SUBIECT: Analiza sistemului medical in Romania

Pacient de România: O nouă specializare, podiatria, ar reduce numărul amputaţiilor - Episodul 11

La fiecare 20 de minute se face câte o amputaţie la picioare! Semnalul de alarmă vine de la medicii care au înfiinţat în Cluj singura asociaţie de podiatrie din ţară. Este vorba despre o nouă specializare, care i-ar putea ajuta foarte mult pe bolnavii cu probleme grave ale membrelor inferioare. Primii specialişti în podiatrie ar putea fi instruiţi până la anul, dacă vor exista fonduri.

VIDEO

Eugen Crişan şi-a pierdut toate degetele de la picioare până la 58 de ani. Are diabet zaharat şi a făcut complicaţii. Ultima amputaţie a suferit-o chiar zilele trecute.

La Centrul de Diabet din Cluj vin zilnic cel puţin 10 pacienţi aflaţi la un pas de amputaţie. Boala le poate ataca vasele de sânge şi sistemul nervos periferic. Unii nici nu îşi dau seama când micile leziuni se transformă în cangrenă.

Mulţi bolnavi ajung la spital cu picioarele distruse, deşi au fost periodic la controale medicale.

Cei mai mulţi îşi îngrijesc singuri picioarele bolnave. Dacă fac o complicaţie, în 5 ani îşi pot pierde chiar viaţa. Sunt prea puţini medici şi o avalanşă de pacienţi. Şi nici nu avem cadre pregatite în podiatrie, o specialitate care la noi nu apare în lista de ocupaţii.

Norina Găvan a înfiinţat prima asociaţie de podiatrie la Cluj şi speră că la anul vom avea şi primii specialişti în îngrijirea picioarelor.

Potrivit unui studiu, aproape 2 milioane de români au diabet, iar două treimi riscă să-şi piardă picioarele.

6% din PIB pentru Sănătate ar putea îmbunătăţi şi această statistică.

Pacient de România: Jumătate dintre români nu au fost la dentist în ultimul an - Episodul 12

Problemele dentare pot duce la afecţiuni grave şi chiar la deces. Dar mai mult de jumătate dintre români nu au trecut pe la dentist în ultimul an. Mulţi nici nu-şi permit. Statul alocă pentru dantură prea puţini bani. Iar şi mai puţinii dentişti care acceptă tarifele mici decontate de CNAS se plâng că fondurile se termină imediat.

VIDEO

În cabinetul de la şcoală, copiii au gratuitate. Medicul nu descoperă doar carii.

Primăriile alocă bani pentru cabinetele stomatologice şcolare. Dar în multe judeţe, nu există aşa ceva. În Cluj-Napoca, sunt 19. Unul singur are în grijă în jur de 1800 de copii. Imposibil să fie toţi trataţi. De prevenţie, nici vorbă.

Teoretic, minorii au gratuitate şi la cabinetele private care au contract cu Casa de Asigurări.

Suma alocată unui dentist pentru o lună întreagă poate acoperi numai câteva proceduri. Din aceşti bani trebuie trataţi şi copiii, şi adulţii care au asigurare de sănătate. Tarifele decontate sunt departe de valoarea reală. Aşa că majoritatea dentiştilor nici nu lucrează cu asigurările sociale.

La noi, 8 din 10 adulţi au probleme cu dinţii. Şi cei mai mulţi dintre copii au carii chiar şi pe dinţii de lapte.

6 la sută din PIB pentru Sănătate le-ar oferi mult mai multora un zâmbet frumos şi sănătos.

Pacient de România: Jumătate din bolnavii de tuberculoză din UE sunt în România - Episodul 13

Jumătate dintre pacienţii cu tuberculoză din Uniunea Europeană sunt în România. Numai anul trecut în spitale au ajuns aproape 13 mii de cazuri noi, iar peste 500 au fost provocate de o bacterie rezistentă la tratamentele uzuale. Specialiştii cer mai multe laboratoare pentru ca boala să fie depistată rapid şi tratată corespunzător.

VIDEO

"Tuşeam. Transpiram foarte tare. Eram obosită, pierdusem mult în greutate".

