SUBIECT: Statistica demografica in Romania

Statisticile privind populatia sunt esentiale privind calculul multor indicatori relevanti pentru economie. A cunoaste cu exactitate populatia rezidenta sau cea ocupata dintr-o tara inseamna a calcula cu mai mare acuratete indicatori ca rata somajului de pilda. Se stie ca INS trebuie sa transmita catre Eurostat anual informatii referitoare la populatia rezidenta a Romaniei, numarul de emigranti si respectiv cel de imigranti. Populatia rezidenta la 1 ianuarie al fiecarui an este cifra luata in considerare pentru determinarea majoritatii calificate de vot in Consiliul European. De asemenea, noua Lege ar putea "corecta" cativa indicatori locali precum rata somajului, populatia ocupata si cea rezidenta. Pentru cunoscatori, Legea ar putea aduce o mica revolutie in privinta cifrelor reale care tin de statistica

Dupa alegeri, Statistica va pune in dezbatere publica noua Lege a Demografiei care va corecta lipsa unor surse de date privind populatia. INS va coordona cea mai mare baza de date a tarii care va reuni toate bazele de date aflate in prezent la alte autoritati

• Lege privind statistica demografica in Romania
• Expunere de motive

"In prezent, in Romania, nu exista surse de date administrative sau statistice care sa permita producerea acestor indicatori", se arata in expunerea de motive care insoteste proiectul.

Va fi constituita o baza de date - StatPop - administrata de catre Institutul National de Statistica, care va cuprinde date cu caracter personal, inclusiv prelucrarea CNP-lui, privind populatia dupa domiciliu, rezidenta si migratia internationala, colectate din surse administrative si surse statistice.

"Utilizarea surselor administrative se realizeaza in vederea reducerii gradului de solicitare a furnizorilor de date si a costurilor cercetarilor statistice, in masura in care aceste date sunt necesare pentru elaborarea, dezvoltarea si difuzarea de statistici comunitare. Este necesara construirea unei astfel de surse de date, prin reunirea informatiilor administrative disponibile in diferite registre si baze de date gestionate de diverse autoritati si institutii publice (inclusiv structurile aflate in subordinea acestora), precum si de alti furnizori de date care colecteaza sau administreaza date in domeniul demografiei si mobilitatii sociale a populatiei, in baza unor conventii de colaborare", se mai arata in nota de fundamentare.

Populatia Romaniei la 1 septembrie 2014

Potrivit ultimelor date, publicate de Institutul National de Statistica, populatia stabila a Romaniei la 1 septembrie 2014 era estimata la:



in scadere cu 2737* fata de 1 august 2014. E ca si cum ar fi disparut de pe fata pamantului, in numai o luna, o comuna de marimea Sucevitei (Suceava). Ceasul demografic si-a incetinit cu 10 minute si 52 secunde ritmul halucinant din iunie, astfel ca in iulie am ajuns sa ne imputinam intr-un ritm de 4 romani/ora sau de:

Sporul negativ se explica prin:

si o pierdere neta prin migratie externa de:

Anul 2014 este al 22-lea an consecutiv de declin demografic sever si ireversibil. Traim vremuri de pace, in care ne stergem suicidar, luna de luna, de pe orice harta a viitorului...

Fata de ultimul recensamant din 2011, bilantul demografic arata mai mult decat sumbru:

Suntem cu peste 650.000 mai putini decat in 2011! Altfel spus, e ca si cum, de la recensamant incoace, ar fi disparut de pe fata pamantului toata suflarea judetului Dolj! Pentru totdeauna!

De 22 de ani incoace traim cu inconstienta o drama demografica profunda si ireversibila, al carei efect inexorabil va fi anihilarea noastra ca natie de pe orice harta a viitorului!

*Reprezinta sporul demografic total (sporul natural+soldul migratiei externe).
via

Este trist, dar este adevarat.

Pe de alta parte, dupa parerea mea de ageamiu, singura sansa de a ne reveni ar fi sa gasim in Romania locuri de munca pentru a ramane acasa.

Muncesti in Romania, ai din ce trai, romanul ar avea si viitor.

Dar asa cum este acum ,totul devine topogan spre disparitie.,

P.S. Vechea mea obsesie; nu mai avem cum sa fim 18 milioane de alegatori. Sau daca suntem 18 milioane ,atunci in strainatate ar trebuii sa existe liste cu 3 milioane de alegatori.

