Bine ai venit, Vizitator
Username: Password:

SUBIECT: Se intampla in Romania

Se intampla in Romania acum 1 an 4 luni #43624

Solstiţiul de vară 2016 coincide cu Luna Plină. Începe vara astronomică. Legende, vrăji, tradiţii

Solstiţiul de vară din 2016, 21 iunie, debutul verii astronomice, coincide pentru prima dată în ultimii 50 de ani cu fenomenul de Lună Plină. Pentru prima dată după 1967, în ziua cea mai lungă a anului va fi Lună Plină. Astronomii o numesc "Luna Căpşună", deoarece astrul va avea culoarea fructului.

luna-afp.jpg


Solstiţiul de vară 2016 se va întâmpla pe 21 iunie la ora 01.34. Ziua cea mai lungă a anului 2016 va avea în România o durată de 15 ore şi 32 de minute, iar cea mai scurtă noapte din acest an va avea o durată de 8 ore şi 28 de minute, citim pe site-ul Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”. Luna Plină va avea culoarea căpşunei şi va fi mai mare decât de obicei, pe 21 iunie 2016.

Aşadar, luni, 21 iunie, este cea mai lungă zi a anului 2016, eveniment care marchează debutul verii astronomice. Un moment semnificativ al anului, solstiţiul de vară este asociat cu diverse tradiţii populare în toată lumea, de sorginte păgână şi creştină.

Solstiţiul de vară marchează cea mai lungă zi a anului, de obicei pe 21 iunie - 20 iunie, în anii bisecţi.

Potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti, în jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice.

Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Pentru un observator terestru, fenomenul se materializează pe sfera cerească prin mişcarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat faţă de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27'. La momentul solstiţiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27' distanţa unghiulară nord faţă de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.

Denumirea de solstiţiu ("Soarele stă") este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52' deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, durata nopţii fiind de numai 8 ore şi 28 de minute. Din acelaşi motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopţi albe".

După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Observatorul Astronomic aminteşte faptul că, bazându-se pe acest fenomen, învăţatul grec Eratostene a reuşit să determine încă din anul 250 î.e.n., cu o precizie remarcabilă, lungimea meridianului terestru. Astfel, observând Soarele la momentul culminaţiei în ziua solstiţiului de vară în oraşele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, şi Alexandria, unde Soarele avea o distanţă zenitală de 7° 12', şi cunoscând distanţa terestră între cele două oraşe, Eratostene a obţinut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operaţie geodezică cunoscută în istorie.

Un moment semnificativ al anului, solstiţiul de vară este adesea asociat cu tradiţii populare care marchează noi începuturi. Oamenii din toată lumea sărbătoresc această zi cu petreceri, picnicuri, cântece, dansuri şi focuri uriaşe.

În vechime, solstiţiul de vară era folosit pentru a calcula momentele importante privind muncile agricole. De asemenea, era o perioadă foarte populară din an pentru a organiza nunţi.

În China antică, solstiţiul de vară era asociat cu energiile feminine - yin. Atunci se celebra Pământul, feminitatea, fiind o sărbătoare complementară solstiţiului de iarnă, asociat cu raiul, masculinitatea şi energiile yang.

În vechea Galie, actuala Franţă, avea loc sărbătoarea Eponei, zeiţa fertilităţii şi protectoarea cailor, în timp ce în zonele populate de triburile germane, slave şi celtice se aprindeau focuri uriaşe. În America de Nord, băştinaşii aveau diverse ritualuri prin care sărbătoreau Soarele, cu dansuri şi post alimentar.

Ziua de 21 iunie reprezintă o ocazie pentru druizii din timpurile moderne să se adune la complexul megalitic Stonehenge din Marea Britanie, pentru a participa la diverse ritualuri păgâne. Stonehenge ("pietre în picioare", în engleza veche), inclus în patrimoniul mondial UNESCO în anul 1986, reprezintă cel mai important complex de menhire din lume. Cele 17 blocuri de piatră ale sale, care cântăresc până la 45 de tone, ce susţin alte bârne de piatră, sunt aliniate în direcţia de unde răsare Soarele în timpul solstiţiului de vară, alimentând astfel teoriile potrivit cărora complexul de la Stonehenge ar fi un observator astronomic preistoric sau un templu al Soarelui.

După răspândirea creştinismului, în Europa, multe obiceiuri păgâne au fost preluate de această religie. În zone din Scandinavia, solstiţiul de vară a fost în continuare sărbătorit, dar s-a suprapus peste sărbătoarea Naşterii Sfîntului Ioan Botezătorul - 24 iunie.

