SUBIECT: Ponta, guvernam si noi ceva?

Asta e... ai votat solist "1" cu USL. Acum PSD in frunte cu presedintele si prim-ministrul, ce face? Isi tradeaza electoratul si o da la intors cum ca, vai, continua programul de guvernare al USL din 2012. Din nou, asta e, stie numai metoda copy/paste. Asa a procedat si cu Programul de Guvernare.

In fine... pot face pariu cu oricine de pe acest forum ca pana la alegerile prezidentiale, Ponta nu va mai fi in fruntea Guvernului. Nu din cauza ca ar participa la prezidentiale, ci ca ori isi va da demisia, ori va fi demis.

Dupa Ponta II si "ajustarile" intervenite pe parcurs, astazi 4.03.2014, Parlamentul a validat Guvernul Ponta III

IATA Componenta Guvernului

Iar la final as adauga... Astazi l-am vazut pe Crin cel Adevarat!
Cu onoare si demnitate prezentandu-si demisia din fruntea Senatului, in detrimentul "pacaliciului" pacalit de ingamfare si lipsa de bun simt...

PSD demn urmas al PCR. A mostenit tot. Partidul are puterea, toti voteaza la unison osanale presedintelui partidului. Daca ajung si Cotroceni, romanii vor trai fericiti, liberi si cu frigiderul plin. Vor scoate 580.000 de romani din saracie. Ole

Ba sa-mi fie cu iertare, dupa parerea mea si P.D.L. ul este urmas demn p.c.r.

Mie nu-mi mai imi place de Antonescu, pur si simplu il copie pe Basescu . Ori el pretinde ca vrea opusul lui Basescu. Cat despre liberali s-au cam socializat, au devenit stangisti.

Da Daniele, Ponta sa demisioneze acum. Desi regret un singur fapt. Unul singur.

Si anume; Basescu presedinte a tembelizat Romania. Daca el era demis in 2007 sau 2012 pana azi lucrurile se aranjau altfel. Asa cred eu, ciresaru dan. Am dreptul sa cred ce vreau, poate gresesc, poate nu, insa asa cred eu, si nu de azi sau ieri.

Este un accident istoric romanesc. Nu e primul, dar ...

Ce sa fac, tac si inghit galusca, doar am un singur vot.

A nu se intelege ca vreau sa votez Ponta, n-am de ce ,pentru simplul motiv ca este aruncat in arena. Sa fie de stanga, P.S.D.

El a spus ca nu vrea sa candideze. De ce l-as vota ? Sa-mi rada in nas la anul ca el n-a vrut ci doar fraierii l-au ales.

Asta e filosofia basista.

Votez cu cel care ma convinge ca-i pasa de Romania si nu de gasca lui.

Guvernarea Ponta. Vezi bilantul dupa doi ani

Scumpiri, cresteri slabe ale pensiilor si salariilor, somaj galopant si locuri de munca in scadere – acestea sunt maretele realizari ale guvernului Victor Ponta. Sau, mai precis, de cand acesta este la carma tarii. Saptamana aceasta s-au implinit doi ani de cand Victor Ponta este premierul Romaniei, iar tara nu se prezinta deloc in bine, asa cum afirma acesta pe la diverse posturi de televiziune.

Guvernarea Ponta

Reamintim, primul guvern USL s-a nascut pe 7 mai 2012, fiind urmat de un al doilea, imediat dupa alegerile parlamentare. Si tot asa! In total, azi se implinesc 2 ani de guvernare social-democrata si, partial, liberala.

Econtext analizeaza modul in care au evoluat cei mai importanti indicatori sociali si economici in acesti doi ani. Mai mult, pentru ca imaginea sa fie completa, comparam si cu doi ani dinaintea lui Ponta, cand tara era afundata in criza, iar premieri au fost Emil Boc si Mihai-Razvan Ungureanu. Doi ani de guvernare Ponta si doi ani dinainte! Si, stupoare, Romania a dus-o mai bine in perioada de dinaintea lui Ponta, chiar daca eram in criza pana la genunchi.

Indicatori

Si vom prezenta comparativ 15 indicatori cruciali pentru populatie si pentru companiile din Romania. Acestia sunt: (1) moneda euro, (2) francul elvetian, (3) exporturi, (4) vehicule noi inregistrate, persoane si marfa, (5) inflatie medie anuala, (6) numarul mediu de salariati, (7) numarul de someri, ( salariul mediu net, (9) locuri de munca vacante, (10) investitii straine directe, (11) total datorie externa, (12) credite pentru companii, (13) pretul benzinei, (14) pensia medie si (15) totalul investitiilor in economia nationala. Si am comparat cum au evoluat acesti indicatori din mai 2010 pana in mai 2012, respectiv, mai 2012 pana in mai 2014 sau cu cele mai recente date.

Si, stupoare, salariile si pensiile nu au crescut asa de mult, asa cum se lauda Ponta peste tot.
Dimpotriva, ele au urcat mai mult in cei doi ani dinaintea lui Ponta! Si nu sunt singurele exemple. In total, din cei 15 indicatori, Ponta sta mai bine decat precedesorii sai doar la cinci! Si acelea la diferente aproape nesemnificative.

