SUBIECT: Angajare pe piata muncii

Angajatorii care incadreaza in munca pe perioada nedeterminata absolventi ai unor institutii de invatamant vor primi, timp de 12 luni, subventii lunare situate intre 500 si 750 de lei, a anuntat, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).

Banii se acorda angajatorilor timp de 12 luni, pentru fiecare absolvent angajat, conditia fiind ca acestia sa fie inscrisi ca persoane in cautarea unui loc de munca la agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca.



Astfel, potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, pentru fiecare absolvent incadrat in munca, angajatorii vor primi urmatoarele sume:

• 500 lei, pentru absolventii ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte si meserii;
• 600 lei, pentru absolventii de invatamant secundar superior sau invatamant postliceal;
• 750 lei, pentru absolventii de invatamant superior.

Angajatorii care incadreaza in munca pe perioada nedeterminata absolventi din randul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, sumele prevazute mai sus, dar timp de 18 luni.

Potrivit sursei citate, de stimulentele financiare mentionate beneficiaza angajatorii care incadreaza absolventi fara raporturi de munca sau serviciu la data absolvirii studiilor, precum si cei care incadreaza absolventi de studii superioare care nu au promovat examenul de licenta.

In acest scop, angajatorii trebuie sa incheie o conventie cu agentia judeteana pentru ocuparea fortei de munca, respectiv a municipiului Bucuresti, in termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor.

Ce obligatii au angajatorii

ANOFM precizeaza ca angajatorii sunt obligati sa mentina, cel putin 18 luni, raporturile de munca sau de serviciu ale absolventilor incadrati in conditiile de mai sus.

In aceasta perioada, absolventii pot urma o forma de pregatire profesionala, organizata de catre angajator, in conditiile legii, ale caror costuri pot fi suportate din bugetul asigurarilor pentru somaj.

"Angajatorii care mentin raporturile de munca sau de serviciu dupa termenul de 18 luni primesc, pentru fiecare an de continuare a acestor relatii, un ajutor financiar egal cu suma aferenta contributiilor sociale datorate pentru aceste persoane si virate conform legii", se arata in comunicat.

Mai putin de un sfert dintre tinerii romani muncesc in domeniul pentru care s-au pregatit si aproape toti au probleme la angajare din cauza nivelului de experienta solicitat de angajatori, rezulta din studiul "Tinerii si locul de munca", care mai arata ca 7 din 10 tineri vor sa aiba propria afacere.



Aproape toti tinerii care isi cauta un loc de munca (noua din zece) reclama faptul ca au probleme cauzate de lipsa unui nivel de experienta impus de angajator, iar patru din zece considera ca piata muncii nu prezinta destule oferte corelate cu pregatirea lor. Studiul a mai aratat ca doar 40 la suta dintre respondenti se declara increzatori intr-un viitor profesional satisfacator pentru urmatorii cinci ani.

"Cei mai multi tineri respondenti (76,27 la suta) se asteapta ca de la locul de munca sa primeasca in primul rand un salariu satisfacator. Sase din zece respondenti isi mai doresc sa beneficieze de dezvoltare personala si un echilibru constant intre munca si viata personala, iar mai bine de jumatate (53,96 la suta) dintre respondenti apreciaza ca nivelul salarial 'entry level' se afla in intervalul 1.000-1.500 lei/luna.

De asemenea, tinerii declara ca ar prefera un salariu mic in schimbul oportunitatilor de dezvoltare profesionala. Doar trei din zece respondenti au declarat ca un salariu mare poate compensa in favoarea unui loc de munca neplacut", se mai arata in studiul citat.

In plus, sapte din zece respondenti ai sondajului declara faptul ca ar fi interesati in viitor de deschiderea propriei afaceri, iar 22,63 la suta se declara inca nesiguri de abilitatile antreprenoriale, fiind nehotarati in acest sens, in timp ce doar sapte la suta dintre acestia nu doresc sau nu au in plan deschiderea propriei afaceri.

Cati tineri ar lucra in afara tarii

Mai bine de jumatate dintre tinerii care isi cauta de munca in Romania (55,22 la suta) ar fi dispusi sa lucreze in afara tarii, in timp ce alti 26,74 la suta nu s-au decis in aceasta privinta si doar 18,04 la suta dintre cei intervievati nu ar pleca sa lucreze in strainatate. In schimb, opt din zece respondenti ar alege un post in strainatate pentru un salariu mai mare.

De asemenea, mai mult de jumatate dintre cei chestionati (54,43 la suta) spun ca isi doresc conditii de munca mai bune, in timp ce trei din zece ar alege un loc de munca in afara tarii pentru sansele de afirmare si oportunitatea de a vedea si alte culturi. Cei mai multi respondenti, 72,63 la suta dintre cei care doresc sa munceasca in tara, fac aceasta alegere de dragul familiei si a prietenilor. De asemenea, 36,08 la suta considera ca un post in Romania le-ar oferi oportunitatea de a face o schimbare in tara.

Studiul a mai aratat ca aproape sapte din zece respondenti prefera locurile de munca cu norma intreaga, in timp ce aproape doi din zece aleg un loc de munca cu norma partiala.

Ce ii ajuta in gasirea unui loc de munca

Aproape o treime dintre participantii la studiu considera ca un sistem educational performant si adaptat pietei de munca faciliteaza gasirea unui loc de munca, insa, din experienta a jumatate dintre respondenti, durata medie de cautare a unui loc de munca este intre o luna si patru luni.