Aşa a început calvarul pentru Andreea. Acum 5 ani. În loc să înceapă clasa a XII-a, după vacanţa la mare, adolescenta a ajuns la spital. Diagnosticul a fost neaşteptat şi năucitor.

O bacterie agresivă, rezistentă la mai multe antibiotice, îi atacase organismul într-un moment în care avea imunitatea scăzută. Poate fi anihilată doar după ani de injecţii şi pastile cu acţiune puternică, greu de suportat. Nu în 6 luni, ca în cazurile obişnuite.

Cel mai important medicament pentru Andreea nu era în schema gratuită. A fost introdus abia în acest an. Ea şi l-a cumpărat din India - 100 de lei tableta. După aproape 7 luni, a dat rezultate.

Acum, la 22 de ani, Andreea e o studentă puternică.

Bacilul Koch rezistent, care se transmite prin aer, poate fi depistat şi în 2 ore. Înainte treceau şi 100 de zile până la diagnostic. În toată ţara sunt acum 10 laboratoare dotate pentru depistarea rapidă.

Avem cei mai mulţi bolnavi de TBC din Uniunea Europeană. Şi mereu apar cazuri noi: de aproape 5 ori mai multe faţă de media europeană. Numai anul trecut au fost trataţi aproape 15 mii de pacienţi - peste 500 cu bacilul rezistent.

Pacient de România: Spitalul de urgenţă din Cluj este într-o stare deplorabilă - Episodul 14

Spitalele din România, urgenţă maximă! Un buget de 6% pentru Sănătate ar însemna o şansă în plus să fie modernizate. Spitalul Judeţean de Urgenţă din Cluj Napoca este, cu siguranţă, pe lista de priorităţi. Aparatură veche, demnă de secolul trecut şi tavanele care stau să cadă sunt de neimaginat pentru o ţară europeană. De peste două decenii e în plan construcţia unui spital regional.

VIDEO

Spitalul Judeţean de Urgenţă din Cluj Napoca, unul dintre cele mai mari din ţară, are peste 40 de pavilioane. Iar clădirea în care e secţia de cardiologie a fost ridicată în urmă cu 125 de ani. E printre cele mai degradate. Şi aparatura e din alt secol.

Alex e medic rezident şi trebuie să se specializeze în aceste condiţii.

Doar cinci medici trebuie să se ocupe, zilnic, de aproape 150 de pacienţi cu probleme la inimă, inclusiv în policlinică şi la unitatea de primiri urgenţe. Lipsesc şi foarte multe asistente, infirmiere şi îngrijitoare. Posturile au fost scoase la concurs, dar cei care au venit nu au luat nici nota minimă.

La unele secţii clinice s-a putut face o revizie şi o investiţie generală, la altele mai puţin. Secţia de medicală 1 şi cardiologie sunt printre secţiile modernizate imediat după 1990, de atunci, cu rulajul care e, au trecut mulţi ani.

Anul acesta, spitalul din Cluj primeşte peste 10 milioane de lei de la Ministerul Sănătăţii. Va schimba aparatele pentru RMN, tomografii şi ATI. Şi va avea bani de reparaţii capitale la Oncologie şi Radiologie. Nu şi la cardiologie!

În toată ţara, 86 de spitale au primit fonduri pentru echipamente noi, iar 55 - pentru reabilitare şi modernizare. Aproape 650 de milioane de lei sunt alocaţi, în total. Ministerul Sănătăţii arată că programul va continua în anii următori, dar numai în limita bugetului aprobat. 6 la sută din PIB pentru Sănătate ar însemna condiţii bune în mai multe spitale.

Pacient de România: 6% pentru Sănătate le-ar asigura o viaţă normală şi bolnavilor de HIV/SIDA - Episodul 15

Numai în prima jumătate a acestui an au fost depistate aproape 350 de cazuri noi de HIV/SIDA. Cei mai mulţi au luat pe cale sexuală virusul care distruge imunitatea organismului. Trei sferturi sunt bărbaţi. Dacă nu e tratată, infecţia poate fi fatală. Dar sute de pacienţi diagnosticaţi deja nu au mai ajuns la medic. Unii au cedat psihic din cauza atitudinii celor din jur şi a problemelor din sistem. În fiecare an, sunt nenumărate întreruperi de tratament.