Dar iata cum au evoluat salariile, pensiile, somajul, creditele, pretul benzinei, etc in timpul lui Ponta si inaintea lui (click pe imagine!):



Bilant la doi ani de guvernare Ponta: 35 de taxe noi, promisiuni uitate

Victor Ponta: 2 ani la putere. Puncte tari si puncte slabe ale guvernarii

Transferul unor acţiuni ale Portului Constanţa, criticată

Şova despre Portul Constanţa: Dacă ar fi o ilegalitate, suntem în plină tentativă. Să ne ridice

10 probleme majore ale Romaniei - Ce recomandari are Comisia Europeana

Coruptia, evaziunea fiscala, in special in domeniul TVA, infrastructura slab dezvoltata din transporturi si capacitatea redusa a administratiei publice raman provocari majore pentru Romania, avertizeaza Comisia Europeana.

Institutia a publicat un raport de tara pentru fiecare stat membru. In cazul Romaniei, au fost semnalate mai multe probleme.

1 - In ceea ce priveste planurile bugetare pentru 2014, exista riscuri de evolutie negativa legate de controlul cheltuielilor si de inregistrarea unui nivel de colectare a impozitelor mai scazut decat cel prevazut. In plus, pentru 2015 si in perioada ulterioara, masurile care trebuie adoptate pentru a asigura inscrierea pe traiectoria bugetara propusa nu sunt inca precizate.

2 - Frauda fiscala si evaziunea fiscala in domeniul TVA raman o provocare majora. Progresele concrete inregistrate in combaterea muncii nedeclarate sunt limitate, in timp ce eficacitatea strategiei de asigurare a respectarii obligatiilor fiscale este afectata de lipsa unor masuri de punere in aplicare realiste si obligatorii, precum si de atentia insuficienta acordata prevenirii.

3 - Sarcina fiscala suportata de persoanele cu venituri salariale mici si medii ramane ridicata si incurajeaza munca nedeclarata si nedeclararea integrala a veniturilor.

4 - Romania se confrunta cu riscuri de sustenabilitate pe termen lung, in special din cauza cheltuielilor legate de imbatranirea populatiei.

5 - Utilizarea ineficienta a resurselor si gestionarea defectuoasa cresc riscul
nesustenabilitatii bugetare in sectorul sanatatii. Platile informale practicate pe scara larga in sectorul public al sanatatii afecteaza in continuare accesibilitatea, eficienta si calitatea sistemului.

6 - Reducerea saraciei ramane o provocare majora. In pofida situatiei relativ stabile in domeniul ocuparii fortei de munca, veniturile brute ale gospodariilor au scazut, iar inegalitatile in materie de venituri au crescut.

7 - Capacitatea redusa a administratiei publice de a elabora si de a pune in aplicare
politici constituie in continuare o provocare esentiala pentru Romania.

8 - In cazul fondurilor europene, coruptia si conflictele de interese continua sa reprezinte motive de ingrijorare pentru autoritatile contractante.

9 - Eficienta si transparenta guvernantei intreprinderilor de stat in sectorul energetic reprezinta o provocare importanta.

10 - Infrastructura de baza slab dezvoltata din sectorul transporturilor continua sa franeze cresterea economica a Romaniei.

Recomandari

Avand in vedere aceste probleme, Comisia Europeana a facut urmatoarele recomandari pentru tara noastra:

1. Sa puna in aplicare programul de asistenta financiara furnizata de UE/FMI.

2. Sa puna in aplicare strategia bugetara pentru 2014, sa imbunatateasca in mod
semnificativ efortul bugetar. (...) Sa imbunatateasca activitatea de colectare a impozitelor prin punerea in aplicare in continuare a unei strategii cuprinzatoare de respectare a obligatiilor fiscale, intensificand eforturile de reducere a fraudei in domeniul TVA. Sa combata munca nedeclarata. Sa reduca, fara a afecta bugetul, sarcina fiscala suportata de persoanele cu venituri salariale mici si medii. Sa finalizeze reforma pensiilor inceputa in 2010 prin egalizarea varstei de pensionare pentru femei si pentru barbati.

3. Sa accelereze reformele in sectorul sanatatii in scopul de a spori eficienta, calitatea si accesibilitatea acestuia, inclusiv pentru persoanele defavorizate si pentru comunitatile indepartate si izolate. Sa intensifice eforturile pentru a elimina platile informale, inclusiv prin intermediul unor sisteme corespunzatoare de gestiune si de control.

4. Sa consolideze masurile active in domeniul pietei fortei de munca si capacitatea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Sa acorde o atentie speciala activarii tinerilor neinregistrati. Sa consolideze masurile menite sa promoveze capacitatea de insertie profesionala a lucratorilor in varsta. Sa elaboreze, in consultare cu partenerii sociali, orientari clare privind stabilirea transparenta a salariului minim, luand in considerare conditiile economice si conditiile pietei muncii.

5. Sa asigure cresterea calitatii si a accesului la invatamantul profesional si tehnic, la ucenicii, la invatamantul tertiar si la invatarea pe tot parcursul vietii si sa le adapteze la necesitatile pietei fortei de munca. Sa asigure un acces mai bun la serviciile de educatie si de ingrijire a copiilor prescolari.

6. In vederea combaterii saraciei, sa sporeasca eficienta si eficacitatea transferurilor sociale, in special pentru copii, si sa continue reforma asistentei sociale, consolidand legaturile acesteia cu masurile de activare. Sa intensifice eforturile in vederea punerii in aplicare a masurilor preconizate pentru a favoriza integrarea rromilor pe piata fortei de munca, pentru a creste rata de scolarizare si pentru a reduce rata de parasire timpurie a scolii, prin intermediul unei abordari bazate pe parteneriat si a unui mecanism solid de monitorizare.

