SUBIECT: Noi si Statul

UE vrea modificarea regulilor de circulaţie şi sistem unitar de vignete

Uniunea Europeană intenţionează modificarea reglementărilor în domeniul rutier pentru reducerea numărului victimelor accidentelor şi introducerea unui sistem unitar la nivel comunitar pentru taxe de drum, în care se va ţine cont şi de criteriul poluării generate de vehicule, relatează Reuters.

Reglementările privind siguranţa autoturismelor şi autocamioanelor ar urma să fie modificate până la sfârşitul acestui an, în contextul presiunilor din partea unor organizaţii în sensul diminuării numărului accidentelor rutiere prin obligarea producătorilor auto să introducă noi tehnologii de siguranţă, arată un proiect de document UE obţinut de agenţia Reuters.

În anul 2016, 25.500 de persoane au murit în accidente rutiere în ţările Uniunii Europene.

Printre propuneri se numără modalităţi de eliminare a unghiurilor care nu permit vizibilitatea la camioane, prin instalarea de camere şi alte sisteme de monitorizare pentru a facilita observarea de către şoferi a pietonilor, bicicliştilor şi motocicliştilor. De asemenea, ar putea fi introduse tehnologii inteligente de asistenţă la viteză şi sisteme de frânare autonome.

"Uniunea Europeană are atribuţii exclusive pentru stabilirea reglementărilor de siguranţă rutieră şi există o necesitate urgentă de actualizare a acestora pe piaţa camioanelor, care, spre deosebire de autoturisme, nu beneficiază de sisteme inovative. Între timp, din cauza unghiurilor care blochează vizibilitatea la camioanele cu tehnologii învechite, anual mor sute de biciclişti şi pietoni", explică Stef Cornelis, de la organizaţia Transport & Mediu (Transport & Environment).

Potrivit proiectului de document, Comisia Europeană vrea ca taxele de drum să fie în funcţie de poluarea generată de vehicule. De asemenea, pentru prima dată, ar urma să fie instituit un sistem unitar la nivelul UE pentru vignete.

Ce se întâmplă cu preţurile la RCA după eliminarea plafonării?




Companiile de asigurări s-au con­for­mat ordinelor Autorităţii de Supra­veghere Financiară (ASF) şi nu au ma­jorat tarifele pentru poliţele auto obli­gatorii (RCA) vineri, prima zi de la ex­pi­rarea tarifelor stabilite prin lege, arată datele centralizat de Safety Broker, cel mai mare broker de retail.

De exemplu, un şofer cu vârsta de 37 de ani care deţine un autoturism cu ca­pa­citatea cilindrică de 1.598 centi­metri trebuia să scoată vineri din bu­zu­nar pentru poliţa RCA pe un an 712 lei, adică acelaşi preţ la care poliţa putea fi achiziţionată în ultimele şase luni. De altfel, tariful de 712 lei este exact ta­rifului maximal stabilit de ASF şi pen­tru care obligativitatea de aplicare a expirat la finalul săptămânii trecute. Acelaşi tarif de 712 lei este aplicat de toţi cei cinci asigurători de la care s-a pri­mit o ofertă, respectiv Omniasig, Ge­ne­rali, City Insurance, Asirom şi Al­lianz-Ţiriac. Tariful de referinţă care are doar caracter orientativ este în acest caz 620 de lei, adică cu circa 13% mai mic decât tari­ful efectiv la care se poate achiziţio­na poliţa RCA.

De astăzi intră în vigoare OUG privind contribuţiile pentru contractele de muncă part-time. Măsura vizează circa 360.000 de persoane, printre care şi



De la 1 august intră în vigoare ordonanţa prin care angajatorii sunt obligaţi să plătească contribuţia pentru pensii şi sănătate la nivelul salariului minim brut pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru persoanele care au încheiate contracte de muncă cu timp parţial şi pentru cei cu plata în acord.

Măsura se aplică începând cu veniturile aferente lunii august 2017.