Mergand mai departe cu deductia, spun astfel; daca in tara votam in proportie de 38-40 %, si pastrand proportiile , din strainatate ar trebuii sa vina circa un milion/un milion 2 sute de mii de voturi.

Cine poate garanta ca cei din afara voteaza 100/100 cu Dreapta ?!

Românii, de 3 ori mai săraci decât ceilalţi europeni

Unul din cinci români este sărac, arată un studiu făcut de Institutul Naţional de Statistică.
Datele arată că aproape cinci milioane de oameni cheltuiau anul trecut 60% din venituri pe rate, mâncare şi întreţinere.
Aceasta înseamnă o rată a sărăciei de peste 22%, de trei ori mai mare decât media europeană.
Din totalul românilor care aveau un loc de muncă anul trecut 18% se aflau sub pragul de săracie.
Iar dintre şomeri, unul din doi era sub această limită, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
Zonele negre în care oamenii trăiesc la limita decenţei sunt inegal distribuite.
În anul 2013, rata săraciei în regiunea Capitalei a fost de 3,9%, în timp ce în Dobrogea şi Oltenia a fost de aproape 8 ori mai mare, iar în Moldova de 9 ori mai ridicată, arată acelaşi studiu.

Judeţul Tulcea a pierdut APROAPE UN SFERT din populaţie, în ultimii 22 de ani

Populaţia rezidentă a României a înregistrat o scădere cu peste 12,6%, în perioada 1992 – 2014, ajungând la 19,947 milioane de cetăţeni la 1 ianuarie, a declarat, astăzi, preşedintele Institutului Naţional de Statistică /INS/, Tudorel Andrei, la dezbaterea cu tema ‘Statisticile de populaţie conform cerinţelor europene şi necesităţilor naţionale’.

Judeţele cu cea mai semnificativă reducere, adică mai mare de 20%, sunt Hunedoara (25,6%), Teleorman (24,1%), Caraş – Severin (23,2%), Tulcea (23,2%), Mehedinţi (22,1%), Brăila (20,4%) şi Neamţ (20,1%).

În ceea ce priveşte Capitala, la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 1992, se consemnau circa 2,068 milioane de persoane, iar la 1 ianuarie 2014 erau 1,865 milioane de persoane, scăderea fiind de 9,8%.

Populaţia rezidenţă a României la 1 ianuarie 2014 era formată din 19,947 milioane de cetăţeni, în scădere cu 72.763 persoane (0,36%), comparativ cu 1 ianuarie 2013, iar faţă de 1 ianuarie 2012 reducerea a fost de 148.685 persoane (0,74%). Factorii care au dus la această situaţie sunt sporul natural negativ şi migraţia internaţională.

Populaţia după domiciliu a înregistrat, la 1 iulie 2014, o scădere de 844.130 persoane (3,65%), faţă de 1 ianuarie 1992, când erau circa 23,144 milioane de persoane.

Conform datelor INS, în 2013, la emigrări, au fost înregistrate 153.646 persoane, iar la imigrări 161.755 persoane, soldul migratoriu fiind negativ, de 8.109 persoane. Ţările preferate de români pentru emigrare sunt Italia şi Marea Britanie, a precizat Tudorel Andrei.

Potrivit INS, populaţia rezidenţă, la o dată determinată, reprezintă totalitatea persoanelor cu cetăţenie română, străini şi fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României, pentru o perioada de cel puţin 12 luni. Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor, cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale.

Risc mare pentru pensii: Romania se afla in al 26-lea an consecutiv de declin demografic

Romania se afla in al 26-lea an de declin demografic si aceasta evolutie reprezinta una dintre principalele amenintari pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii, a declarat luni Vasile Ghetau, directorul Centrului de Cercetari Demografice "Vladimir Trebici" al Academiei Romane, la Conferinta Nationala de Pensii Private.

"Romania se afla in al 26-lea an de declin demografic. Un sfert de secol! Datele statistice sunt de netagaduit: in raport cu populatia de la inceputul anului 1990, cand Romania avea 23,2 milioane de locuitori, s-a ajuns in anul 2014 la o populatie cu resedinta in tara sub 20 de milioane de locuitori. Acest declin demografic, care numara 26 de ani, reprezinta una dintre principalele amenintari pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii", a afirmat Ghetau.