7. Sa intensifice eforturile pentru a consolida capacitatea administratiei publice. (...) Sa accelereze absorbtia fondurilor UE, sa consolideze sistemele de gestiune si de control, sa aduca imbunatatiri capacitatii de planificare strategica, inclusiv elementului bugetar multianual. Sa remedieze deficientele persistente din sectorul achizitiilor publice. Sa imbunatateasca in continuare calitatea si eficienta sistemului judiciar, sa combata coruptia la toate nivelurile si sa asigure executarea efectiva a hotararilor instantelor.

8. Sa promoveze concurenta si eficienta in sectorul energiei si in cel al transporturilor. Sa accelereze reforma guvernantei corporative a intreprinderilor de stat din sectorul energiei si din cel al transporturilor, precum si sa sporeasca eficienta acestora. Sa imbunatateasca si sa rationalizeze politicile in domeniul eficientei energetice. Sa imbunatateasca integrarea transfrontaliera a retelelor de energie si sa permita, cu titlu prioritar, fluxurile inverse fizice in interconexiunile de gaze.

Cum funcționează fabrica de bani a lui Sebastian Ghiță

Ponta: Reducerea CAS cu 5%, din octombrie. FMI nu este de acord

Premierul Victor Ponta a anuntat, joi, de la Palatul Victoria, ca guvernul a decis scaderea CAS cu 5% de la 1 octombrie, dand asigurari ca nu vor fi crescute taxele si impozitele.

Anuntul a fost facut in conditiile in care delegatia FMI, prezenta pentru negocieri la Bucuresti, nu si-a dat acordul cu privire la aceasta masura.

Victor Ponta a precizat ca se intentioneaza punerea in aplicare in perioada urmatoare a unui "model economic diferit" de cel aplicat pana in 2012, cand a preluat mandatul.

"Consideram ca reducerea CAS cu 5% trebuie aplicata chiar de anul acesta si putem sa ne permitem lucrul acesta", a subliniat seful Executivului, adaugand ca masura poate fi sustenabila.

De asemenea, Victor Ponta a anuntat ca proiectul de lege privind reducerea cu 5% a CAS pentru ultimul trimestru, incepand cu 1 octombrie, va fi trimis la Parlament, iar data a fost aleasa pentru ca exista "capacitatea de a acoperi impactul negativ pe care aceasta reducere il va avea".

"In acest fel nu trebuie sa crestem niciun fel de taxa, niciun fel de impozit", a mai sustinut Victor Ponta, estimand impactul asupra bugetului la 850 de milioane de lei, bani care, a afirmat el, se gasesc in buget.

"Nu marim deficitul bugetar, nu crestem taxe sau impozite", a subliniat inca o data premierul, angajandu-se, in numele coalitiei de guvernare, ca proiectul de lege va fi votat in Parlament, astfel ca "legitimitatea politica va fi deplina". In acest context, presedintele PSD si-a exprimat speranta ca si Opozitia va vota acest proiect de lege, astfel incat el va fi "expresia unui consens politic".

Pe de alta parte, premierul a explicat ca acordul pe care Romania il are cu CE, FMI si Banca Mondiala ramane "functional, nu se intrerupe, nu se reziliaza, nu se denunta", adaugand ca discutiile cu FMI se vor relua in noiembrie, cand va fi abordata constructia bugetului pe anul viitor, astfel incat Romania sa isi pastreze toate tintele macroeconomice.

"Aceasta decizie ne-o asumam ca guvern si o vom sprijini in privinta implementarii", a mai spus Ponta.

Intrebat de jurnalisti daca FMI si-a dat acordul cu privire la reducerea CAS, premierul a raspuns: "Nu", dar a precizat ca institutiile internationale trebuie sa stie doar ca Romania ramane in tintele macroeconomice pentru 2014, tinte pe care le va respecta.

"Nu e niciun acord, niciun dezacord", a adaugat premierul, reamintind situatia din 2010, cand Guvernul Romaniei a fost cel care a decis taierea salariilor si pensiilor, nu FMI.

"Ei ne cer un singur lucru: sa ne pastram obligatiile asumate si sa continuam reformele structurale. Si sa imbunatatim managementul", a continuat seful Executivului.

Intrebat ce sanse sunt ca masura de reducere a CAS cu 5% sa se poata prelungi si in 2015, Victor Ponta a replicat: "Nu e masura temporara, nu e pana la finalul anului!".

"Avem acoperite resursele in bugetul pe 2014, nu avem cum in 2015, pentru ca nu exista bugetul pe 2015, dar in 2014 impactul e acoperit prin incasarile pe care le avem la buget", a completat acesta.

Ce spune ministrul Finantelor

Victor Ponta a parasit conferinta de presa lasand-o pe Ioana Petrescu, ministrul Finantelor, sa raspunda la intrebarile tehnice ale jurnalistilor.

Aceasta nu a putut sa explice de ce FMI nu a fost de acord cu reducerea CAS, daca exista bani la buget.

"Au fost negocieri destul de dificile, dar am insistat mult sa facem aceasta masura, dar sa nu punem in locul ei o masura care sa raneasca mediul de afaceri, in schimb. Am discutat mai multe scenarii.

