Bine ai venit, Vizitator
Username: Password:
  • Page:
  • 1
  • 2

SUBIECT: Personalitati care au marcat Istoria Lumii

Rasp: Personalitati care au marcat Istoria Lumii acum 3 ani 11 luni #39040

Ivan Cel Groaznic

In ziua de 25 August 1530 vine pe lume Ivan, fiul mult asteptat al Marelui Cneaz al Rusiei, Vasili al III-lea. Sadic, mistic, sangeros dar in acelasi timp diplomat de geniu, manuitor neintrecut al condeiului si veritabil vizionar politic, Ivan al IV-lea Vasilyevich si-a atras deopotriva atributele "cel groaznic" si "cel mare". Prin actiunile sale, Ivan cel Mare a triplat întinderea teritoriului Ducatului Moscovei, transformand Rusia intr-un stat multietnic si multiconfesional imens. Considerat de Stalin drept conducatorul ideal, tarul Ivan si-a depasit timpurile cu o imagine controversata si la fel de disputata in prezent ca si in urma cu secole.
La numai 53 de ani, albit de timpuriu, lovit de nebunie si de o boala necunoscuta ce ii descompunea trupul, Ivan cel Groaznic isi dadea sfarsitul in timpul unei partide de sah alaturi de boierul Boris Godunov, viitorul tar al Rusiei.

  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15760
  • Thank you received: 4952
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Rasp: Personalitati care au marcat Istoria Lumii acum 3 ani 10 luni #39462

Jules Verne. O calatorie incredibila

Jules Verne s-a născut la 08 Feb 1828, în Nantes, Franța, fiind fiul cel mare dintre cei cinci copii ai familiei. Și-a petrecut copilăria acasă cu părinții, pe o insulă vecină cu râul Loara. La vârsta de 9 ani, a fost trimis la școală, la Liceul Nantes. Jules a studiat limba latină, pe care a folosit-o ulterior în povestirea scurtă “Le Mariage de Monsieur Anselme des Tilleuls”. Patru dintre romanele sale evocă România, cel mai cunoscut fiind “Castelul din Carpați” (pentru că întreaga acțiune se petrece în Transilvania). Alte exemple sunt “Keraban încăpăţânatul”, “Claudius Bombarnac” şi “Pilotul de pe Dunăre”, ultimul fiind un roman postum.



Acest film documentar este o biografie a lui Jules Verne, scriitorul care a descris călătorii ce încă nu puteau fi întreprinse în vremea sa (cum este şi cea din romanul “20.000 de leghe sub mări”), dar nici în vremurile noastre (“Călătorie spre centrul Pământului”, de exemplu). Deşi un autor talentat, marea şansă a lui Jules Verne, după cum chiar el a recunoscut, a fost întâlnirea cu editorul Pierre-Jules Hetzel, cel care a publicat şi opere ale lui Victor Hugo sau ale scriitoarei feministe George Sand (pseudonim).
Jules Verne s-a stins din viata in data de 24 Mar 1905, la varsta de 77 ani.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15760
  • Thank you received: 4952
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: acum 3 ani 10 luni by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Rasp: Personalitati care au marcat Istoria Lumii acum 3 ani 1 lună #41585

10 lectii de viata de la Albert Einstein! Pildele celui mai mare geniu al planetei te vor pune pe ganduri

Cel mai mare geniul al planetei si totodata stralucitul om de stiinta Albert Eistein, a lasat in urma sa, pe langa inventiile sale, si o serie de lectii de viata demne de urmat ;

1. Daca oamenii sunt buni doar pentru ca se tem de pedeapsa si spera la o recompensa, atunci suntem o specie lipsita de speranta.
2. Nu face niciodata nimic impotriva constiintei, chiar daca situatia o cere.

3. Dragostea este un profesor mai bun decat datoria.

4. Daca nu poti sa explici simplu, inseamna ca nu intelegi suficient de bine.

5. Invata din ieri, traieste pentru astazi, spera pentru maine.

6. Puterea atrage intotdeauna oameni de joasa moralitate.

7. O persoana care nu a facut niciodata o greseala nu a incercat niciodata nimic nou.

8. Educatia este ceea ce ramane dupa ce ai uitat ceea ce ai fost invatat in scoala.

9. Logica te va duce de la punctul A la punctul B. Imaginatia te va duce oriunde.

10. Sa nu-ti pierzi niciodata sfanta curiozitate.
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 5537
  • Thank you received: 715
  • Karma: 13
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Personalitati care au marcat Istoria Lumii acum 1 săptămână 20 ore #46614

Academia Sf. Sava – Începutul Academiei domneşti din Bucureşti

Prima a fost creată de Brâncoveanu, cu limba de predare greacă. În secolul XIX este înlocuită cu o instituţie de cultură naţională, în limba română.

Veacul fanariot, atât de rău văzut încă la noi, şi pe nedrept, a însemnat şi existenţa unui învăţământ superior, despre a cărui istorie publicul larg ştie încă prea puţin. Este adevărat, el s-a făcut mai ales în greacă, dar începuturile i-au fost puse de ultimii domni pământeni de dinainte de instalarea aşa-numiţilor „fanarioţi“, între care, la drept vorbind, au fost mai mulţi domni de origine română decât greci.

Începutul Academiei domneşti din Bucureşti rămâne controversat. Cei mai mulţi istorici înclină să îl vadă în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino. Este adevărat, forma deplină o capătă în vremea nepotului său, Constantin Brâncoveanu. În Moldova, o instituţie similară apare pe timpul lui Antioh Cantemir, în 1707.