În România, solstiţiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor şi ca Drăgaica, celebrată pe 24 iunie. Asociate la rândul lor sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar şi poartă în unele locuri şi numele "Cap de vară".

Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi "Amuţitul cucului". Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiul de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară sau de Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

Potrivit etnologului Marcel Lutic "sub numele Sânziene se ascund trei elemente strâns legate între ele. Primul se referă la zânele, de obicei bune, zâne extrem de harnice în noaptea de 23 spre 24 iunie, adică noaptea Sânzienelor; al doilea este reprezentat de florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii şi apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu acelaşi nume. Ultimul element vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, şi Drăgaica".

Legende şi vrăji

Conform tradiţiei româneşti, solstiţiul de vară se serbează prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Oamenii se rotesc în jurul rugurilor aprinse, apoi aruncă nişte brâuri de pelin în foc, pentru ca, alături de acestea, să ardă toate posibilele necazuri care se puteau abate asupra lor. Se mai spune că cine va trece prin foc sau vă sări peste el în această noapte va fi apărat de boli, de duhuri rele şi va fi fericit, scrie fanatik.ro.

La români, solstiţiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată în ziua de 24 iunie. Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele. Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister şi magie, fiind favorabilă vrăjilor şi descântecelor de dragoste. Coroniţele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, în cazul în care erau găsite dimineaţa acoperite de rouă. Florile culese de Sânziene, aşezate sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete să îşi vadă în vis viitorul soţ.

Deşi ritualurile legate de miezul verii sunt diversificate pe cuprinsul Europei, anumite teme par să se regăsească în majoritatea culturilor. Solstiţiul de vară era o vreme a purificării prin apă şi foc, un timp când practicile magice deveneau potente, iar spiritele pământului şi cerului păşeau printre oameni. În plus, solstiţiul de vară este, se pare, favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări din dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului. Încă din antichitate, se credea că magia practicată în timpul solstiţiului de vară are darul de a materializa dorinţe sau aspiraţii aparent imposibile.
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 4855
  • Thank you received: 705
  • Karma: 13
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Se intampla in Romania acum 11 luni 3 săptămâni #43981

ORA DE IARNĂ 2016. Duminică vom avea cea mai lungă zi din an. Cum s-a ajuns la asta

ora.jpg


România va trece la ora de iarnă în noaptea dintre 29 octombrie şi 30 octombrie, astfel că va trebui să dăm ceasurile înapoi cu o oră. Duminică dimineaţa, ora 4:00 va deveni ora 3:00, astfel că 30 octombrie va fi cea mai lungă zi a anului 2016.

ORA DE IARNĂ 2016. Trecerea la ora de iarnă, prin schimbarea orei 4:00 cu ora 3:00, în noaptea de 29 octombrie spre 30 octombrie, se face în conformitate cu Ordonanţa de Guvern nr. 20 din 18.08.1997, privind stabilirea orarului de vară-iarnă.

Ora de iarnă a fost instaurată în România în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a fost în vigoare. De abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu.

ORA DE IARNĂ 2016. România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită "timpul legal român".

CFR Călători a anunţat că trecerea la ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare. Trenurile de călători vor pleca din gări (staţiile din care se formează) după ora oficială de vară până în noaptea de 29 / 30 octombrie ora 4.00, care devine ora 3.00.

ORA DE IARNĂ 2016. Astfel, în noaptea de 29 / 30 octombrie 2016, când ora 4.00 devine ora 3.00, toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 4.00 vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale, potrivit unui comunicat de presă al CFR Călători.

ORA DE IARNĂ 2016. Totodată, trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4.00, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră. Trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinaţie.

Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea la ora Europei Orientale se face tot duminică, 30 octombrie 2016, între staţiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Bulgaria şi Ucraina, trenurile vor circula după orele din mersul de tren în vigoare.

ORA DE IARNĂ 2016. Nu toate ţările folosesc în acest moment ora de vară, ci doar 70 de ţări din întreaga lume. În plus, nu toate ţările au aceleaşi perioade pentru schimbarea orei de vara. Din toamna anului 2011, Rusia a renunţat la acest sistem, pe motiv că "schimbarea orei de două ori pe an este un lucru nociv la adresa sănătăţii oamenilor şi provoacă stres".