Am fost de acord cu principiul ca trebuie sa stam in tinta de deficit. Am ajuns la concluzia ca e mai intelept sa aplicam de la 1 octombrie, impactul e mult mai redus, ne putem permite acest lucru si din incasarile bugetare. Deocamdata, pe primele 5 luni s-a cheltuit sub asteptari (...) avem mai multe buffere care, la 1 octombrie, daca celelalte solutii nu merg, se pot accesa", a raspuns Ioana Petrescu, subliniind ca reducerea CAS cu 5% la angajator "se poate acoperi pe ultimele trei luni".

De asemenea, aceasta a confirmat faptul ca delegatia FMI va reveni la Bucuresti si in noiembrie, cand se va discuta proiectul de buget pe anul viitor. "Ne angajam ca acel buget sa indeplineasca tintele de deficit. Vom continua aceasta masura, dar deciziile vor fi luate pe noul buget", a explicat ministrul de Finante.

Ioana Petrescu a fost intrebata ce s-a schimbat in ultimele zile, din moment ce reducerea CAS nu se aplica de la 1 iulie, asa cum ea insasi a anuntat in urma cu doua saptamani, cand spunea ca "prioritatea zero" pentru ea este ca masura sa se aplice de luna viitoare. Ministrul nu a putut preciza decat ca acela a fost "planul initial", dupa care a reluat argumentele prezentate anterior.

Intrebata daca in acest moment acordul cu FMI este suspendat, ca data trecuta cand delegatia Fondului a plecat de la Bucuresti fara sa se inteleaga cu guvernul, Ioana Petrescu a subliniat ca acordul este in derulare.

"Acordul cu FMI este in derulare, top-up raman acele zece procente procentuale. Vor veni si in iulie sa ne ajute cu rectificarea bugetara, si in noiembrie sa discutam pentru bugetul pe 2015. Acordul e inca in derulare", a incheiat Ioana Petrescu, dupa care a parasit sala.

"Nu marim deficitul bugetar, nu crestem taxe sau impozite".. deci puteti introduce unele noi fara probleme. Tovarasi, sunteti de toata jena!

”Acum ori niciodată”: Premierul anunță lista surselor de acoperire a scăderii CAS. Contraargumentele din teren

Cum și cât taxează România în raport cu media europeană

Semnal: Investițiile în economia națională – scădere severă pe 2013 și 2014

Execuția pe 5 luni / Deficit mic la bugetul general, deficit mare la bugetul de stat. Subvenții tot mai mari la pensii și sănătate

O NOUĂ TAXĂ în România!

Adio autostrazi, bun venit drumuri expres

Ministrul Transporturilor Ioan Rus a aratat ca Guvernul are o noua strategie in ceea ce priveste infrastructura rutiera, avand in vedere ca a decis sa construiasca drumuri expres in locul unor autostrazi.

In prezent, tara noastra are 644 de km de autostrada si niciun drum expres.

Dar conform Master Planului de Transport, prezentat marti de Ioan Rus, Romania ar mai avea nevoie, pana in 2030, de 656 de kilometri de autostrada, la care se vor adauga 2.226 de kilometri de drumuri expres, 2.674 kilometri de drumuri TransRegionale, 293 de kilometri de drumuri EuroTrans si 172 de kilometri de variante ocolitoare.

In cazul autostrazilor prevazute in document, costurile estimate ajung la 6,589 miliarde de euro, fara TVA, iar pentru drumurile expres - 17,519 miliarde de euro, fara TVA.

Proiectele de autostrazi din Master Plan

Sibiu - Brasov (103 kilometri), costuri estimate de 690 milioane de euro, fara TVA,
Ploiesti - Comarnic (49 kilometri, 310 milioane de euro, fara TVA),
Craiova - Pitesti (115 kilometri, 870 milioane de euro, fara TVA),
Brasov - Bacau (158 de kilometri, 2,068 miliarde de euro, fara TVA),
Gilau - Bors (177 kilometri, 1,534 miliarde de euro, fara TVA),
Comarnic - Brasov (54 kilometri, 1,117 miliarde de euro, fara TVA).



Drumurile expres

Modernizarea centurii existente de sud a Capitalei,
Bacau - Suceava,
Suceava - Siret,
Buzau - Focsani,
Bacau - Focsani - Braila - Galati,
Gilau - Bors,
Turda - Halmeu,
Gaesti - Ploiesti - Buzau - Braila,
Lugoj - Craiova,

Bucuresti - Alexandria - Craiova,
Sibiu - Pitesti,
Suceava - Botosani,
Pascani - Iasi - Ungheni,
Targu Mures - Pascani,
Brasov - Pitesti,
Bacau - Piatra Neamt,
Constanta - Tulcea - Braila (inclusiv podul de la Braila).

Ce prevedea fostul proiect al Guvernului

In decembrie 2013, Guvernul a prezentat un proiect legat de infrastructura rutiera, care arata ca pana in 2018, Romania va fi impanzita de autostrazi.



"Este un proiect al Romaniei in ansamblu - acela de a avea in mod realist o retea de autostrazi. Am stabilit anul 2018 ca orizont posibil de realizare a acestor autostrazi, nu intamplator - 2018 este un an important, cand se vor implini 100 de ani de cand Romania a fost unificata", a declarat premierul Victor Ponta la prezentarea proiectului "Romania 100 - Autostrazi".

Ce spun economistii despre autostrazi

Economistii nu privesc cu ochi buni autostrazile din Romania.

"Singurul mod prin care un politician o sa inteleaga 'chestia' cu autostrazile este sa-l faci sa conduca singur, fara SPP, fara Politie, pe bucata Deva - Arad cand 'dau drumul' vamesii la tiruri", a scris pe Facebook Florin Citu.