El a explicat ca reducerea populatiei cu aproximativ 3,2 milioane locuitori isi are originea in scaderea naturala - 600.000 de persoane, emigratia definitiva - circa 300.000 de persoane si in imensa emigratie cu schimbare doar a resedintei in alte tari - aproape 2,4 milioane de locuitori.

In ceea ce priveste rata fertilitatii, care indirect a devenit o amenintare la adresa sistemului public de pensii, acest indicator se afla in jurul valorii de 1,3 copii/femeie incepand cu anul 2000, comparativ cu aproximativ 3,7 in anii '70.

"Nu trebuie sa omitem faptul ca scaderea numarului de nou-nascuti a fost benefica economic, ea a redus considerabil cheltuielile pe care societatea le-a facut pentru maternitate si nasterea copiilor, concedii postnatale, asistenta medicala, alocatii si indemnizatii, crese si gradinite, cheltuieli in sistemul educational, poate chiar si in programele de locuinte sociale.

Reducerea numarului de nascuti este rezultanta unor decizii ale femeii, ale tanarului cuplu de a renunta la copii, de amanare a venirii lor pe lume, ori de a avea un singur copil. Si aici se regasesc avantaje economice, pentru individ si cuplu, prin alocarea resurselor spre alte finalitati ori input superior pentru calitatea copilului unic. Pe termen lung,insa, costurile sunt altele la nivelul societatii", a mai spus Ghetau.

Populatia Romaniei la 1 ianuarie 2015. ​14 detalii pe care probabil ca nu le stiai

La 1 ianuarie 2015 populatia Romaniei dupa domiciliu a fost de 22,279 milioane de persoane, in scadere comparativ cu 1 ianuarie 2014, cu 67.000 de persoane; aceasta scadere a fost cauzata, in special, de sporul natural negativ al populatiei. Barbatii reprezinta 48,8% din populatie, la fel ca la 1 ianuarie 2014. Avem in medie 95 barbati la 100 femei. Pana la varsta de 49 ani, numarul barbatilor a fost mai mare decat numarul femeilor. Incepand cu aceasta varsta numarul femeilor il depaseste insa pe cel al barbatilor. Populatia feminina a avut o pondere mai mare decat populatia masculina in 41 de judete. Singurul judet unde populatia feminina a fost mai numeroasa decat cea masculina este Vaslui (102 barbati la 100 femei).

1. In 20 de judete, populatia din orasele Romaniei este preponderent feminizata (ponderea populatiei de sex feminin depasind 52%): Arad, Arges, Bacau, Bihor, Brasov, Braila, Buzau, Cluj, Constanta, Dambovita, Dolj, Iasi, Mures, Neamt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Timis, Vrancea si Municipiul Bucuresti. In 21 dintre judetele tarii populatia care traieste la tara este preponderent de sex masculin, respectiv: Alba, Bacau, Bistrita-Nasaud, Botosani, Brasov, Braila, Constanta, Covasna, Galati, Gorj, Harghita, Iasi, Maramures, Mehedinti, Mures, Neamt, Olt, Sibiu, Suceava, Tulcea si Vaslui.

2. Varsta medie a populatiei a crescut in 2014. La oras, varsta medie a femeilor este cu 2,7 ani mai mare decat cea a barbatilor, iar in mediul rural cu 3,2 ani. Pe judete, varsta medie a variat intre 38,1 ani (Iasi) si 43,8 ani (Teleorman).

3. La 1 ianuarie 2015 in cele 320 municipii si orase, locuiau 12,572 milioane de persoane. Ponderea populatiei urbane a fost de 56,4%, in scadere usoara fata 1 ianuarie 2014 (56,5%).

4. Populatia in varsta de 35-49 ani reprezinta circa un sfert din totalul populatiei dupa domiciliu a tarii. In contrast, copiii de 0-4 ani detin o pondere semnificativ mai mica, de numai 4,6% in totalul populatiei dupa domiciliu. Populatia varstnica (de 65 ani si peste) detine 17,6% din populatia rurala si numai 13,6% din populatia municipiilor si oraselor.

5. Municipiul Bucuresti detinea 16,7 % din populatia urbana si 9,4% din populatia tarii. In 85,6% din cele 320 municipii si orase, se inregistra dupa domiciliu o populatie mai mica de 50 mii persoane, reprezentand 18,1% din populatia tarii.