VIDEO

"E foarte grav când ţi se spune: nu mai avem nu ştiu care pastilă. Teama de moarte îţi agravează starea de sănătate, stai prin spitale, nu mai poţi duce o viaţă normală, nu mai poţi visa la ce poţi să faci peste o lună" - spune un pacient.

Medicii au în fiecare an aproape 400 de pacienţi seropozitivi care renunţă la tratament. Medicamentele trebuie luate zilnic, pentru a ţine sub control virusul care lasă organismul fără apărare. Dar nu de puţine ori, pacienţii au mers degeaba la spital pentru terapie.

Replicarea virusului e împiedicată atâta vreme cât persoana respectivă primeşte tratament. În momentul în care va fi oprit, virusul se va replica în continuare.

Mihai ia zilnic 7 pastile. De 18 ani luptă cu temutul HIV. Avea doar 5 ani când a fost diagnosticat. Dintre miile de copii infectaţi în spitale în perioada comunistă şi imediat după, cei mai mulţi trăiesc şi acum datorită terapiei. De 2 ani, Mihai merge zilnic la Spitalul de boli infecţioase, deşi se simte bine. E educator între egali, cum îi place să spună: îi învaţă şi pe ceilalţi pacienţi seropozitivi lecţia acceptării.

Având întreruperi repetate, bolnavii trăiesc cu anxietate din cauza faptului că pot să prindă rezistenţă la tratament şi condiţia lor medicală să se agraveze.

Aceste analize se mai fac pe ici pe colo din donaţiile companiilor farmaceutice. Fără o monitorizare corectă, tratamentul devine ineficient, nu ştim dacă funcţionează sau nu. Din bugetul şi din decontarea casei, spitalele nu reuşesc să cumpere kiturile şi reactivii necesari pentru analizele care trebuie efectuate pacienţilor.

După rectificarea de buget, medicamentele antiretrovirale sunt asigurate până în februarie anul viitor pentru aproximativ nouă mii de pacienţi cu HIV/SIDA. Dar sunt peste 13 mii de pacienţi diagnosticaţi. Aproape 350 au aflat că sunt seropozitivi, anul acesta, până în iunie.

Pacienţii cer Guvernului şi Parlamentului să aloce minimum 6% din PIB pentru Sănătate!

Pacient de România: Sistem sănătos vs. "pacient de România". O viaţă normală pentru hemofilici vs. resemnare - Episodul 16

Farmacia le trimite acasă tratamentul gratuit. Sunt prevenite astfel sângerările care pot duce la invaliditate, iar pacientii muncesc şi se bucură de viaţă. Aşa e în Austria, pentru bolnavii de hemofilie. Diana Brâncuş şi Dragoş Dumitran au filmat la Viena, în exclusivitate, radiografia unui sistem finantat sănătos - o realitate la care România încă visează.

VIDEO

În Austria, şi adulţii hemofilici primesc terapia care previne sângerările.

Salut! Sunt Richard Lang, din Austria, Viena. Am hemofilie A şi îmi trăiesc viaţa. E minunată!

Richie are 36 de ani, o familie frumoasă şi o viaţă normală. Şi asta chiar dacă suferă de o boală gravă încă de la naştere. E aşa fiindcă face de 3 ori pe săptămână tratament profilactic. Tipul de hemofilie de care suferă provoacă din senin sângerări în tot corpul. Boala poate să distrugă articulaţiile şi chiar să ucidă.

Factorul de coagulare pe care şi-l administrează singur acasă de când avea 15 ani îi asigură lui Richie o viaţă mai bună.

- Nu e aşa de greu. Mă gândesc că e necesar. Ar fi mai dureros să am o hemoragie.

- Ce aţi face, dacă nu aţi primi acest tratament?

- E o întrebare importantă. Singura cheie pentru hemofilici este acest factor.


O cheie care-l ajută pe Richie să aibă chiar o viaţă sportivă. În fiecare zi, merge cu bicicleta cel puţin 4 km, iar vara face chiar şi surfing.


