv morala, a spitalelor noastre.”

S-o credem pe ea sau pe exaltatii care ridica in slavi virtutile corpului medical romanesc din spitalele de stat? Iar de aici incepe discutia cu adevarat grava: nu cumva o mare parte din vina este la noi? Nu cumva raul trebuie cautat ceva mai aproape?

E convenabil si linistitor sa dam mereu vina pe politicieni, pe sistem sau pe entitati abstracte. Aruncand toata responsabilitatea in carca lor, ne absolvim pe noi, ceilalti, de orice culpa. Dar refuzam sa admitem ca, in realitate, celor mai multi dintre noi nu le pasa de tara in care traiesc. Nu doar ca grosul cetatenilor se complace in indiferenta, compromisurile si mizeria din jur, dar le accepta ca mod de viata.

Cei care inteleg asta parasesc tara in viteza. Dupa Colectiv, un nou val de plecari in randul elitelor, comparabil cu cel de dupa mineriadele anilor ‘90, pare iminent. Acesti oameni fac deja tot ce pot sa-si fereasca macar copiii de ororile din tara lor, doar in parte opera politicienilor. Marlania din trafic, indolenta functionarului de la ghiseu, muntii de gunoaie aruncate peste tot, analfabetismul functional in masa critica (doar bulgarii ne intrec la capitolul asta in UE, vezi rapoartele PISA) si, da, jungla din spitale nu mai sunt rezultatul direct al actiunii politice, ci ilustreaza felul de a fi al compatriotilor nostri.

Colectiv si ce a urmat dupa m-a ajutat sa accept o realitate pe care am refuzat-o timp de 20 de ani. Am crezut tot timpul, naiv, dintr-o dorinta stranie de a crede in miracole, ca in Romania se duce o lupta intre tabere relativ egale, in esenta intre sustinatorii modernizarii si dusmanii ei, intre pro-occidentali si nationalisti si ca doar intamplarea si nesansa fac uneori sa invinga franarii democratiei.

Abia in ultimii doi ani am acceptat ca noi, ca popor, avem o mare problema. Cum a fost posibil ca la un an dupa Colectiv, cand zeci de mii de oameni au strigat pe strazile Bucurestiului “coruptia ucide”, Romania sa aleaga un partid profund corupt condus de un condamnat penal? Cum este posibil ca la doi ani dupa tragedie, puterea si o buna parte din societate sa arate mai multa grija fata de drepturile infractorilor decat de viata din spitale, de scoli si de drumuri? Cum se explica faptul ca cele mai infecte posturi de televiziune domina topul audientelor, in loc sa fie sanctionate de public?

Din aceleasi motive: indiferenta, complicitate cu raul, un mod stricat de a ne purta prin lume. La doi ani de la tragedie, majoritatea marturiilor post-Colectiv reclama “indiferenta totala” (vezi detalii in reportajul Pro-TV), starea de mortificare sociala sub care abuzul de orice tip ramane nescantionat astfel ca o noua tragedie devine nu doar din nou posibila ci si probabila.

Din cele cateva sute de mii de romani care au iesit pe strazi in iarna lui 2017 impotriva ordonantei 13, cateva zeci de mii vor fi iesit dupa Colectiv, impotriva lui Ponta in 2014 sau mai devreme impotriva proiectului Rosia Montana. Dar ma tem ca acestia sunt cam toti pe care se poate conta cu adevarat. Nu sunt doua tabere relativ egale. N-au fost niciodata.

Vom fi, dimpotriva, tot mai putini. Cei care ramanem avem obligatia sa ne facem datoria pana la capat, daca tot am ramas. Avem o mica datorie fata de cei ca Alexandra Furnea, sa incercam macar sa-i scoatem pe ceilalti din indiferenta, sa-i ajutam sa inteleaga. Chiar daca nu se schimba mare lucru, tot ar fi un pas.

Dragnea a reusit sa aduca din nou coruptia din Romania in presa lumii, care scrie despre adevarata putere a sefului PSD si de ce nu suntem in Schengen

Presa externa trateaza pe larg subiectul noului dosar DNA pe numele lui Liviu Dragnea, descris ca un lider foarte puternic din Romania, care conduce din umbra Guvernul si are de gand sa relaxeze Legile Justitiei intr-o tara macinata de coruptie.

Agentia Reuters transmite ca procurorii anticoruptie din Romania au initiat, luni, o investigatie care il vizeaza pe liderul Partidului Social-Democrat, Liviu Dragnea, pe care il suspecteaza de formarea unui grup infractional pentru a obtine bani din proiecte finantate de stat si UE.