6. La 1 ianuarie 2015, primele 10 mari orase (municipii), din punct de vedere al numarului de persoane cu domiciliul in localitatea respectiva, au fost: Bucuresti (2103346), Iasi (357192), Timisoara (333613), Cluj-Napoca (322108), Constanta (319168), Craiova (307022), Galati (305805), Brasov (291195), Ploiesti (234969) si Oradea (223237).

7. In mediul rural, la 1 ianuarie 2015, in cele 2861 de comune locuiau 9707 mii persoane. Marimea medie a unei comune din punct de vedere al numarului de persoane cu domiciliul in localitatea respectiva a fost de 3393 persoane. Fata de aceasta medie, valorile individuale variaza intre 24.941 locuitori in comuna Floresti (judetul Cluj) si 131 locuitori in comuna Batrana (judetul Hunedoara).



8. Comunele cu populatia cuprinsa intre 1000 si 5000 persoane cu domiciliul in localitatile respective au reprezentat 79,8% din numarul total al comunelor, iar populatia lor 64,9 % din intreaga populatie rurala.Numai 40 dintre comune sunt de talie mai mare (cu peste 10000 de persoane inregistrate cu domiciliul pe raza acestora) si cuprind 4,9% din totalul populatiei rurale.

9. La 1 ianuarie 2015, macroregiunea 2 (regiunile de dezvoltare Nord - Est si Sud - Est) detinea cea mai mare pondere in totalul populatiei dupa domiciliu (30,5%). Cea mai scazuta pondere a populatiei (19,0%) s-a inregistrat in macroregiunea 4 (regiunile Sud-Vest Oltenia si Vest).

10. Comparativ cu 1 ianuarie 2014, populatia dupa domiciliu a scazut in trei macroregiuni, scaderea osciland intre 6,7 mii persoane in macroregiunea 1 (Nord - Vest si Centru) si 38,9 mii persoane in macroregiunea 3 (Sud - Muntenia si Bucuresti - Ilfov). Doar in macroregiunea 2 (Nord-Est si Sud-Est) s-a inregistrat o usoara crestere a populatiei (cu 166 persoane), datorata exclusiv cresterii populatiei din regiunea Nord - Est (cu 14,6 mii persoane) . La 1 ianuarie 2015, regiunea de dezvoltare Nord-Est avea cel mai mare numar de persoane, cu o pondere de 17,6% in totalul populatiei dupa domiciliu. Regiunea de dezvoltare Vest se situa la cealalta extrema, cu o pondere de doar 9,1% in populatia tarii.

11. Regiunile de dezvoltare Bucuresti-Ilfov si Vest erau cele mai urbanizate, populatia din municipii si orase reprezentand 91,6% respectiv 63,8% din populatia totala a regiunii. In regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia, Nord-Est si Sud-Vest Oltenia populatia rurala era mai numeroasa decat cea urbana.

12. Cele mai mari cresteri ale populatiei dupa domiciliu comparativ cu 1 ianuarie 2014 s-au inregistrat in judetele Iasi (15,8 mii persoane), Ilfov (11,6 mii persoane) si Vaslui (5,2 mii persoane).

13. Pe grupe mari de varsta (0-14 ani, 15-64 ani si 65 ani si peste), la 1 ianuarie 2015, macroregiunea 4 (Sud-Vest Oltenia si Vest) detinea cea mai redusa pondere a populatiei dupa domiciliu de 0-14 ani (13,7% din populatia totala a macroregiunii), dar si una din cele mai mari ponderi ale populatiei de 65 ani si peste (16,1%). Macroregiunea 2 (Nord-Est si Sud-Est) inregistra cea mai ridicata pondere a populatiei tinere de 0-14 ani (15,8%) si cea mai scazuta pondere a populatiei de 65 ani si peste (14,6%). Cea mai mare pondere a copiilor de 0-14 ani s-a inregistrat in regiunea Nord- Est (16,7% din populatia totala a regiunii), iar cea mai scazuta in Bucuresti - Ilfov si Vest (13,6%). Ponderea populatiei de 15 - 64 ani s-a situat intre 71,2% (regiunea Bucuresti - Ilfov) si 68,6% (regiunea Sud - Muntenia).