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.

ORA DE IARNĂ 2016. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale - ora fusului 1 şi a Europei Orientale - ora fusului 2.

ORA DE IARNĂ 2016. Cel care a gandit prima dată ca posibilă introducerea acestui tip de orar convenţional a fost neo - zeelandezul George Vernon Hudson, în 1898.
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 4855
  • Thank you received: 705
  • Karma: 13
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Se intampla in Romania acum 7 luni 2 săptămâni #44325

Agenţia care se va ocupa de recuperarea prejudiciilor devine funcţională

La finele acestei luni, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), instituţia creată în 2015 cu scopul de a recupera prejudiciile produse prin infracţiuni, va deveni operaţională. Astfel, va putea prelua în administrare bunurile mobile confiscate de la persoanele condamnate cărora justiţia le impută un prejudiciu. Până acum, această misiune a fost îndeplinită de ANAF care a obţinut din valorificarea bunurilor confiscate aproximativ 21 de milioane de lei.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15347
  • Thank you received: 4594
  • Karma: 38
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Se intampla in Romania acum 6 luni 5 zile #44457

”Statu` la vase”, obicei unic şi străvechi în lunea Paştelui. Obiceiul, care îşi are originile în negura timpului, a fost RELUAT în anul 2008, după o

”Statu` la vase”, un obicei unic şi străvechi în România, sărbătoreşte în a doua zi de Paşti toate cuplurile căsătorite în ultimele 12 luni originare din comuna Şugag, judeţul Alba, acestea oferind sătenilor şi invitaţilor bucate tradiţionale şi primind, în schimb, daruri de trebuinţă în gospodărie.

statul-la-vase-dan-lungu.jpg


În acest an, la străvechiul obicei închinat vieţii de familie, denumit ”Statu` la vase”, care are loc în comuna Şugag din Munţii Sebeşului, sunt cinstite optsprezece perechi de tineri, care s-au căsătorit în anul pascal 2016-2017.

Acesta este cel mai mare număr de cupluri sărbătorite înregistrat în ultimii ani, potrivit organizatorilor, Centrul de Cultură ”Augustin Bena” Alba. În 2016 au fost sărbătorite cinci cupluri, iar în urmă cu doi ani şapte cupluri.

Obiceiul se desfăşoară în curtea bisericii din Şugag, după Liturghie, unde, conform tradiţiei, tinerele familii, îmbrăcate în frumosul şi elegantul port popular, îşi aşteaptă naşii, rudele şi prietenii care aduc vase sau alte daruri potrivite pentru gospodărie, iar apoi rămân împreună până seara.
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 4855
  • Thank you received: 705
  • Karma: 13
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Se intampla in Romania acum 5 luni 3 săptămâni #44472

De luna asta, aleșii locali și polițiștii vor primi salarii mult mai mari

Salariile demnitarilor de la nivel local vor crește cu 30% față de nivelul pentru luna martie 2017, potrivit unui Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017, votat astăzi de Camera Deputaților, ca For decizional. Măririle salariale vor putea intra în vigoare după ce sunt promulgate de președintele României și publicate în Monitorul Oficial.

Concret, mărirea cu 30% a salariilor de bază îi vizează pe primari, viceprimari, precum și pe președinții și vicepreședinții consiliilor județene, așa cum se explică și în proiect. Mărirea ar urma să se aplice începând cu salariul aferent lunii aprilie.

De majorări vor beneficia, de asemenea, și personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor. Pentru aceștia creșterea va fi de 40% din salariul de bază, raportat la veniturile pentru luna martie.

De aceeași creștere va beneficia și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu.

Notă: OUG nr. 9/2017 a trebuit aprobată de Parlament prin lege, așa cum se întâmplă cu toate ordonanțele de urgență, însă deputații i-au mai adus recent și câteva amendamente prin legea de aprobare, printre care și aceste majorări salariale.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15347
  • Thank you received: 4594
  • Karma: 38
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Se intampla in Romania acum 1 lună 2 săptămâni #45058

Capture.png

2 aug.2017 in Sinaia. Au persoanele cu dizabilitati astfel de masini ?!?!?!
  • sara
  • Avatarul lui sara
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • \\\\
  • Posts: 970
  • Thank you received: 83
  • Karma: 12
Sara
Ultima editare: acum 1 lună 2 săptămâni by sara.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Se intampla in Romania acum 1 lună 2 săptămâni #45059

Nu ! Nu cred ca persoanele cu dizabilitati au venituri uriase incat sa-si cumpere decapotabile.