Pe de alta parte, profesorul universitar Bogdan Glavan sustine ca autostrazile din Romania nu vor fi rentabile niciodata, avand in vedere volumul de trafic estimat.

"Chiar mai mult, pentru amortizarea lor inca vor mai plati nepotii nostri la momentul in care, precis, niste baieti destepti vor vinde ideea ca Romania are nevoie de tuneluri vidate.

(...) Politicienii voiau sa costruiasca autostrazi si acolo unde traficul este mai mic de 10 ori decat in Cehia! Nimeni nu a recunoscut ca autostrazile au un cost, ca acest cost este suportat de populatie si ca, la naiba, populatia are si alte nevoi care trebuie satisfacute.

De exemplu, de ce sa risipim banii pe autostrazi pentru care nu avem trafic, cata vreme i-am putea folosi pentru reforma sistemului de pensii - care altmineri le va servi cetatenilor o mare teapa, raportul pensie/salariu injumatatindu-se pana in 2040?", se intreaba Bogdan Glavan pe blogul Logec.ro.

El sustine ca rocada drumuri expres - autostrazi e binevenita pentru ca nu se vor mai risipi atat de multi bani. Potrivit Master Planului, in medie, un kilometru de drum expres va costa 7,8 milioane de euro, in timp ce autostrazile se vor construi, in medie, cu 10 milioane de euro/km.

"Insa din punctul meu de vedere si aceste drumuri expres sunt un lux pentru o tara in care un sfert din populatie traieste in case de chirpici, in care jumatate dintre romani au WC in curte. Oare pe ei nu i-ar ajuta daca am scadea fiscalitatea? Daca mancarea ar fi mai ieftina? Ba da, dar vedeti dvs., nimeni nu taie o panglica atunci cand scad birurile. Nimeni nu pune o placuta, cum a pus Oprescu pe Pasajul Basarab, pe care sa scrie: 'acest impozit a fost redus de Gigel'. Plus ca trebuie sa se miste si baietii destepti mai rapid, ca altfel pentru ce si-au mai luat masinile alea scumpe?", mai noteaza profesorul universitar.



Cum explica ministrul Rus transformarea autostrazilor in drumuri expres

Ministrul Ioan Rus a dat cateva explicatii legate de decizia de a realiza drumuri expres in loc de autostrazi.

Ruta Pitesti-Sibiu, in ciuda faptului ca face parte dintr-un coridor european de maxima importanta si a fost ceruta in repetate randuri de Constantin Stroe, vicepresedintele Dacia, va fi realizat in regim de drum expres.

Rus motiveaza aceasta decizie "din ratiuni economice", dar si avand in vedere ca "Sibiu - Fagaras - Brasov si tot ce inseamna Valea Prahovei - Ploiesti - Bucuresti se califica la regim de autostrada, din cauza faptului ca se canibalizeaza una pe alta si din cauza ca Sibiu - Brasov - Ploiesti - Bucuresti este disponibila pentru peste doua milioane de persoane plus o activitate economica masiva existenta din Bucuresti pana in Sibiu, iar Sibiu - Pitesti se califica la regim de drum expres pentru ca se adreseaza unui numar de peste un milion de locuitori si o activitate economica deosebita in zona".

Guvernul nu va face o autostrada din Bucuresti pana in Alexandria, ci un drum expres care va avea capatul in Craiova.

"Pentru a rezolva cateva zone ale tarii noi avem nevoie de partea de vest a tarii, Arad - Timisoara - Sibiu, de fapt Sibiul se rezolva prin existenta acelor autostrazi la care se lucreaza deja. Partea de nord - vest a tarii se rezolva prin continuarea lucrarilor la Autostrada Transilvania, partea de centru a tarii se rezolva la Brasov, cu accesibilitate pe aceste doua zone", a explicat ministrul Transporturilor.

Pentru Moldova, Rus a aratat ca se vor construi o autostrada si un drum expres. Pe de alta parte, tot un drum expres va exista si intre Constanta si Tulcea.

Guvernul mai promite ca intre Pitesti si Craiova va trece un drum expres, care ar putea fi extins daca vor exista bani pana la Calafat.

Alte detalii AICI

Dilema de 8 miliarde de euro a anului 2014: De ce au fost taiati banii destinati investitiilor?

In legea Bugetului de stat 2014, guvernul a alocat 5,5 miliarde de lei pentru proiectele de investitii cu finantare europeana.

Daca aceasta cofinantare ar fi fost cheltuita in proiecte, Romania ar fi primit alte 36 de miliarde lei (circa 8 miliarde de euro) bani europeni nerambursabili.

La prima rectificare bugetara, de la capitolul "proiecte cu finantare din fonduri externe nerambursabile" s-a taiat suma de 847,3 milioane lei.

La cea de-a doua rectificare, de la acelasi capitol s-au mai taiat alte 2,45 miliarde lei.

Intrebarea fireasca este: diminuarea cu 60% a fondurilor prevazute pentru cofinantarea proiectelor cu bani europeni e cauzata de slaba performanta guvernamentala in accesarea acestor proiecte (prin Ministerul Fondurilor Europene - MFE), sau invers: slaba performanta a MFE este explicata de taierea fondurilor pentru cofinantare de catre Ministerul Finantelor - MF?