“Ordonanţa privind calculul asigurărilor sociale pentru contractele de muncă cu timp parţial oscilează, în opinia mea, între măsura legitimă de combatere a evaziunii fiscale din zona gri de salarii şi efecte negative aduse angajatorilor corecţi. Astfel autorităţile au identificat un număr de circa 360.000 de contracte unice cu timp parţial şi probabil în foarte multe cazuri timpul de muncă real este normă întreagă, iar taxele sunt achitate pentru timp parţial. În acelaşi timp sunt foarte multe cazuri când munca chiar se desfăşoară cu timp redus, cum ar fi de exemplu persoanele ce asigură curăţenia la asociaţiile de proprietari, societăţile la început de activitate sau societăţile la care patronul se angajează pe el la firmă. Aici mă aştept ca să se desfiinţeze contractele de muncă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, consultantul fiscal Adrian Benţa.

Acesta arată că, din punct de vedere normativ ordonanţa modifică Codul fiscal din 01.08.2017, iar ca regulă generală, baza de calcul pentru asigurările sociale – pensii, pentru asigurările sociale de sănătate este venitul brut salarial realizat lunar de salariaţi.

“Prin excepţie de la această regulă, dacă venitul brut lunar este realizat printr-un contract de muncă cu timp parţial, iar venitul este mai mic decât salariul minim pe economie sau dacă venitul lunar este mai mic decât salariul minim pe economie, chiar dacă este în baza unui contract de muncă cu normă întreagă, baza de calcul pentru asigurările sociale – pensii şi sănătate, datorate de angajator se recalculează la nivelul salariului minim brut garantat în plată. Însă, se va ţine cont de zilele în care contractul a fost activ în respectiva lună”, explică Adrian Benţa.

Reţinerile pe ştatul de salarii datorate de salariat la contribuţia individuală la pensii, respectiv la contribuţia individuală la sănătate nu se modifică. Se majorează baza de calcul pentru contribuţia la pensii şi sănătate plătită de angajator. Practic, salariul net încasat de salariat nu scade, cresc doar cheltuielile angajatorului pentru aceste contracte cu timp parţial.

Fac excepţie cazurile în care salariatul se află într-una dintre următoarele situaţii:

- este elev sau student în vârstă de până la 26 ani;

- urmează o formă de ucenicie;

- este pensionar şi beneficiază de pensii din sistemul public de pensii;

- persoana fizică realizează venituri din salarii având mai multe contracte de muncă cu timp parţial sau întreg, iar valoarea cumulată a veniturilor din salarii depăşeşte salariul minim pe economie;

- persoanele cu dizabilităţi.

Odată cu iniţierea acestei măsuri, Guvernul a explicat, printr-un comunicat de presă, care au fost motivele pentru care s-a luat acestă decizie: ”Social, măsura are rolul să protejeze aceste categorii de salariaţi asigurându-le dreptul la pensie şi la servicii medicale în sistemul public. Din punct de vedere economic, noile prevederi au scopul să limiteze situaţiile în care contractele de muncă cu timp parţial sunt încheiate pentru evitarea impozitării potrivit regulilor prevăzute pentru contractele individuale de muncă cu timp normal de lucru şi, implicit, să elimine inechităţile faţă de angajatorii care încheie contracte individuale de muncă cu timp normal şi asigură salariul minim brut pe ţară propriilor salariaţilor”, se precizează într-un comunicat de presă al Guvernului.

BNR pune frână creditelor date de instituțiile nebancare



Banca Națională a României (BNR) a aprobat regulamentul care vizează instituţiilor financiare nebancare.

Practic BNR a impus costuri uriaşe cu capitalul în cazul în care depăşesc anumite limite ale dobânzilor la creditele de consum.

Este vorba despre creditele cu dobânzi foarte mari – care pot ajunge chiar și la 200% – dar care sunt preferate de mulți români pentru că aceste instituții nebancare nu au criterii atât de dure precum băncile iar împrumuturile se acordă rapid fără multe documente

Măsura a fost luată după ce Banca Națională a constatat că numărul acestor tipuri de credite a crescut îngrijorător în ultimul an.

Dan Suciu, purtător de cuvânt BNR a explicat decizia la Europa FM, în cadrul emisiunii Drum cu prioritate.

”Sperăm ca acest capital suplimentar – bani de acasă cu care IFN-urile să vină să descurajeze aceste dobânzi mari. Întradevăr (n.r. măsura ), pe de o parte descurajează dobânzile mari , pe de altă parte, limitează riscurile pentru că așa cum spuneam: o dobândă mai mare înseamnă un risc mai mare. Am observat în primul rând o creștere a creditării de către instituțiile nebancare. În totalul creditării, acestea au depășit 10 procente”, a spus Suciu

Modificările impun o pondere la risc de 1000% pentru creditele cu o dobândă anuală efectivă mai mare de 200% (în lei) cu scadenţa de până la 15 zile.