Am văzut în taberele de vară pentru hemofilie persoane care nu primesc deloc sau puţin tratament şi... a fost foarte greu pentru ei să se gândească la viitor, să-şi facă o familie...


De două ori pe an, Richie merge la control, la Spitalul General din Viena, celebrul AKH. I se fac analize de rutină şi discută cu hematologul despre tratament.


Tratamentul profilactic trebuie dat, cel puţin cu concentraţia disponibilă acum, măcar de două ori pe săptămână, explică prof. dr. Ingrid Pabinger, specialist în Hematologie, Spitalul AKH, Univ.de Medicină Viena.

Terapia la domiciliu e asigurată încă de la începutul anilor ‘70. Sunt peste 700 de hemofilici înregistraţi în Austria, din care aproape 300 cu forme severe de boală.

Costurile pe care statul le acoperă doar pentru Richie ajung la 240.000 de euro pe an. De aproape 35 de ori mai mult faţă de suma alocată unui hemofilic în România.

În Austria, spitalul trimite direct la farmacie reţeta pentru terapia profilactică. Iar pacienţii primesc acasă tratamentul necesar pentru o lună întreagă. Atunci când li se termină stocul, dau telefon şi li se trimite acasă un nou pachet. Aşa ceva este doar un vis pentru românii cu hemofilie. La noi, adulţii sunt nevoiţi uneori să meargă şi la sute de kilometri pentru tratamentul pe care-l primesc doar când au sângerări, arată Diana Brâncuş, jurnalist TVR.

În Austria, pacienţii care au probleme pot suna specialistul la orice oră din zi sau din noapte. Şi asta de peste 40 de ani.

Dacă au un accident de maşină, de exemplu, pacientul sau rudele sau soţia pot suna doctorul de serviciu, subliniază prof.dr. Ingrid Pabinger.


Totul e posibil fiindcă Austria alocă 10% la sută din PIB pentru Sănătate, de două ori şi jumătate mai mult decât România. La noi, e dublu numărul pacienţilor cu hemofilie înregistraţi.

Toma, de la Târgu-Jiu, care are tot 36 de ani, ca Richie, trebuie să meargă la Fundeni pentru tratament. Doar la centrul din Bucureşti e ca-n vest. Şi numai copiii primesc tratamentul profilactic.

Toma: M-am resemnat şi la gândul că pot să mor în orice clipă.

Pacient de România: Scrisoare deschisă de la bolnavi. Reacţii de la politicieni - Episodul 17

Susţineţi Sănătatea României cu 6 la sută din produsul intern brut. Este apelul lansat de bolnavi printr-o scrisoare deschisă, la finalul campaniei "Pacient de România". Timp de o lună Ştirile TVR au prezentat la Telejurnal radiografia unui sistem bolnav. Cum sunt îngrijiţi pacienţii în alte ţări şi cât alocă statele europene pentru a avea cetăţeni sănătoşi. Cum tratează decidenţii de la noi Sănătatea, vom vedea la votarea bugetului. Invitaţii emisiunii Vorbeşte liber, de pe TVR1, Eugen Nicolăescu şi Vasile Chiurchea, au analizat problema împreună cu moderatorul Mihai Rădulescu.

VIDEO

Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia: „Minim 6 la sută noi susţinem de câţiva ani, după recomandările europene”.

Preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România, Gheorghe Tache: „În primul rând am avea accesul la serviciile medicale de care avem nevoie”.

Managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, dr. Alis Grasu: „Ar grăbi paşii cu care s-ar face reformă în sănătate. Am putea obţine salarii mai mari pentru medici”.

Medic primar gastroenterolog, Cluj-Napoca, dr. Marcel Tanţău: „România e în creştere, este într-o situaţie economică bună, este în comunitatea europeană, are nişte datorii pe care trebuie să şi le respecte”.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea: „Nimeni nu ştie câţi ar trebui. Important e ca această sumă pe care o avem să o cheltuim eficient. Poţi să ai foarte mulţi bani şi să se ducă aiurea”.