Exista cateva exceptii teoretice si anume; persoana sa intre in posesia unei mosteniri uriase. Dar, statistic vorbind, sansa ar fi una la un milion. :) :) :)
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 4855
  • Thank you received: 705
  • Karma: 13
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Se intampla in Romania acum 3 săptămâni 5 zile #45198

Echinocţiul de toamnă – când întunericul învinge lumina. În 22 septembrie, la ora 23.01, începe toamna astronomică

Trecerea în anotimpul toamnă din punct de vedere astronomic este marcată de echinocțiul de toamnă. Există două astfel de fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă. În timpul echinocţiului, Soarele se află exact pe ecuatorul ceresc, iar ziua şi noaptea au o durată egală în orice loc al planetei, cu excepţia regiunilor polare. În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primăverii.

poza4a_72529900.jpg


Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică - potrivit site-ului Observatorul Astronomic Vasile Urseanu.

În această zi, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale Est şi Vest.

În zona Polului Nord începe lunga noapte polară, iar în cea a Polului Sud, Soarele va sta deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară.

Din momentul echinocţiului de toamnă, durata zilei descreşte, iar cea a nopţii creşte, până la solstiţiul de iarnă, începutului iernii astronomice, care are loc în jurul datei de 21 decembrie.

Echinocţiul (numit şi echinox), momentul când ziua şi noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, are loc de două ori pe an.

Primul echinocţiu al anului are loc în jurul datei de 21 martie, în momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera sudică în cea nordică, iar al doilea echinocțiu, când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie.

În datele echinocţiului, Soarele răsare în orice punct de pe glob, cu excepţia polilor, aproximativ la ora 06:00 şi apune aproximativ la ora 18:00 (ora locală). Aceste ore nu sunt exacte din mai multe motive:

Soarele are un diametru mult mai mare decât al Terra şi de aceea în orice moment, mai mult de jumătate din Pământ poate fi luminat de soare,
Datorată fusului orar, cele mai multe locuri din lume folosesc ora locală oficială care diferă cu mai multe minute, sau chiar ore, de cea solară,
Chiar şi acolo unde ora locală oficială este aceaşi cu ora solară, oamenii nu vor vedea soarele răsărind exact la 06:00 şi apunând exact la ora 18:00, din cauza aşa numitei ecuaţii a timpului determinată de înclinaţia orbitei Pământului şi de plasarea lui excentrică în orbită. La echinocţii, diferenţa poate fi de +8 şi respectiv −8 minute,
Răsăritul şi apusul soarelui sunt de obicei definite ca ivirea sau dispariţia marginii superioare a discului solar şi nu a centrului său, care devine vizibil, sau dispare, cu la o diferenţă de cel puţin un minut. La aceasta se adaugă şi fenomenul de refracţie atmosferică care schimbă poziţia aparentă a soarelui, iar aceste două efecte combinate fac ca ziua la echinocţiu să aibă 12 ore şi 7 minute, iar noaptea doar 11 ore şi 53 de minute. Diferenţete cresc odată cu latitudinea astfel încât până la aprox. 100 de km de fiecare pol, în ziua echinocţiului, soarele este pe cer 24 de ore,
Înălţimea orizontului determină lungimea zilei. Ziua este mai lungă pentru un observator situat pe vârful unui munte şi mai scurtă dacă ar sta în vale.
Primii care revendică descoperirea acestui eveniment sunt grecii

Denumirea vine din latină – și se traduce prin – noapte egală. Mai precis descoperirea echinocțiilor și a succesiunii acestora i s-ar datora unui astronom și matematician din secolul al doilea înainte de Hristos, pe numele său Hipparchus (cca. 190 -120 î. Hr.), ale cărui concluzii s-au bazat pe mai vechile observații astronomice ale unui alt astronom grec, Aristarchus din Samos care, cu o sută de ani înainte descoperise diferența între anul sideral și cel tropic. Cu toate acestea legenda pe care grecii o leagă de echinocțiul autumnal este mult mai veche.

În 2017, în emisfera nordică acest fenomen astronomic are loc la 22 septembrie

La latitudinile țării noastre, în zile din preajma acestei date, Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit și orizont. Echinocțiul de toamnă se produce la 23 h 01 m (timp legal românesc).

poza1_15752800.jpg
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 4855
  • Thank you received: 705
  • Karma: 13
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.