14. In regiunea Sud - Muntenia, populatia in varsta de 65 de ani si peste a avut cea mai mare pondere (17,0%). Cea mai redusa pondere a populatiei varstnice, s-a inregistrat in regiunea Nord- Est (14,1%). La 1 ianuarie 2015, judetele cu cele mai mari ponderi ale populatiei tinere (0-14 ani) au fost Suceava (17,9%), Iasi (17,3%) si Vaslui (17,2%). Cele mai scazute ponderi ale populatiei de 0-14 ani s-au inregistrat in judetele Hunedoara (12,7%), Teleorman (12,8%) si Braila (12,9%). Ponderea populatiei varstnice a variat intre 12,6% (judetul Iasi) si 21,7% (judetul Teleorman). Indicele de imbatranire demografica a inregistrat valori cuprinse intre 72,7 persoane de 65 ani si peste la 100 persoane de 0-14 ani (judetul Iasi) si 168,6 persoane de 65 ani si peste la 100 persoane de 0-14 ani (judetul Telorman)

9 fenomene demografice petrecute in 2014 de care nu stiai

Anul 2014 a fost un an aproape obisnuit din punct de vedere demografic. Numarul nascutilor-vii inregistrati la oficiile de stare civila din Romania a fost de 185.300, mai mic cu 13.000 fata de 2013. Ponderea nascutilor-vii cu mame in varsta de 30 de ani si peste a fost de 37,9%, comparativ cu 36,9% in anul 2013, continuand tendinta crescatoare instalata in anii anteriori. De murit, au murit 253.794 persoane, cu 4.403 mai mult decat in anul 2013. Rata mortalitatii generale a fost de 11,4 decese la 1000 locuitori in anul 2014 fata de 11,2 in anul precedent.

Dar tot in 2014 au avut loc si cateva evenimente mai putin obisnuite. In infograficul de mai jos am incercat sa le pun in evidenta. Sursa datelor si a fotografiilor sunt trecute in finalul infograficului.

INS a publicat noile cifre privind populația rezidentă a României



Populația rezidentă a României număra 19.861.000 de persoane, la 1 ianuarie 2015, în scădere cu 85.900 de persoane comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, arată datele provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS), publicate vineri.

Astfel, în prima zi a acestui an, populația rezidentă a României a fost mai mică de 20 de milioane de persoane, cauza principală a acestei scăderi fiind reprezentată de sporul natural negativ (minus 69.522 de persoane). Din totalul raportat, populația feminină s-a cifrat la 10.141.000, în scădere cu 0,6% față de aceeași dată a anului precedent.

Potrivit datelor INS, populația urbană și cea de sex feminin sunt majoritare, 53,8%, respectiv 51,1%. 'Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, ecartul dintre populația vârstnică de 65 ani și peste și populația tânără de 0-14 ani crescând la peste 300.000 de persoane (3.376.000 față de 3.072.000 persoane)', se menționează în comunicat.

La 1 ianuarie 2015, populația rezidentă din mediul urban a fost de 10.695.000 de persoane, în scădere cu 0,5% față 1 ianuarie 2014.

Potrivit INS, procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2014, remarcându-se scăderea numărului persoanelor tinere, până la 14 ani, și creșterea numărului persoanelor vârstnice, de 65 ani și peste această vârstă.

Ponderea populației de până la 14 ani în total populație s-a păstrat constantă (15,5%) în ambii ani, dar ponderea populației de 65 ani și peste în total populație a crescut de la 16,5% în 2014 la 17% la 1 ianuarie 2015.

'România continuă să fie o țară de emigrare. Soldul migrației internaționale din anul 2014 a fost negativ, numărul emigranților depășind numărul imigranților cu 42.000 persoane. În cursul anului 2014, la fel ca și in anul 2013, femeile au emigrat într-o proporție mai mare decât bărbații (56,8%). În rândul imigranților, bărbații au fost majoritari (55,1%)', se mai spune în comunicat.

AGERPRES

Câţi alegători vom avea în 2016: Anunţul hotărâtor dinaintea alegerilor

Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 3 decembrie 2015 este de 18.282.648, cu 10.059 mai mulți față de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe această temă, în data de 5 noiembrie 2015, când numărul total al alegătorilor înregistrați era de18.272.589.

Precizăm că diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia și a unui import de date programat de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerul Afacerilor Interne.

sursa

Citez ;
"Populația rezidentă a României număra 19.861.000 de persoane, la 1 ianuarie 2015, în scădere cu 85.900 de persoane comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, arată datele provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS), ..."