Mai exista, insa, si o a treia varianta: Lipsa de aplomb in atragerea fondurilor europene a fost o chestiune premeditata, iar banii de cofinantare sa fi fost prevazuti ca un buffer pentru administratiile locale.

Citeste mai departe despre Dilema de 8 miliarde de euro a anului 2014: Taierea cofinantarilor la investitii - premeditare a MF sau neputinta a MFE

Chiar asa, de ce?
Conform principiului "totul pentru front, totul ptr. victorie", banii sunt folositi ca mita electorala in speranta disperata ca dottore, va iesi presedinte... Nu? Da?

Lovitură cruntă primită de Victor Ponta în plină campanie prezidențială

În plină campanie prezidențială Victor Ponta primește încă o dată confirmarea de la Eurostat că guvernează împotriva românilor. Datele furnizate de Eurostat arată că România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în luna august 2014 privind scăderea volumului cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul după ce în luna iulie a acestui an s-a situat pe locul al doilea. În luna august 2014 volumul cifrei de afaceri privind comerțul cu amănuntul a înregistrat o scădere de 0,6% faţă de luna precedentă.

Situația volumului cifrei de afaceri privind comerțul cu amănuntul este şi mai proastă atunci când vorbim de vânzarea carburanților care în luna august 2014 a scăzut cu 3,2% faţă de luna precedentă a acestui an şi cu 7,3% faţă de luna august din anul precedent.

Anunțul Eurostat privind evoluția comerțului în Uniunea Europeană vine după alte două anunțuri devastatoare pentru Victor Ponta. Eurostat a anunțat recent că la sfârșitul trimestrului II 2014 România a înregistrat cea mai abruptă cădere economică din Uniunea Europeană iar în luna iulie 2014 România s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește reducerea locurilor de muncă.

Se știe că principalul indicator privind puterea de cumpărare a populației îl reprezintă volumul cifrei de afaceri a comerțului cu amănuntul. Scăderea volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a avut loc din cauza politicilor de supraimpozitare a mediului de afaceri şi a românilor şi a tăierii investițiilor, politici aplicate de Victor Ponta încă de la instalarea la Palatul Victoriei. Victor Ponta nu poate compensa pomenile electorale oferite românilor din banii publici cu reducerea dramatică a locurilor de muncă în sectorul privat în urma intrării în faliment a câtorva mii de firme.

Din păcate şi la ultima rectificare bugetară Victor Ponta a continuat să taie banii de investiții pentru a îi folosi în campania electorală deși știa ca principala cauză a intrării României în recesiune a reprezentat-o reducerea dramatică a resurselor pentru investiții.

Victor Ponta se încăpățânează şi în privința aplicării în continuare a cursului aberant de 4,73 lei/euro privind calculul accizei şi a taxei de 7 eurocenți pe litrul de carburant măsuri care au reprezentat cauza principală a reducerii dramatice a volumului cifrei de afaceri privind comerțul cu carburanți. Din păcate trebuie să îi dam dreptate lui Moise Guran cu privire la afirmația că Victor Ponta poate fi anchetat pentru subminarea economiei.

Sperăm că romanii îl vor sancționa pe Victor Ponta la alegerile prezidențiale din cauza proastei guvernări.
Sursa

Deficit extern de 945 milioane euro la finele lui august, dublu fata de primele 8 luni din 2013

Contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 945 de milioane de euro in perioada ianuarie - august 2014, comparativ cu 489 de milioane de euro in aceeasi perioada a anului 2013, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei.

Evolutia din perioada mentionata a avut loc "pe fondul majorarii deficitelor inregistrate de balanta veniturilor primare, cu 1,037 miliarde de euro, si al reducerii excedentului veniturilor secundare, cu 294 de milioane de euro, se precizeaza in comunicatul BNR.

In aceeasi perioada, datoria externa pe termen lung a scazut cu 1,8% fata de 31 decembrie 2013, pana la 77,44 miliarde de euro si reprezinta 80% din totalul datoriei externe.

In schimb, datoria externa pe termen scurt a inregistrat, la 31 august 2014, un nivel mai ridicat fata de finalul anului trecut, cu ,5%, respectiv 19,3 miliarde de euro, adica 20% din total datorie externa.

"Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 37% in perioada ianuarie — august 2014, comparativ cu 42,9% in anul 2013. Gradul de acoperire a fost 6,9 luni de importuri de bunuri si servicii la 31 august 2014, comparativ cu 7,3 luni de importuri la 31 decembrie 2013", se mai arata in comunicatul bancii centrale.\

Surprizele naucitoare ale programului prezidential al PSD deconspirate

Analiza programului candidatului la presedintie PSD surprinde prin contradictiile dureroase dintre faptele lui Ponta ca Premier si promisiunile ca Presedinte. Mirarea nu e prea mare. Sa nu uitam ca deputatul Ponta a avut mari dificultati de a convietui cu Premierul Ponta.

Ascensiunea de la deputatul Ponta la Premierul Ponta a fost o gaura neagra in politica romaneasca. Aspiratia de la Premierul Ponta la Presedintele Ponta este un dezastru. Ca deputat nu a facut mare lucru. Activitatea parlamentara a deputatului Victor Ponta in cifre: 21 de luari de cuvant si 4 propuneri legislative initiate. Nimeni nu a uitat ca Rosia Montana chiar l-a aruncat intr-o contradictie cu propria lui persoana, ca deputat si premier.