Multe dintre instituţiile de credit nebancare ce oferă împrumuturi pe termen scurt practică rate ale DAE peste acest nivel (chiar de câteva mii la sută în unele cazuri), chiar dacă rata de dobândă nominală este sub prag. Motivul este acela că DAE include şi comisioanele şi are o valoarea mai mare cu cât creditul este pe o scadenţă mai scurtă.

Decizia BNR duce la plafonarea de facto a dobânzilor, în condiţiile în care instituţiile de credit ar trebui să pună capital mai mare de 10 ori decât suma acordată în cazul în care depăşesc limitele descrise mai sus.

Totodată, BNR vrea să treacă sub supraveghere directă mai multe IFN, schimbând condiţiile prin care sunt obligate să intre în Registrul special de evidenţă.

Unele companii reuşeau să se ferească de supravegherea prudenţială a băncii centrale prin transferarea creditelor sub pragul legal înaintea perioadelor de raportare, au declarat pentru Profit.ro mai multe surse.

Iata ce se va intampla de la 1 ianuarie 2018:

1. Salariul minim brut creste la 1.900 de lei (cu noul sistem de contributii ar insemna un salariu net de 1.111 lei).

2. Cresc deducerile personale. La salariul minim, suma scutita de impozit va creste de la 300 lei la 510 lei. Pentru cei cu copii sau alte persoane in intretinere, se mai adauga 160 lei pentru fiecare copil (fata de 100 lei in prezent).

3. Indemnizatia pentru mame creste la 1.250 de lei (si nu se va mai raporta la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinta, care este azi 500 de lei).

4. Contributia angajatului la Pilonul II de pensii (fondurile private) scade de la 5,1% cat este in prezent la 3,7%.

5. Scade impozitul pe venit de la 16% la 10% pentru toate genurile (salarii, pensii, chirii, dobanzi, activitati agricole, activitati independente, drepturi de autor)

6. Angajatorii vor plati 35% din salariul brut drept contributii sociale in numele salariatului (acum in total angajatorul si angajatul platesc 39,25%).

7. Cei care obtin venituri din activitati independente vor plati contributii sociale la nivelul salariului minim pe economie.

8. Taxa de solidaritate platita de angajatori se va numi contributie asiguratoare de munca si va fi de 2,25% din salariul brut al fiecarui angajat.

9. Firmele care au o cifra de afaceri sub un milion de euro vor plati un impozit de 1% pe cifra de afaceri in locul impozitului pe profit de 16%.

La categoria amanari, putem trece cresterea pensiei minime la 640 de lei si a punctului de pensie la 1.100 de lei de la 1 iulie 2018 (in programul de guvernare, majorarea era prevazuta pentru 1 ianuarie 2018).

IMPORTANT: Aceste masuri anuntate azi nu au fost adoptate de Guvern, ele fiind abia discutate in prima lectura, asa ca nimic nu e sigur deocamdata, mai ales la modul haotic in care ne-a obisnuit Executivul Tudose sa ia masuri financiar-fiscale, cu impact masiv asupra mediului de afaceri si fiecaruia dintre noi.

Salariul minim 2018: Cât ia salariatul în mână și cât plătește firma în 5 situații de bază

Așa cum a declarat recent ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, Guvernul ar urma să majoreze salariul minim brut la 1.900 de lei, cu mutarea principalelor contribuții sociale de pe partea angajatorului în dreptul angajatului. Un astfel de salariu minim ar fi echivalent cu 1.550 de lei brut în condițiile de acum ale așezării contribușiilor sociale, față de 1.450 de lei brut cât este în prezent.

Din aceste calcule se observă un cost salarial (salariu întreg) al firmei de 1.943 de lei și un salariu net (în mână) al angajatului variind între 1162 de lei și 1235 de lei, la un impozit pe venit redus de la 16% la 10% și ținând cont de deducerile personale de care beneficiază salariatul la plata impozitului pe venit, dacă are copii în întreținere.

Nu mi-s dragi pesedistii, absolut deloc.