Pe de alta parte, angajatorii isi doresc candidati care s-au ocupat de cariera lor chiar si in timpul studiilor, asta neinsemnand neaparat un loc de munca anterior, ci participarea la cat mai multe stagii de pregatire, internship-uri sau orice fel de activitati practice.

Obiectivul principal al programului "Garantia pentru Tineret" este reducerea somajului in randul tinerilor care au varsta cuprinsa intre 16 si 24 ani, prin facilitarea obtinerii de locuri de munca de calitate.

Practic, se urmareste ca tinerii cu varsta mai mica de 25 ani, care isi pierd locul de munca sau care nu gasesc unul dupa terminarea studiilor, sa primeasca o oferta de buna calitate, fie de angajare, fie de continuare a educatiei sau de intrare in ucenicie, ori de efectuare a unui stagiu. Oferta va fi primita in decurs de patru luni de la inregistrarea la agentiile pentru ocuparea fortei de munca.

Garantia pentru tineret



Despre ce este vorba?
Garantia pentru tineret este o noua initiativa care urmareste sa combata somajul in randul tinerilor, asigurandu-se ca orice tanar cu varsta sub 25 de ani - indiferent daca s-a inregistrat sau nu ca somer - primeste o oferta de calitate, in termen de 4 luni de la terminarea studiilor sau de la pierderea locului de munca.

Oferta trebuie sa constea dintr-un contract de munca, ucenicie sau stagiu ori un curs de formare continua si sa fie adaptata la nevoile si la situatia fiecaruia.

Țarile UE au adoptat acest principiu al garantiei pentru tineret in luna aprilie 2013 - Recomandarea Consiliului.

Memo - Garantia UE pentru tineret: Intrebari si raspunsuri (februarie 2015)

Cum sunt implementate garantiile pentru tineret?
Crearea si implementarea garantiilor pentru tineret necesita o stransa colaborare intre principalii factori implicati: autoritati publice, servicii de ocupare a fortei de munca, consilieri de orientare in cariera, institutii de invatamant si formare, servicii de asistenta pentru tineret, intreprinderi, angajatori, sindicate, etc.

Interventia si activarea rapida sunt esentiale. In multe cazuri este nevoie de reforme, cum ar fi imbunatatirea sistemelor de educatie si formare profesionala.

Comisia Europeana a ajutat toate tarile UE sa isi elaboreze propriile planuri de punere in aplicare a garantiei pentru tineret si sa initieze implementarea acestora. De asemenea, sprijina activitatile de sensibilizare cu privire la instituirea garantiei pentru tineret, deruland proiecte-pilot in 4 state membre.

De asemenea, faciliteaza schimbul de bune practici intre statele membre, in special prin Programul de invatare reciproca din cadrul Strategiei europene privind ocuparea fortei de munca.

O poveste de succes
Finlanda a dezvoltat un sistem complex de garantie pentru tineret. Potrivit unei evaluari Eurofound, in 2011, 83,5 % din tinerii aflati in cautarea unui loc de munca au reusit sa il obtina cu ajutorul unei oferte pe care au primit-o in termen de 3 luni de la inregistrarea ca someri. Sistemul finlandez a facilitat pregatirea mai rapida a planurilor personalizate, reducand astfel somajul.

Pentru alte initiative nationale similare, consultati Documentul de lucru al Comisiei (in 22 de limbi).

Raportul costuri/beneficii
Desi este imposibil sa avem cifre exacte atata timp cat nu toate tarile din UE si-au definit modalitatea exacta de aplicare a acestui sistem, studiile recente arata ca beneficiile ar fi mai mari decat costurile.

Costul total al instituirii garantiei pentru tineret in zona euro este estimat la 21 de miliarde de euro pe an, sau 0,22 % din PIB. (Sursa: Raportul OIM - criza locurilor de munca in zona euro)

Inactivitatea ar fi insa mult mai costisitoare. Potrivit estimarilor, tinerii fara loc de munca si fara studii antreneaza costuri, la nivelul UE, de 153 de miliarde de euro pe an (1,21 % din PIB) - sub forma de indemnizatii si pierderi in domeniul veniturilor si impozitelor. (Sursa: Raportul Eurofound privind somajul in randul tinerilor)

Nu toate masurile de aplicare a garantiei pentru tineret sunt costisitoare. De exemplu, consolidarea cooperarii intre diferitii factori implicati nu necesita alocarea unui buget important.

Finantare
Pentru ca sistemul sa dea rezultate, bugetele nationale trebuie sa acorde prioritate integrarii tinerilor pe piata muncii, pentru a evita cresterea costurilor viitoare.

UE va completa cheltuielile statelor membre prin intermediul "Fondului social european[url] si al initiativei "Locuri de munca pentru tineri”, pentru care au fost alocate 6 miliarde de euro.

Eu, Dan, cetateanul Uniunii Europene astept ziua in care sa dau clik pe site-uri europene si sa citesc in limba romana o lege dintr-o alta tara europena in domeniul sanatatii sau al dizabilitatii astfel incat sa pot compara care este deosebirea dintre tara x si tara y

Doar astfel voi avea certitudinea ca apartinem acestei Uniuni Europene. Dar pana atunci mai este o cale mullllltt prea lunga.
Asa percept eu dreptul liber la informatiile publice.

La cati IT.isti are Romania si Europa sunt foarte dejamagit.