Dragnea, care este deja judecat intr-un dosar separat pentru abuz in serviciu, a respins noile acuzatii. Partidele de opozitie i-au cerut sa demisioneze din functia de presedinte al Camerei Deputatilor in asteptarea unui verdict.

Procurorii DNA transmit ca Dragnea e suspect de formarea unui grup infractional organizat, care a inclus functionari si oameni de afaceri incepand din 2001 si despre care se crede ca inca mai e activ.

Ancheta s-a concentrat asupra firmei Tel Drum SA, controlata anterior de Consiliul Judetean Teleorman, un organism pe care Dragnea l-a condus pana in 2012.

Dragnea si alte opt persoane au conspirat sa privatizeze societatea prin intermediari, astfel incat sa se afle sub "influenta si controlul suspectului Liviu Dragnea", au adaugat procurorii, citati de Reuters.

Compania a castigat multe contracte publice, uneori fara oferte sau beneficiind de informatii confidentiale care l-au ajutat sa invinga alti ofertanti. Dragnea si oamenii apropiati ar fi primit bani si alte active din aceasta firma.

Dosarul DNA s-a bazat pe o notificare trimisa de Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF) in 2016, privind suspiciunea ca Dragnea si alti oficiali regionali au folosit documente false pentru a asigura fonduri UE pentru reabilitari rutiere.

"Categoric nu ma simt vinovat, nu am format niciodata un grup infractional", a declarat Dragnea reporterilor.

Reuters aminteste ca politicianul roman a primit deja o sentinta definitiva de condamnare la inchisoare cu suspendare anul trecut, pentru folosirea ilegala a influentei sale in cadrul partidului la referendumul din 2012. In plus, este judecat pentru abuz in serviciu intr-un alt dosar. Dragnea a spus de multe ori pana acum ca anchetele sunt motivate politic.

Agentia citata mai scrie ca Transparency International clasifica Romania printre cele mai corupte state ale Uniunii Europene. Bruxelles-ul, care tine sistemul de justitie al Romaniei sub supraveghere speciala (MCV), a laudat magistratii anticoruptie pentru eforturile lor.

Insa social-democratii aflati la guvernare pregatesc in prezent o revizuire a Legilor Justitiei despre care Comisia Europeana, diplomatii straini si presedintele Klaus Iohannis au spus ca ar putea pune sistemul de justitie sub control politic. Mii de romani au protestat fata de aceasta modificare legislativa la inceputul acestei luni, mai scrie Reuters.

Si Deutsche Welle relateaza acuzatiile care i se aduc lui Liviu Dragnea si pune accent pe incercarile PSD de a dezincrimina infractiunile de coruptie, care au dus la cele mai mari proteste care au avut loc in Romania post-comunista.

Deutsche Welle subliniaza puterea de care se bucura Dragnea in Romania.

Sursa citata arata ca o condamnare l-a impiedicat sa devina premier dupa alegerile de anul trecut, insa este considerat adevaratul lider care exercita controlul din spatele scenei asupra PSD si prim-ministrului Mihai Tudose.

In plus, Deutsche Welle scrie de incercarile PSD de a introduce o noua legislatie a Justitiei la inceputul acestui an, menita sa atenueze legile anticoruptie, care l-ar fi facut eligibil pe Dragnea pentru functia de premier.

Dupa ce respectiva schimbare legislativa a declansat cele mai mari proteste din Romania de dupa caderea comunismului, DW aminteste si cum Dragnea a determinat membrii PSD sa-si darame propriul Guvern condus de Sorin Grindeanu.

Relatand tot despre punerea sub acuzare a lui Liviu Dragnea, Bloomberg il citeaza pe seful PSD care a acuzat ieri "un atac violent care are ca scop preluarea partidului. Exista o multime de lucruri neadevarate in comunicatul procurorilor si sper ca vor fi desfiintate cu proble, daca vom ajunge la proces".

Jurnalistilor de la Bloomberg le-a atras atentia un fapt mai putin obisnuit si anume ca mai multi oficiali social-democrati de rang inalt, inclusiv vicepremierul Paul Stanescu, au venit la DNA pentru a-si arata sprijinul pentru seful lor de partid.

Dragnea se regaseste inca o data in mijlocul luptei fara precedent impotriva coruptiei din Romania, care in ultimii cinci ani a trimis in judecata sute de persoane, unele au ajuns si la inchisoare, inclusiv un fost prim-ministru, mai transmite Bloomberg.