Dar le-am citit Progranul de guvernare 2017-2020 publicat in Monitorul Oficial.
Acolo rezulta ca salariul minim pe economie sa se majoreze cu 100 de lei in fiecare an.
Asta e logica, asa se explica. 1450 + 100= 1550 .

Cinci categorii de angajați vor resimți din plin transferul contribuțiilor sociale

Mai departe, sunt câteva categorii de persoane care vor resimți un impact maxim de pe urma trecerii contribuțiilor. Pentru simplul fapt că, prin Codul fiscal, sunt scutite de plata impozitului pe venit, drept pentru care scăderea veniturilor cu 22,75% nu va fi compensată parțial cu reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%.

Care sunt aceste categorii? Să ne uităm la art. 60 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal:

1. persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din: a) activități independente; b) salarii și asimilate salariilor; c) pensii; d) activități agricole, silvicultură și piscicultură;

2. persoanele fizice care creează programe pentru calculator, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor;

3. persoanele fizice care activează în cercetare-dezvoltare și inovare, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor;

4. persoanele fizice care își desfășoară activitatea pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfășoară activități sezoniere.

De reținut că ultimele două categorii de persoane scutite de la plata impozitului pe venit au fost incluse în Codul fiscal chiar în acest an, de către coaliția PSD-ALDE.

Celor patru categorii de salariați menționate li se mai adaugă una, deloc de neglijat: cea a angajaților la firmele aflate în insolvență. În cazul acestora, majorarea salariilor brute nu se poate realiza până la ieșirea din insolvență decât dacă în planul de reorganizare aprobat de instanță nu a fost prevăzută această măsură. Lucru greu de crezut, așadar.

În concluzie, pentru cele cinci categorii de salariați de mai sus, unele dintre ele privilegiate prin acordarea unor condiții fiscale speciale, impactul trecerii contribuțiilor sociale de la angajator la angajat va fi unul maxim.

Pe de altă parte însă, dacă Executivul ar renunța la trecerea contribuțiilor sociale, ca urmare a nemulțumirii generalizate a sindicatelor și patronatelor, ar fi aruncate în aer atât Legea salarizării unitare, cât și încă neprezentata lege a pensiilor. Iar adevărul gol-goluț despre toate promisiunile făcute în campanie ar începe să iasă la suprafață. Creșterea salariilor de 25%, atât de des și frumos prezentată pe posturile tv, s-ar transforma în 2-3%, punctul de pensie nu ar mai avea de unde să crească precum Făt-Frumos din povești, iar creșterea economică a României nu i-ar mai face să pălească de invidie pe liderii europeni.

Grea decizie pentru premierul Mihai Tudose, căci ceilalți nu au cum să mai dea înapoi...

Scădere de 7%. Modificările fiscale „lovesc“ în două categorii de angajaţi: persoanele cu dizabilităţi şi IT-iştii Citeste mai mult: adev.ro/oz1z56



Cei aproximativ 90.000 de angajaţi români care se încadrează în prezent în categoria persoanelor cu dizabilităţi ori a celor care lucrează în IT vor înregistra o scădere de şapte procente a salariului net, în urma mutării impozitelor în sarcina angajaţilor. Într-un exemplu concret, un astfel de angajat ar pierde aproape 200 de lei la un salariu actual net de 2.921 de lei.

Persoanele cu dizabilităţi şi angajaţii din IT sunt cei care, de anul viitor, vor pierde şapte la sută din actualele venituri nete. Este rezultatul unui calcul realizat de un expert contabil asupra acestor categorii de angajaţi care, spre diferenţă de restul, sunt scutite de la plata impozitului pe salariu. Noile prevederi propuse de actualul Executiv în cadrul aşa-numitei ”Revoluţii fiscale” păstrează aceste scutiri de la plata impozitului pe salariu pentru angajaţii cu dizabilităţi şi cei din IT, dar faptul că li se trece în sarcina lor plata tuturor impozitelor va duce la diminuarea veniturilor. Calcule cu pixul pe hârtie. Ce e acum Explicaţia motivului pentru care angajaţii persoane cu dizabilităţi şi cei din domeniul IT vor încasa mai puţini bani în urma modificărilor fiscale propuse de actualul executiv este una destul de tehnică. Aceasta trebuie să pornească de la înţelegerea ideii de mutare a impozitelor din sarcina angajatorului în cea a angajatului. În prezent, costurilor cu salariile sunt împărţite între angajat şi angajator. Adică, din salariul brut al unui angajat, impozite de 16,5% din salariu sunt în sarcina angajatului şi impozite de 22,75% - în sarcina angajatorului. Aceste impozite se aplică la salariul brut care, de anul viitor, va avea o altă valoare, având în vedere că acesta va reuni şi taxele care, până acum, erau în sarcina angajatorului. Pentru a înţelege mai uşor această situaţie, expertul contabil Mircea Coman, cel care conduce societatea Acecont, a ales exemplul unui actual salariu brut de 3.500 de lei, plătit unui IT-ist ori unei persoane cu dizabilităţi. În acest moment, din acest salariu brut angajatului îi revin taxe de 589 de lei, iar angajatorul mai plăteşte pe lângă acesta alte taxe în valoare totală de 797 de lei. Iar pe actualul sistem de impozitare, angajatul cu un salariu brut de 3.500 de lei ar avea un venit net de 2.921 de lei.