6 % pentru sănătate din PIB. Reacţiile politicienilor

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea: „Nu sunt de acord cu această abordare, cu 6 la sută din PIB pentru ceva. 6 la sută din PIB înseamnă foarte mult. E important să avem programul pentru infrastructura din sănătate, din educaţie. Amândouă aceste programe de investiţii sunt în plină desfăşurare la Ministerul Dezvoltării”.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor: ”Se poate ajunge eu cred că în 2-3 ani, nu mai repede, nu trebuie să fim naivi. Nu stă totul în buget, dar fără bani nu se poate. Creşterea bugetului pentru sistemul de sănătate trebuie să meargă împreună cu reformarea sistemului în întregime”.

Co-preşedintele Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), Daniel Constantin: „Sănătatea şi Educaţia trebuie să aibă fonduri cât mai multe. Sigur, încurajez. Nu pot să mă pronunţ dacă 6 la sută, dacă 5, dacă 7. Am mai avut un acord, la un moment dat, cu 6 la sută pentru Educaţie şi nu l-am atins niciodată”.

Vicepreşedinte PNL, fost ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu: „Toţi putem să ne exprimăm această dorinţă, dar, după cum ştiţi, voinţa politică este la Guvern şi la Parlament, dar în special la guvern care este cel care elaborează bugetul. Totdeauna în Parlament în general sunt voturile majorităţii”.

Prim-ministrul României, Victor Ponta: ”Eu vreau să fac campanie 60 la sută din PIB. Degeaba vorbim despre produsul intern brut, dacă nu vorbim despre buget, cât luăm la buget. Şi din ceea ce luăm la buget, cu siguranţă toate resursele suplimentare pe care le avem merg către sănătate şi educaţie. Altfel, eu nu cred că mai e cineva care crede în povestea asta, că dacă semnăm o hârtie că dăm 6 sau 8 sau 10 chiar o să se întâmple lucrul ăsta. Când am avut bani, la 1 octombrie au crescut cu 25 la sută toate salariile”.

Susţineţi Sănătatea României cu 6 la sută din produsul intern brut

Preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, Radu Gănescu: „Vă rugăm frumos, finanţaţi sistemul de sănătate. Este cam al 12-lea ceas. Autorităţile să pună sănătatea ca prioritate naţională”.

== THE END ==

Computer tomograf performant, neutilizat

Un computer tomograf este piesă de decor la spitalul orăşănesc din Panciu, judeţul Vrancea. Aparatul, care a costat aproape 900.000 de euro, a fost cumpărat anul trecut, dar nu a primit nici până acum autorizaţia de funcţionare de la Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare. Autorităţile dau vina pe birocraţie şi spun că periodic trebuie să mai depună câte o hârtie la dosar.

Computerul tomograf de la Spitalul din Panciu a fost cumpărat cu fonduri europene, într-un proiect care a inclus şi amenajarea spaţiului în care va funcţiona. Totul este gata, dar aparatul încă nu a fost pornit.

„Trebuie să îndeplinim anumite condiţii, trebuie să obţinem nişte avize de la CNCAN Bucureşti mai sunt cred că mici scăpări şi din partea lor,”, declara Iulian Nica, primarul oraşului Panciu.

„Şeful clinicii de Radiologie de la Târgu Mureş, din când în când, de două trei ori pe an, mă întreabă: ai montat, n-ai montat aparatul? Şi ....dezamăgit îi spun că încă nu-i montat, da o să fie la un moment dat”, spune Viorel Barbu, doctor radiolog Spitalul Panciu.

Până reuşeşte conducerea spitalului să obţină toate autorizaţiile, pacienţii merg la o clinică privată. Unii reuşesc să facă analize decontate de Casa de Sănătate, alţii trebuie să plătească.

„Dacă e nevoie mergem să facem şi tomograf cu bani. Nu-i normal, da ce să facem”, spune o femeie.

„Vedem că sunt liste de aşteptare, dar în primele zile ale lunii următoare aceste locuri sunt ocupate de pacienţi şi investigaţiile sunt realizate”, spune Mihai Copaci, director CAS Vrancea.

În spitalele de stat din judeţul Vrancea există un singur tomograf care funcţionează, la Adjud. Aparatul Spitalului Judeţean din Focşani s-a stricat în 2009 şi încă nu a fost înlocuit. În clinicile private, o investigaţie costă până la 700 de lei.

Ascultati si va minunati !