"Ponderea populației de până la 14 ani în total populație s-a păstrat constantă (15,5%)..."

15,5 % din 19.861.000 =3.078.455
19.861.000 minus 3.078.455 egal 16.782.545 ramasi in Romania

Daca admitem ca cifra publicata de catre Registrul electoral este corecta , atunci rezulta ca ...
18.282.648 minus 3.078.455 egal 15.204.193
Daca scadem din 18.282.648 alegatori, pe cei ramasi in Romania rezulta ca cei plecati in lume ar fi;
18.282.648 minus 15.204.193 egal cu 3.078.455 de alegatori care sunt imprastiati in toata lumea.

Acesti 3.078.455 reprezinta o pondere de 16,83 la suta votul strainatatii.
Atati romani cu drept de vot avem in afara tarii.

Potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, 1.957.468 de cetățeni români,
dintre care 1.429.887 bărbați și
527.581 femei, poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul.

Din totalul româncelor, 369.219 se numesc;
Ioana, ---140.333
Ionela sau Nela, ---11.323
Ionelia, ---6706

Majoritatea bărbaților se numesc;
Ioan — 521.561,
Ion — 418.448,
Ionuț — 317.270,
Ionel — 146.035,
Nelu — 21.847 sau
Ionică — 4.726.

Numarul romanilor care poarte numele de Elena si Constantin

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica,
884.229 poartă numele de Elena,
124.773 sunt Ileana
şi 69.944 se numesc Lenuţa.
Alte 53.613 de femei poartă numele de Constanţa,
26.811 au numele Constantina,
4.279 - Leana şi
1.467 - Nuţi.

Majoritatea bărbaţilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin,
alţi 80.037 poartă numele Costel,
iar 33.386, Costică. De asemenea,
20.002 de bărbaţi se numesc Costin,
10.487 - Costinel, 635 - Costi şi
315 - Costeluş.

42,4% dintre gospodăriile din România sunt de pensionari

Un procent de 42,4% dintre gospodăriile din România sunt de pensionari, iar 40,3% de salariaţi, se arată într-o publicaţie a Institutului Naţional de Statistică transmisă la solicitarea AGERPRES.





'Statutul ocupaţional al capului gospodăriei are o importanţă aparte şi un impact puternic asupra mărimii şi structurii veniturilor, cheltuielilor şi consumului gospodăriei, precum şi asupra comportamentului gospodăriei în ceea ce priveşte economisirea şi investiţiile. Majoritatea gospodăriilor sunt gospodării de salariaţi şi pensionari:
82,7%, din care
40,3% gospodării de salariaţi
şi 42,4% de pensionari.
Gospodăriile de salariaţi, şomeri şi pensionari sunt mai numeroase în mediul urban,
iar gospodăriile de lucrători pe cont propriu şi agricultori în mediul rural', se arată în document.

Potrivit acestuia, din totalul gospodăriilor din mediul urban, cele de salariaţi au reprezentat 51,0%,
iar cele de pensionari 39,0%.

'Aproape jumătate din gospodăriile rurale (46,8%) au fost gospodării de pensionari,
cele de agricultori reprezentând numai 16,0%.
Din totalul gospodăriilor de pensionari 47,7% locuiesc în mediul rural.
În cazul gospodăriilor de salariaţi peste 25% (28,2%) locuiesc în mediul rural. (...)
Conform rezultatelor anchetei, în anul 2015 persoanele din gospodării s-au concentrat în două mari grupe de vârstă:
37,4% în grupa 25-49 ani
şi 36,1% în grupa de 50 ani şi peste,
din care 17,1% în grupa de 65 ani şi peste.
Diferenţa (26,5%) au reprezentat-o persoanele cu vârste mai mici de 25 ani.
De remarcat şi faptul că, la categoriile de vârstă mai mică (sub 15 ani, 15-24 ani şi 25-49 ani), ponderea bărbaţilor a fost superioară celei a femeilor,
în timp ce la ultimele două (50-64 ani şi 65 ani şi peste) a fost mai mică',

www.agerpres.ro

De ce nu mai fac românii copii. Radiografia unui fenomen care ia amploare în România

187.372 este numărul copiilor care s-au născut în anul 2015 în România. Pare o cifră impresionantă, însă, comparată cu cele din anii precedenţi, conduce la o întrebare simplă: „De ce nu mai fac românii copii?”.