Chestiunea „noului brut“ De anul viitor, potrivit modificărilor propuse de guvern, salariul brut va include şi taxele care acum sunt în sarcina angajatorului, rezultând un „nou“ salariu brut de 4.297 de lei. Pentru precizie, din această valoare trebuie scăzut impozitul de 2,25% pentru Fondul de garantare a creanţelor salariale (taxa ”de solidaritate”), impozit care va mai rămâne totuşi în sarcina angajatorului. În exemplul salariului ales de Mircea Coman, cei 2,25% înseamnă 95 de lei. Scăzuţi din cei 4.297 de lei rezultă că, de anul viitor, „noul“ salariu brut asupra căruia vor fi aplicate impozitele în sarcina angajatului este de 4.202 de lei. După impozitarea acestui nou salariu brut, IT-iştii şi persoanele cu dizabilităţi vor mai avea de încasat un salariu net de 2.731 de lei, cu 190 de lei mai puţin decât acum. Pentru a păstra acelaşi salariu net, angajatorul va trebui să mai scoată din conturi încă 299 de lei.

„Acest 4.202 de lei, în exemplul de faţă, se transformă în noul brut. La care, dacă se aplică acum impozitele totale de 35%, rezultă un salariu net mai mic cu 190 de lei decât cel de actual. Situaţia se datorează prevederilor speciale pentru angajaţii din IT şi persoanele cu dizabilităţi, care sunt scutite pe plata impozitului pe salariu. Acest impozit pe salariu este prevăzut a scădea de anul viitor de la 16% la 10%, dar pentru veniturile IT-iştilor şi ale persoanelor cu dizabilităţi această scădere a impozitului pe salariu nu are nicio relevanţă, fiind scutite. Aceste categorii de angajaţi vor rămâne cu impozitul de 35% pe suma mărită, brutul cel nou cum ar veni, care include şi taxele angajatorului, mai puţin acele 2,25% pentru fondurile de garantare”, explică Mircea Coman.

Persoanele cu dizabilităţi, lovite de două ori

O altă modificare fiscală prevăzută a fi adoptată în şedinţa de Guvern de miercuri este cea a plafonului pentru impozitul pe venit. În prezent sunt impozitate cu 1% din cifra de afaceri firmele care au venituri anuale de până la 500.000 de euro, cele care depăşesc acest plafon fiind impozitate în funcţie de profit. De anul viitor, acest plafon va creşte la un milion de euro. „Numeroase firme (450.000, aproxima ministrul Finanţelor – n.r.) vor trece la plata impozitului în funcţie de cifra de afaceri şi nu de cea a profitului. Or, acelea care, până acum, plătesc impozit pe profit aveau posibilitatea – într-o anumită limită - să îşi deducă sumele cu care sponsorizau persoane cu dizabilităţi, asociaţii şi aşa mai departe. Acum, cu noile prevederi, sponsorizările pentru societăţile cu o cifră de afaceri de sub un milion de euro nu mai sunt încurajate, deoarece aceste firme nu mai au niciun avantaj fiscal. Vor sponsoriza doar dacă asta doresc cu adevărat, fără să mai fie stimulate în acest sens”, mai explică Mircea Coman, expert contabil. Aproximativ 90.000 Potrivit datelor date publicităţii de Institutul naţional de statistică, în România lucrează în domeniul IT mai bine de 60.000 de persoane. Aceeaşi sursă mai estimează că aproape 30.000 de persoane cu dizabilităţi sunt angajate în acest moment. Pentru a stimula domeniul IT, dar şi pentru a încuraja angajarea persoanelor cu dizabilităţi, Codul Fiscal prevede în aceste situaţii zero impozite pe salariu (care în prezent sunt de 16% şi sunt propuse a scădea, de anul viitor, la 10%).