Faptele concrete ale Premierului se contrazic acum grav cu vorbele goale din cursa prezidentiala. Ca premier nu si-a respectat promisiunile. Ca Presedinte nici atat. Va trada romanii asa cum si-a tradat toti partenerii de drum. Activitatea ca premier si promisiunile din programul candidatului la presedintie sunt in neconcordanta. Presedintele Ponta promite exact ceea ce nu a fost capabil sa faca Premierul Ponta.

Iata dovezile:

1. Premierul Ponta a crescut rata saraciei. Gradul de saracie si excluziune sociala in 2012 si in 2013 – cu Ponta Premier si PSD la guvernare, au fost mai mari decat in anul 2011- cu PDL la guvernare. O confirma datele oficiale ale Eurostat. Presedintele Ponta promite acum o strategie naţionala de lupta impotriva saraciei (p.16).

2. Premierul Ponta a introdus si majorat 36 de taxe, fara nicio analiza de impact, care au dus la cresterea preturilor si au saracit si mai tare romanii. Presedintele Ponta promite un stil de guvernare in care se mentine un echilibru intre cresterea economica şi reparatiile sociale (p.16), reducerea numarului de taxe si a birocratiei fiscale (p. 21).

3. Premierul Ponta impoziteaza in plus agricultorii cu 16% pe veniturile din cresterea si exploatarea animalelor, din cultura plantelor si din valorificarea produselor agricole. Mai mult, din subventiile de la stat pentru fermieri 16% ajung tot in buzunarul guvernului. Ponta a introdus si CAS-ul de 5,5 puncte procentuale pe veniturile din arenda. Presedintele Ponta promite transformarea Romaniei in „Granarul Europei” si sustinerea agriculturii (p. 21).

4. Rata somajului in randul tinerilor pana in 25 de ani a crescut cu Ponta la guvernare, de la 22,6% in 2012, la 23,7% in anul 2013, conform Eurostat. Presedintele Ponta promite stimularea tinerilor care studiaza in strainatate sa revina in tara (p. 23) si crearea de noi locuri de munca pentru tineri (p. 24).

5. Premierul Ponta a taiat investitiile publice cu aproape o cincime in primele 8 luni ale anului si a falimentat firmele romanesti. Din 2012, pana in prezent, 320 mii de companii si-au inchis definitiv portile. Peste 75 de mii de firme private s-au inchis de la inceputul anului 2014 pana in prezent, la care se adauga alte 18 mii de firme intrate in insolventa in acest an. Presedintele Ponta promite sa faca din Romania un centru industrial est-european (p.19). Ponta spune, in programul sau, ca in urmatorii 10 ani Romania poate intra in top 15 tari europene cele mai competitive economic şi in top 40 tari din lume din acest punct de vedere (p. 21).

6. Oltchim sau RAAN au fost bagate in insolventa. Privatizarile CFR si Oltchim au esuat lamentabil. Regiuni intregi au fost distruse de PSD, fara perspective alternative de dezvoltare. 20 de mii de locuri de munca s-au pierdut numai din taierea banilor pentru investitii in infrastructura. Dar Presedintele Ponta promite continuarea Planului National de Investitii, prin stimularea investitiilor cu valoare adaugata ridicata, care sa multiplice crearea de locuri de munca şi valoarea sociala adaugata in zonele unde acestea se localizeaza (p. 22).

7. S-a ales praful de mandria Premierului Ponta de a fi bun roman in cazul evaziunii fiscale de 230 milioane euro la Lukoil si a intervenit peste procurori pentru ridicarea sechestrului. Premierul a semnat un Memorandum cu Rompetrol prin care statul roman nu isi mai incaseaza datoria de circa 660 milioane dolari de la kazahi, inchizand escrocheria deceniului din 2003 a Premierului Nastase. A uitat de romani si de drepturile lor. Presedintele Ponta a promis un stat care isi plateste datoriile la timp si un stat aparator al intereselor romanilor in relatia cu marile companii (p. 18).

8. Premierul Ponta se joaca de-a desenatul autostrazilor pe harta. In anul 2014 nu a fost finalizat nici macar un kilometru de autostrada. Presedintele Ponta promite mari proiecte de investitii in infrastructura, in special in autostrazi (p. 22).

9. Premierul Ponta a dat cu economia tarii de pamant. In primul trimestru din anul 2014 economia a scazut cu 0,2% fata de trimestrul anterior, iar in trimestrul al doilea a scazut cu 1% fata de primul trimestru din 2014. Este cea mai mare scadere economica dintre toate statele membre UE, confirmata de Eurostat. Presedintele Ponta promite crestere economica de peste 3% in fiecare an, pentru a deveni „economia de top a Europei de Est” (p.19).

10. Premierul Ponta a taiat de la sanatate 265 mil. de lei la a doua rectificare bugetara din acest an. Mai mult a inchis unitati medicale, inclusiv strategice, de producere de vaccinuri. Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicala din Eforie Sud, care functiona din 1908, a fost distrus in 2013 de guvernarea PSD pentru o miza pur imobiliara, pentru ca terenul pe care functiona spitalul are circa 17 hectare. Presedintele Ponta promite continuarea redeschiderii spitalelor şi construirea noilor spitale regionale (p. 25).