Domnul Constantin Brâncoveanu, dornic să reorganizeze şcoala, a apelat la patriarhul Ierusalimului Hrisant Notaras, rugându-l să alcătuiască programa. Notaras îşi făcuse studiile în Occident. N. Iorga spunea despre el că a fost „un zelos răspânditor de lumină“. Pentru Notaras era mai de folos să se ridice şcoli decât chinovii şi mănăstiri.

După ce noua programă a intrat în funcţiune, Brâncoveanu dă un hrisov prin care stabilea salariile profesorilor. A depus la banca din Veneţia 30.000 taleri, urmând ca din dobânda de 810 taleri anual să se asigure cheltuielile şcolii. Din vama bălţii Greaca se dădeau 50 lei anual, sumă ce urma să fie folosită pentru ajutorarea elevilor străini şi a celor fără mijloace. Se predau: logica, retorica, fizica, despre cer, despre naştere şi pieire, despre suflet şi metafizică, despre autorii clasici şi omiliile Sf. Grigorie din Nazianza, literatura clasică şi exerciţii de gramatică şi ortografie, în neogreacă. Învăţământul teologic scolastic ceda în faţa autorilor laici, filosofiei şi ştiinţelor naturii.

După 1707, Academia domnească a funcţionat cu unele intermitenţe, cauzate de lipsa fondurilor. În 1749 un hrisov de la Grigore Ghica arată preocuparea lui pentru a asigura bugetul şcolii, astfel ca „didascălii“ să nu mai poarte grija salariilor. L-a numit pe mitropolitul Neofit ca să strângă impozitul preoţilor pentru a asigura plata salariilor profesorilor. În 1761, pentru a mări spaţiul destinat şcolii, Constantin Mavrocordat dispune mutarea egumenului şi a călugărilor de la Sf. Sava (mănăstirea era situată aproximativ pe locul unde se ridică statuile de la Universitate azi) la Văcăreşti şi repararea chiliilor de la Sf. Sava pentru a fi folosite ca săli de clasă, locuinţe pentru profesori şi dormitoare pentru elevii interni. Abia din 1761 va avea academia local propriu în deplină folosinţă. Constantin Mavrocordat renunţă la dreptul domniei de a moşteni averile celor decedaţi fără moştenitori şi le lasă pentru construirea de poduri, spitale şi pentru şcoală. Cum impozitul luat de la preoţi şi această nouă sursă nu erau de ajuns, domnul acordă fondului şcolar veniturile Mănăstirii Glavacioc. Din 1765 se adaugă şi venitul Mănăstirii Dealu, pentru ca profesorii să se poată concentra doar pe „învăţăturile ucenicilor, fără de a-şi împărţi gândul lor la purtarea de grijă pentru leafă“.

Un alt domn cu grijă pentru şcoală a fost Alexandru Ipsilanti. Ajuns la porţile Bucureştilor pentru a-şi prelua domnia şi aşteptând să fie alcătuit alaiul de intrare, îi scrie la 13 februarie 1775 mitropolitului ţării, cerându-i un raport despre situaţia învăţământului. Academia „căzuse într-o noapte întunecoasă şi fără lună, nerămânând nici profesori şi nici elevi“. Ipsilanti care a ridicat un nou local pentru Academie la Mănăstirea Sf. Sava, o clădire spaţioasă, cu săli de clasă, locuinţe pentru profesori şi dormitoare pentru elevii interni. Avea sufragerie, bucătărie şi brutărie. Construcţia a durat trei ani. Domnul a iniţiat şi o reformă mai amplă a învăţământului. Şcolile din toată ţara erau „menite a deschide pârae nesecate şi mântuitoare acelora care hrănesc dragostea învăţăturei şi acelora care prin binefacerile ei doresc să se ridice din starea lor josnică“. „În fiecare orăşel am pus dascăli atât de limba ţării cât şi de limba slavonească pentru ca să înveţe băieţii cunoştinţele elementare, că ajungând aceştia în vârstă să nu fie ignoranţi“, scria domnul. Studiile se făceau în cinci cicluri de câte trei ani. Se introduce şi studiul limbilor occidentale.

Războaiele care au urmat au dezorganizat din nou şcoala. Şi-a reluat activitatea în 1791. Noul domn, Mihai Suţu, îşi instala Curtea în localul Academiei şi muta instituţia la Mănăstirea „Domniţa Bălaşa“, provocând mari greutăţi în funcţionarea Academiei.

Domnul Alexandru Moruzi (1793 – 1796 şi 1799 – 1801) introduce pentru prima oară examenele publice pentru verificarea cunoştinţelor elevilor. Abia îşi recăpătase Academia strălucirea, atrăgând elevi din toate ţările balcanice, că un nou război ruso-otoman a lovit ţara. Noul mitropolit, Ignatie, reuşeşte din nou să o revigoreze. El decide ca examenele să fie publice şi să asiste populaţia Capitalei. La sfârşitul examinării, mitropolitul le-a dat profesorilor ceasuri scumpe şi elevilor cărţi cu dedicaţie.

Dar vremea învăţământului în alte limbi decât româna se sfârşise. În 1817 eforii şcolii înaintează lui vodă Caragea cererea să se înfiinţeze un liceu în limba română, pe care îl întemeiază peste un an Gheorghe Lazăr. Primii profesori la şcolile româneşti de după 1821 sunt absolvenţi ai Academiei domneşti, precum Ion Heliade Rădulescu sau Eufrosin Poteca.

Consultant științific – Dorin Matei, redactor-șef Magazin istoric
Radio România București FM
Prezentator / voice over – Alex Minculescu
Operator video / editor video – Cosmin Boroiu
Coordonator proiect – Alex Minculescu, Vicențiu Andrei
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 5537
  • Thank you received: 715
  • Karma: 13
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
  • Page:
  • 1
  • 2