Dacă în 1991, în ţara noastră se năşteau peste 275.000 de copii, numărul lor a început să scadă treptat, astfel că în ultimii ani asistăm la tot mai puţini nou-născuţi care vin pe lume în România, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică.

Cum s-a ajuns aici?

„Omenirea s-a schimbat mult în epoca contemporană. Odată cu creşterea economică, se schimbă valorile oamenilor. Apare diversificarea referinţelor, un accent pus pe dezvoltare individuală, pe satisfacerea unor nevoi de cunoaştere, pe leisure, pe calitatea vieţii, pe a creşte copiii altfel, într-un mediu mai prietenos, mai puţin supus constrângerilor unor interacţiuni limitate”, a explicat pentru Gândul sociologul Bogdan Voicu.

Dezvoltarea societăţii şi schimbarea valorilor sale pare să-şi fi lăsat amprenta şi asupra evoluţiei populaţiei în unele ţări, acesta fiind şi cazul României.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în ultimii 25 de ani, România a cunoscut o tendinţă negativă în ceea ce priveşte numărul de naşteri. De la 275.275 de nou-născuţi în 1991, în mai puin de 10 ani, numărul a scăzut cu peste 40.000, având în vedere că în 2000, numărul nou-născuţilor ajungea la 234.521. La 15 ani de atunci, ţara noastră înregistrează cifra minimă din ultimii 25 de ani. În 2015, în România, s-au născut doar 187.372 de copii.

Potrivit sociologilor, schimbările care au marcat lumea contemporană ar explica acest fenomen. De ce nu mai fac românii copii? În ultimul deceniu, valorile la care se raportează noile generaţii s-au schimbat şi acum accentul este pus pe dezvoltarea individuală, pe educaţie, carieră şi pe o calitate a vieţii cât mai satisfăcătoare.

Timpul devine, astfel, o piedică în procesul de întinerire a populaţiei României.

„E nevoie de timp petrecut în educaţie, asistând la aceeaşi creştere a anilor petrecuţi la şcoală pe care am observat-o la generalizarea studiilor gimnaziale, apoi la generalizarea celor secundare, iar acum mergem spre generalizarea celor terţiare. E nevoie de timp pentru a călători prin lume şi a învăţa de la ea, pentru a merge la locul de muncă, pentru a te muta de colo-acolo, pentru a decide care este partenerul cu care doreşti să fii cu adevărat alături pentru restul vieţii sau măcar pentru o parte a acesteia”, susţine Bogdan Voicu.

Sociologul pune scăderea drastică a numărului de copii născuţi anual în România pe seama faptului că, din cauza regimului politic, ţara noastră a întârziat să se alinieze la acest trend dat de schimbările sociale şi existent deja în multe ţări din Europa. Politica demografică iniţiată de Nicolae Ceauşescu presupunea naşterea cât mai multor copii, astfel că, în România, numărul de nou-născuţi a început să scadă odată cu căderea regimului comunist.

„Odată dispărute dorinţele megalomane ale liderului comunist, România cunoaşte o scădere masivă a numărului de nou născuţi. În 1991, volumul acestora constituie aproximativ 60% din cel al nou născuţilor din 1989 (acele fete născute după 1991 sunt mamele de azi, de aici şi scăderea numărului de nou născuţi care se vede în statistici). Fertilitatea (definită drept nou născuţi vii raportat la femei de vârstă fertilă) scade în prima parte a anilor 1990 sub cea europeană, fiind practic egală cu cea din Bulgaria. Apoi urmăm un trend identic cu al Bulgariei, care îl repetă la zece ani distanţă pe cel din Olanda şi la 5 ani distanţă pe cel din Italia şi Spania. Cu alte cuvinte, fertilitatea a scăzut, iar apoi a început o uşoară creştere, datorată cuplurilor care au întârziat naşterea spre vârste mai înaintate. Spre 2010 ajungem cu fertilitatea pe la jumătatea ţărilor europene”, explică Bogdan Voicu.