Revoluţia fiscală, primul test în Parlament. Cele trei promisiuni făcute de Liviu Dragnea care ar putea schimba ordonanţa

Comisia de buget a Senatului se reuneşte, miercuri, de la ora 11, pentru a da raportul privind OUG de modificare a Codului Fiscal, în condiţiile în care PNL a iniţiat moţiunea de cenzură ca urmare a adoptării ordonanţei, iar Guvernul este dispus să accepte unele modificări la forma iniţială.



Iniţial, raportul pe noua formă a Codului Fiscal ar fi trebuit dat săptămâna trecută, însă a fost adoptarea acestuia a fost amânată pentru o săptămână. Motivul este că partidele coaliţiei de guvernnământ sunt dispuse să modifice anumite prevederi faţă de forma în care ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în Guvern.

Liderul PSD Liviu Dragnea a precizat, luni, că există două sau trei „chestiuni” din OUG care a modificat Codul Fiscal, referitoare la impozitarea drepturilor de autor, firmele IT şi domeniul cercetării, care vor fi „reglate” în Parlament, după discuţii cu reprezentanţii acestor categorii sociale.

Solicitat să comenteze faptul că în OUG publicată în Monitorul Oficial se prevede că angajaţii care obţin venituri şi din activităţi independente, respectiv drepturi de autor, vor plăti contribuţii la nivelul salariului minim, Dragnea a răspuns că există două sau trei „chestiuni” care vor fi reglate în perioada următoare.

„Eu am înţeles că orice chestiuni de genul ăsta - sunt una, două sau trei chestiuni de genul ăsta - vor fi reglate în perioada imediat următoare prin discuţii cu reprezentanţii acestor categorii sociale, ca şi la cei care lucrează în cercetare şi cei care lucrează în IT”, a spus liderul PSD.

Întrebat dacă aceste lucruri se vor regla în Parlament, având în vedere că OUG a ajuns deja la Senat, Dragnea a răspuns afirmativ.

Opoziţia, prin intermediul liberalului Daniel Zamfir a depus două amendamente, unul care prevede că firmele cu o cifră de afaceri mai mică de un milion de euro vor avea de ales între a plăti impozit de 16% pe profit sau a plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri. Cel de-al doilea amendament prevede că modificările la Codul Fiscal, prevăzute de ordonanţa de urgenţă a Guvernului, vor intra în vigoare la şase luni, nu de la 1 ianuarie 2018, cum prevede OUG.

Pe de altă parte, adoptarea de către Guvern a ordonanţei a determinat PNL să înceapă demersurile pentru depunerea unei moţiuni de cenzură. Documentul a fost deja lecturat, luni, în plenul reunit al Parlamentului, urmând ca miercuri Birourile Permanente reunite să stabilească data dezbaterii şi votării.

Ordonanţa de Urgenţă prin care a fost modificat Codul Fiscal a fost adoptată în urmă cu două săptămâni şi prevede reducerea numărului de contribuţii sociale de la nouă la trei, schimbări în ceea ce priveşte modul de impozitare al companiilor, îndeosebi pentru IMM-uri, şi reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%.

În domeniul contribuţiilor sociale obligatorii, modificările aprobate în şedinţa de Guvern vizează reducerea cotelor cumulate ale contribuţiilor sociale obligatorii, per total cu 2%, de la 39,25% la 37,25%, şi reducerea numărului contribuţiilor sociale de la 9 la 3, fiind menţinute: contribuţia de asigurări sociale (CAS), plătită pentru salariat; contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită pentru salariat; contribuţia asiguratorie pentru muncă, suportată de angajator.

În al doilea rând, contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator vor trece la angajat în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor. ”CAS şi CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajaţi, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS şi CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ”, precizează Guvernul. În plus, se stabileşte o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă definite potrivit legii.