Premierul Ponta s-ar fi putut cabla mai repede si mai pragmatic la realitatile romanesti daca ar fi citit Strategia Nationala de Competitivitate. Pacat ca nu i-a atras nimeni atentia Premierului Ponta, macar vreun consilier mai breaz din echipa lui, ca nu e bine sa fie in contradictie cu Strategia Naţionala de Competitivitate 2014-2020 (SNC), pe care Guvernul insusi l-a redactat si trimis Comisiei Europene si unde se spun lucrurile mai clar si mai obiectiv:

• In ciuda cresterii economice, Romania este o tara cu probleme sociale deosebite, indeosebi privind: ponderea mare a populatiei aflate in saracie şi risc de excluziune sociala; rata abandonului scolar mult mai ridicata fata de nivelul european; ponderea redusa a populatiei cu studii superioare; imbatranirea populatiei/fortei de munca din cauza migratiei tinerilor şi a scaderii natalitatii; nivel redus de educatie al populatiei, care poate conduce la somaj şi afecta bunastarea pe termen lung. (p. 23 – SNC).

• Infrastructura de afaceri nu este atractiva pentru dezvoltarea proiectelor investitorilor: rutele de transport sunt foarte slab dezvoltate (indeosebi cele rutiere) sau nevalorificate (indeosebi cele fluviale interne); multe capacitati industriale sunt energointensive; birocratia este excesiva; calificarile nu sunt adecvate cerintelor pietei muncii; reconversia greoaie catre ocupatii productive şi creatoare de valoare adaugata a ponderii foarte ridicate a fortei de munca activa in agricultura, silvicultura şi pescuit; finantarea redusa prin organizatii nebancare; finantarea exporturilor este nesemnificativa in totalul imprumuturilor catre IMM (p. 23 –SNC).

• Povara accentuata a reglementarilor guvernamentale isi spune cuvantul asupra mediului de afaceri, iar accesul la servicii de e-guvernare este redus. Pe de alta parte, numarul de taxe si de plati ale acestora este excesiv, administratia care colecteaza taxele este ineficienta, taxarea excesiva are un efect negativ asupra stimulentelor de a investi sau de a participa la forta de munca, iar nivelul de colectare a taxelor este redus si economia subterana este excesiva (p. 29 - SNC).

• Romania a ajuns la o etapa a dezvoltarii in care se manifesta asa-numita „capcana a tarilor cu venituri medii”, caracterizata prin faptul ca avantajele competitive chiar daca sunt relativ avansate nu sustin in mod necesar platforma cresterii viitoare (p. 37 – SNC).

In concluzie
Ponta este in contradictie permanenta cu el insusi.
Ponta ne promite mult si face exact invers.
Ponta rateaza problemele reale si solutia cheie pentru cresterea competitivitatii in Romania: educatia.
via

CE avertizeaza Guvernul: Deficit dublu fata de cel aprobat. Ori creste taxele, ori reduce cheltuielile

Guvernul va fi nevoit sa creasca taxe sau sa taie cheltuieli pentru a compensa scaderile de venituri prognozate in 2015 din reducerea CAS, a taxei pe stalp si a accizelor, in caz contrar urmand ca deficitul bugetar sa urce la 2,8% din PIB, cu 10 miliarde de lei peste tinta, apreciaza Comisia Europeana.

"Pentru 2015, deficitul bugetar al Romaniei este prognozat sa creasca la 2,8% din PIB, daca se asuma ca Guvernul nu va lua nicio masura de politica fiscala. Pana la data limita pentru elaborarea prognozei, nu a fost trimis niciun proiect de buget pentru 2015. Prognoza a avut in vedere impactul pe intregul an viitor al reducerii contributiilor de asigurari sociale, care vor conduce la o pierdere de venituri de 0,8% din PIB pe parcursul lui 2015", se arata in raportul Comisiei Europene privind prognoza economica de toamna.

Ponta, ironizat pentru ca n-a luat exemplul premierului Frantei: Economia scade, el candideaza

Tinta de deficit convenita de autoritatile romane cu FMI si CE pentru 2015 este de 1,4% din PIB, respectiv la jumatate din actuala prognoza a CE, echivaland cu un deficit suplimentar de aproape 10 miliarde de lei.

De asemenea, reducerea cu 0,5 puncte procentuale a taxei pe constructiile speciale va avea un impact negativ asupra veniturilor estimat la 0,1% din PIB.

"Potrivit legii, se asteapta ca accizele sa fie reduse in 2015. Chltuielile bugetare ar urma sa scada usor, inclusiv din cauza unor investitii publice ceva mai mici", se spune in raport.

Pentru acest an, Comisia Europeana estimeaza o reducere a deficitului bugetar la 2,1% din PIB fata de 2,2% din PIB in 2013.

Pe partea de venituri, CE noteaza ca majorarea accizelor la carburanti si largirea bazei de impozitare pe proprietate au contrabalansat cresterea mai slaba a incasarilor din TVA si minusul de venituri din reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, care a devenit efectiva de la 1 octombrie.

"Pe partea de cheltuieli, absorbtia fondurilor europene si investitiile publice au fost semnificativ sub asteptari, dar ar urma sa revina in ultimul trimestru al anului", se spune in raportul CE.

Pentru 2016, deficitul ar urma sa scada la 2,5% din PIB, fara nicio alta decizie fiscala, doar pe masura ce veniturile bugetare se vor imbunatatii ca urmare a revenirii cresterii economice.

In termeni structurali, deficitul este prognozat ca se va deteriora de la 1,75% din PIB in 2014 la 2,5% din PIB in 2015-2016. Datoria publica ar urma sa creasca de la 37,9% din PIB in 2013 la 41,1% in 2015.