Româncele dau naştere primului copil la 26 de ani

Sub influenţa acestor factori, femeile din România au ajuns să dea naştere copiilor la vârste mai înaintate decât o făceau în urmă cu 10 sau 20 de ani. Potrivit datelor INS, în 2015, vârsta medie la care româncele au dat naştere primului copil este de 26,8 ani. Prin comparaţie, în 2000, acest indice atingea doar 23,7 ani. Diferenţa de 3 ani, într-un timp relativ scurt se traduce şi printr-o scădere a fertilităţii. Aici se observă influenţele legate de procesul educaţional în care sunt implicate noile generaţii şi felul în care terminarea studiilor influenţează începerea vieţii de familie.

„Naşterile se petrec mai târziu, la vârste mai înaintate şi există o fertilitate în declin. Este ceea ce a devenit vizibil în Europa anilor 1970, confirmând ideea cunoscută în lume începând cu 1986 drept `a doua tranziţie demografică` ”, explică sociologul Bogdan Voicu.

În ceea ce priveşte statisticile privitoare la vârsta medie a mamelor la toate naşterile, aceasta porneşte de la 24,5 ani în 1991 şi ajunge la 28,3 ani în 2015, potrivit statisticilor INS.

Sociologii admit că acest proces este unul normal şi că astfel de fenomene apar la anumite perioade de timp.

„Cândva, a naşte la 14-15 ani era un lucru cât se poate de obişnuit. La fel este azi să naşti la 34-35 de ani şi chiar mai târziu. Creşterea speranţei de viaţă o permite, creşterea timpului petrecut în educaţie o recomandă, nevoia de a constitui un cuplu solid – după mai multe experienţe, se adaugă şi ea, iar medicina curentă o face posibilă”, explică Bogdan Voicu.

Îmbătrânirea populaţiei, o problemă reală?

Scăderea natalităţii este considerată un fenomen cu efecte negative pe termen lung. Se admite că numărul tot mai mic de copii care vin pe lume anual se va traduce, în viitor, printr-o scădere a productivităţii muncii şi o îmbătrânire a populaţiei. Totuşi, sociologii susţin că această îngrijorare este, în mare parte, nefondată şi nu trebui să stârnească neliniştea.

„Aparent, acest lucru poate fi dezastruos. Ni se tot spune că nu va mai avea cine să muncească, că nu va mai avea cine să ne plătească pensiile. Ceea ce uităm este că productivitatea muncii creşte mult mai iute decât scade fertilitatea, că acest lucru înseamnă că vor fi suficienţi mai puţini lucrători, că sunt ţări mai slab dezvoltate decât noi - da, sunt multe ţări mai slab dezvoltate decât România - care au fertilităţi extrem de ridicate, precum cele care stârneau spaima Clubului de la Roma acum 45 de ani şi care au astfel un surplus de populaţie ce poate migra către noi, aşa cum se întâmplă de câteva mii de ani, aşa cum românii au migrat spre Europa de Vest, reîmprospătând populaţia altor ţări. O reîmprospătare şi o diversitate care ar fi benefică şi pentru România”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Acesta consideră că o politică ce ar putea fi benefică României la acest capitol este aceea care are în prim-plan ideea atragerii de imigranţi şi orientată spre promovarea şi acceptarea de către populaţie a diversităţii.

„Dacă înainte de ultimul război mondial, România era o ţară cu o diversitate etnică şi religioasă similară altor societăţi europene, dictaturile succesive (cele interbelice, apoi cea comunistă) au condus la o omogenizare ce tinde a frâna dezvoltarea şi au redus disponibilitatea de a primi non-români alături de noi. Din fericire, avem exemple de etnici ne-români care au câştigat simpatia populară (Raed Arafat, Klaus Iohannis, Clotilde Armand) şi din a căror experienţă se poate construi un program de pregătire pentru a integra probabile valuri de imigraţie”, explică Bogdan Voicu.

Până când aceste măsuri vor căpăta contur, rămâne să vorbească statisticile INS care arată că la 1 ianuarie 2015, populaţia rezidentă a României a fost de 19870,6 mii locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 10163,6 mii persoane care reprezintă 51,1% din totalul populaţiei rezidente.

La aceeaşi dată, se remarca adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0-14 ani) cu 13,5 mii persoane, ponderea acesteia fiind constantă (15,5%) şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 16,5% la 17,0% (+78,9 mii persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 67,5% din total, în scădere cu 142,0 mii persoane faţă de începutul anului 2014. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 25-29 ani, 45-49 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 30-44 ani şi 50-59 ani.

Sursa: https://bit.ly/2bs4RY2.