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) este în cotă de 10%, datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

”Actul normativ prevede şi modificarea modului de stabilire a CAS şi a CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente de exemplu: consultanţi, experţi contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocaţi (numai CASS), notari (numai CASS) sau alte categorii de venituri. Mai exact, acestea nu mai datorează contribuţiile sociale asupra venitului realizat, ci baza de calcul va fi venitul ales, care, în cazul CAS trebuie să fie cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţară, iar baza de calcul a CASS va fi salariul minim brut pe ţară”, precizează sursa citată.

De la plata CAS vor fi exceptate persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activităţi pentru care, potrivit legii, există obligaţia asigurării în aceste sisteme (ex: avocaţii, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (ex. avocaţii salarizaţi, etc.). În prezent, excepţia se aplică pentru orice venit din salariu şi asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au şi calitatea de pensionari al unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechităţi faţă de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.

”Pensionarii, şomerii, persoanele aflate în concedii pentru creşterea copiilor, persoanele care obţin ajutoare sociale şi alte categorii de persoane aflate sub protecţia sau în custodia statului vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuţiei, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale de sănătate”, informează Guvernul.

Ca noutate, este introdusă „contribuţia asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% datorată de angajatori care va fi utlizată pentru alimentarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale şi asigurării necesarului pentru plata prestaţiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariaţii, respectiv indemnizaţiile pentru şomaj, indemnizaţiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

În plus, impozitul pe venit scade la 16 la 10%, cu excepţia dividendelor care vor fi taxate în continuare la nivelul de 5%.

OUG revizuieşte modul în care impozitate microîntreprinderile astfel încât vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate şi IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro şi care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit. ”Totodată, se includ în acest sistem şi persoanele juridice care nu intrau sub incidenţa acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieţei de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc şi din domeniul extracţiei resurselor naturale). Măsura este benefică mediului de afaceri având în vedere scăderea sarcinii fiscale şi reducerea costurilor aferente calcului şi administrării impozitului”, transmite Executivul.

Ordonanţa transpune în legislaţia naţională şi prevederile Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaţionale, prin: limitarea deductibilităţii dobânzilor; introducerea impozitării la ieşire - previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României; consolidarea regulii antiabuz, ce va permite autorităţilor române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obţinute din aranjamente abuzive; introducerea normelor privind societăţile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plaţii impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

De asemenea, Guvernul a decis majorarea nivelului venitului lunar brut în funcţie de care se acordă deducerea personală, după cum urmează:
 a) de la 1500 lei (în prezent) la 1950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere,
 b) de la 3000 lei (în prezent) la 3600 lei - limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.

Alt paradox fiscal: Angajatorii trebuie să indexeze și bonusurile. Altfel, salariații pierd la pensie



Toate contribuțiile (CAS și CASS) care trebuie achitate pentru bonusurile acordate de patron salariaților sunt acum în sarcina angajaților, cu reținere la sursă, după modificarea Codului Fiscal. Toți angajatorii trebuie să indexeze valoarea brută a acestora pentru a păstra netul oferit, spune Ministerul Finanțelor. Altfel, viramentele la pensie scad.

Abonamentele la sală sau cele de sănătate (peste 400 de euro), asigurările de viaţă, pensiile facultative (în limita a 400 de euro), locuinţele de serviciu, autoturismele sau telefoanele de serviciu folosite în scop personal sunt câteva dintre bonusurile acordate de angajatori pentru care se plătesc contribuţii de Sănătate (10%) şi pensii (25%), pe lângă impozit pe venit (10%).

Integral pe Capital.ro

Bună ziua! Îmi cer scuze pt comentariul la această postare, pt ca știu ca nu are nici o legătură,dar poate mă puteți ajuta cu un răspuns. Fiind încadrată în gradul 3 de către casa de pensii, am dreptul de a directiona cei 2% ? Mulțumesc

Buna karina05 !

Nu este cazul sa-ti ceri scuze.

Din cele urmarite in comentariile televizate am inteles in felul urmator. Pana anul trecut salariatul interesat avea posibilitatea sa depuna undeva,( CONTABILITATEA FIRMEI/locului de munca ) sau sa completeze, sa bifeze o rubrica prin care 2 la suta din impozitul pe salariul intra in contul Fundatiei sau acolo unde doreste salariatul sa contribuie. Iar angajatorul platea/directiona expres catre X. Destinatia dorita de salariat.