In context, sursa citata aminteste si de incercarea fara succes pana acum a Romaniei de a adera la Schengen, care a fost amanata din cauza monitorizarii sistemului judiciar al tarii, despre care UE spune ca are nevoie de reforma. State ca Germania si Olanda au intarziat votul privind aderarea Romaniei la Schengen, invocand progrese insuficiente in lupta impotriva coruptiei.

ILUSTRATIE De ce sunt periculoase modificarile la legile justitiei? Explicatii pe intelesul tuturor

HotNews.ro va prezinta o ilustratie cu explicatii pe intelesul tuturor despre modificarea celor trei legi esentiale din justitie: statutul magistratilor, organizarea judiciara si legea de functionare a CSM. Ele trebuie vazute in ansamblu, nu separat. Vezi modificarile pas cu pas, apoi intregul. Totul se intampla in Parlament in aceste zile.


Pasul unu. Au modificat statutul magistratilor

• Au scos din lege garantia de independenta acordata procurorului
• Procurorul ierarhic superior poate cenzura actele procurorilor si pentru netemeinicie, nu doar pentru nelegalitate
• Cuvantul netemeinicie lasa loc de arbitrar si poate sa insemne orice
• Se separa cariera judecatorului de cea a procurorului
• Procurorul este pus de facto sub autoritatea ministrului justitiei, adica sub control politic

Nota: Aceasta lege a trecut trecut de Camera Deputatilor, mai trebuie sa fie votata in plenul Senatului si merge la promulgare.

Pasul doi. Au modificat legea de organizare judiciara

• Apare Sectia speciala de investigare a infractiunilor comise de magistrati
• Seful ei va fi numit doar de CSM, fara alte filtre
• Cei 20 de procurori care o compun sunt usor de controlat, avand in vedere modificarile deja operate
• Ei vor putea ancheta magistratii incomozi sau scapa pe cei obedienti
• Statul este obligat sa se intoarca impotriva magistratilor care au luat decizii cu grava neglijenta sau rea credinta
• Grava neglijenta este o formula vaga, care va incuraja hartuirea procurorilor care obtin achitari
• Aceste modificari s-au operat majoritatea impotriva vointei magistratilor
• Dezbaterile sunt in curs

Nota: Aceasta lege se afla in dezbaterile Comisiei Iordache, dupa care merge la vot in plenul Camerei si Senatului dupa care ajunge la promulgare.

Pasul trei. Urmeaza legea de functionare a Consiliului Superior al Magistraturii

• Aici miza este scoaterea Inspectiei Judiciare de sub CSM
• Transformarea inspctiei in institutie autonoma nu garanteaza indepenenta ei
• Depinde cine va numi noii sefi si cine va popula noua inspectie
• Din legile justitiei au mai disparut cateva filtre esentiale
• Seful statului nu va mai putea refuza propunerile de numire in functiile de conducere la Inalta Curte, nici macar o singura data.
• Modificarile vazute in ansamblu induc autocenzura: cea mai perfida forma de control a justitiei

Nota: Lega de functionare a CSM nu a intrat inca in dezbaterile Comisiei speciale, de unde va fi trimisa in plenul celor doua camere si apoi la promulgare.

Pasul patru. Exista in continuare riscul real ca presedintele sa fie eliminat din procedura de numire a procurorilor sefi

• Exista precedent. Plenul Camerei a votat o forma respinsa in Comisia speciala a raspunderii magistratilor.
• Sectia speciala si Inspectia judiciara risca sa devina o arma in mana politicienilor, un veritabil instrument de control
• Legile justitiei sunt trecute in mare viteza prin Parlament. In plen, orice se poate schimba chiar daca legile au trecut intr-o forma rezonabila de Comisia Iordache.
• PNL si USR acuza PSD-ALDE-UDMR ca omoara esenta democratiei: dezbaterea parlamentara
• Institutii cheie sunt transformate radical prin amendamente introduse peste noapte in legi
• Dupa ce vor fi adoptate in Parlament, presedintele le poate trimite la reexaminare dupa 20 de zile.

Ultimul pas. Chiar daca legile justitiei sunt votate fara corectii dupa reexaminare, presedintele este obligat sa le promulge.

Augustin Lazar, despre votul privind statutul magistratilor: A hartui procurorii, a supune procurorii controlului politic al Ministerului Justitiei inseamna, pe scurt, incalcarea princiipiilor statului de drept

Cum explica Florin Iordache propunerea de modificare a Regulamentului Camerei

Dan Barna despre initiativa lui Florin Iordache de modificare a regulamentului Camerei Deputatilor: Se introduce dictatura majoritatii in plen

Metoda gasita de PSD, dupa blocada Opozitiei la Statutul magistratilor: Amendamentele respinse nu se mai supun votului