Acum , inteleg ca salariatul este pus pe drumuri, in sensul ca aceasta cerere trebuie complectata si depusa la Circa Financiara.
In lipsa acestei optiuni personale acei 2 la suta erau repartizati de catre Statul Roman oriunde, adica la Bugetul General.

Dumnezeu stie cati romani au complectat/ au bifat rubrica speciala de directionare a impozitului catre X.

Karina05, te rugam sa citesti aici ;

Rasp: 2% sau cum te poti implica

Formularul 230 va putea fi depus şi de către beneficiarii sumei redirecţionate

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) şi ANAF fac precizări privind procedura depunerii formularului 230 - "Cerere privind destinaţia sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii", în contextul măsurilor de simplificare şi debirocratizare pe care le are în vedere în acest an, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor.

Gazele se scumpesc de miercuri, 1 august, cu 5,83%. Cu cât va creşte factura medie

Data de 1 august a fost stabilită, în urmă cu aproximativ două săptămâni, ca termen de la care preţul gazelor creşte pentru consumatorii casnici cu 5,83%, decizia fiind adoptată într-o şedinţă a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE.



În urma scumpirii anunţate, factura medie la un apartament dotat cu centrală termică pe gaz creşte în funcţie de consum, cu 5 lei în lunile calde şi cu 10 lei în lunile din sezonul rece, faţă de preţurile din iunie-iulie 2018.

Decizia a fost adoptată în baza solicitărilor furnizorilor de gaze naturale, şi în urma analizei costurilor reflectate în preţul final, a informat ANRE pe data de 19 iulie. „Solicitările vin ca urmare a faptului că, începând cu data de 1 aprilie 2017, preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă s-a liberalizat, producătorii având libertatea să vândă gazele naturale la un preţ care nu mai este reglementat”, a menţionat ANRE.

Gazele naturale de provenienţă internă se vând pe piaţa concurenţială, inclusiv pentru clienţii casnici, preţul de achiziţie al acestora fiind stabilit în mod liber, pe baza cererii şi a ofertei. În perioada ianuarie 2013 - aprilie 2017, prin calendarele de liberalizare stabilite prin memorandumuri şi hotărâri de Guvern, evoluţia preţului producţiei interne a cunoscut o creştere de la 45,71 lei/MWh la 60 lei/MWh, la consumatorii casnici. În perioada aprilie 2017 - martie 2018, preţul mediu a crescut de la 67,99 lei/MWh la 73,85 lei/MWh.

Preţurile de vânzare a gazelor naturale din producţia internă conform contractelor încheiate pe piaţa centralizată, cu livrare în perioada august 2018 - martie 2019 au crescut de la 77,72 lei/MWh la 80,25 lei/MWh. „Cumulat, procentul de creştere a preţurilor la gazele naturale din producţia internă a fost, în perioada ianuarie 2013 - martie 2019, de 75,56%”, a argumentat ANRE, menţionând că nu a avut şi nu are competenţe în stabilirea nivelului acestor preţuri.

Preţul gazelor naturale din import, stabilit pe piaţa concurenţială, a crescut în perioada aprilie 2017 - martie 2018 de la 80,14 lei/MWh, la 94,58 lei/MWh.

Autoritatea de reglementare are obligaţia să stabilească preţul la gazele naturale la consumatorii casnici în baza achiziţiei gazelor naturale făcute de furnizori din pieţele centralizate, la care se adaugă tarifele de transport, de distribuţie, de înmagazinare şi de furnizare, care sunt, în continuare, reglementate de ANRE. Tarifele de transport au scăzut în perioada aprilie 2017 – iulie 2018 cu 26,10%, cele de înmagazinare cu 23,42%, iar tarifele de distribuţie au crescut cu 0,7%, a mai precizat ANRE.

Ministerul Finanţelor a propus recent, într-un proiect de hotărâre privind stabilirea preţului maxim de vânzare a gazelor naturale din producţia internă, ca preţul maxim de vânzare a gazelor naturale din producţia internă la producători până la data de 30 iunie 2021 să fie de 55 lei/Mwh. Potrivit proiectului, pentru eliminarea efectelor negative asupra consumatorilor casnici, având în vedere că după 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet preţul de vânzare al gazelor naturale, iar tendinţa de creştere a fost continuă şi constantă. Însă proiectul a fost retras, ulterior, de pe circuitul de consultare şi avizare.