100 de ani de Banat in Romania. Povestea zilei de 3 August, devenita Ziua Timisoarei
TIMISOARA. Istoria Banatului e marcata de repere importante care au schimbat granite, destine, inceputuri, civilizatie. Insa unul dintre cele mai insemnate il reprezinta ziua de 3 August 1919, atunci cand in Timisoara se instaura administratia romaneasca, iar Banatul se unea cu Romania. In 1999, Consiliul Local consfintea ca aceasta data sa devina oficial Ziua Timisoarei.
In urma cu exact un secol, tocmai se incheiau doi ani teribili, de cand Regatul Romaniei intrase in Primul Razboi Mondial alaturi de fortele Antantei, si cu toate ca Puterile Centrale erau aproape invinse, conflagratia nu se incheiase pe deplin in cancelariile Europei. Intre timp, la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, Transilvania se unise cu Regatul si lua nastere Romania Mare, care avea sa fie recunoscuta mai apoi in urma tratatelor de pace.
Cu doar cateva saptamani inainte, in 15 noiembrie, militarii sarbi intrau in Timisoara, urmati de trupe franceze, conduse de generalul Gambetta, care aveau rolul de a asigura pacea in zona, dupa ce prabusirea Imperiuui Austro-Ungar a fost un motiv intemeiat pentru Regatul sarbo-croato-sloven sa revendice intreg Banatul.
Administratia sarba prelua controlul provinciei, si avea sa ramana aproape 8 luni de zile.
Au urmat negocieri dure intre romani si sarbi pentru Banatul istoric, arbitrate de americani, francezi şi britanici. Intr-un final, Comisia Teritoriala accepta propunerea ca linia de demarcatie sa porneasca de la gurile Muresului si in linie diagonala sa ajunga la Dunare langa Bazias. In cadrul Conferintei de Pace de la Paris, in 22 iunie 1919, Consiliul Suprem decide divizarea Banatului.
La jumatatea lunii iulie, la Timisoara ajung mandatarii Consiliului Dirigent al Romanilor de la Sbiu, care trebuia sa convina cu trupele sarbe si franceze asupra unui calendar al retragerii acestora din Banat. Trupele sarbe si incep sa se retraga, iar la 27 iulie ultimele subunitati parasesc Timisoara.
„A doua zi dimineata, insotit de generalul De Tournadre şi de dr. G. Craciun, dr. Aurel Cosma in calitate de prefect s‑a prezentat la Primaria orasului, care functiona in acel timp in Piata Libertatii. Cu acest prilej, el l‑a informat oficial pe primarul Geml József ca a preluat administratia judetului, interimarul orasului si l‑a somat totodata sa‑si continuie in conditii normale activitatea alaturi de toti colaboratorii. Membrii delegatiei s‑au deplasat apoi intr‑un elegant automobil pavoazat cu drapelele Frantei si Romaniei la sediul Prefecturii, in Piata Unirii. Aici, ei au constatat ca prefectul ing. Martin Filipon, instalat de catre sarbi la 20 februarie 1919, parasise pe furis localitatea. In aceasta situatie, a fost luata legatura cu loctiitorul acestuia, „alispanul” Ferenczy Sándor. Ca si primarului, si lui i s‑a adus la cunostinta ca incepand cu acea zi, in judet functioneaza o noua administratie romaneasca. In sfarsit, delegatia a poposit la sediul politiei orasenesti. Aici s‑a dispus inlocuirea comandantului M. Jivanovici cu Eusebiu Stoica, locotenent in armata romana„, scrie banatulistorievie.ro.
In data de 3 August, militarii romani, condusi de colonelul Virgil Economu, intrau in Timisoara, fiind primiti de prefectul Aurel Cosma, primarul Iozsef Geml si alte oficialitati ale orasului.
„Duminica, in 3 august 1919, trupele romane, sub comanda colonelului Economu intra in Timisoara, in urale nesfarsite ale populatiei entuziasmate. Intrearea se face la 8.30 dimineata pe strada Recasului. La vama orasului, trupele sunt intampinate de o multime imensa, imbracata in haine de sarbatoare, in frunte cu prefectul Dr. Aurel Cosma, care emotionat de maretia evenimentului binecuvanteaza pe cei care vin pentru a restabili dreptatea istorica. Multimea, insotita de crainicii unei ere noua, ajunge in Piata Unirii, unde protopopul ortodox roman Ion Oprea saluta pe eliberatori si-i asigura de netarmurita dragoste frateasca. Banatul e pe vecie unit cu Romania. In numele orasului vorbeste primarul I. Geml, in numele judetului subprefectul, in numele sarbilor protopopul Novacovici, in numele svabilor colonelul Moller, iar al ungurilor avocatul Marton. Pentru a pecetlui maretoia actului unirii Banatului, inca in aceasta zi istorica, sosesc la Timisoara, venind dispre Arad I. Bratianu, prim-ministru, si Stefan Cicio Pop, ministru in consiliul dirigent„, se arata in volumul „Timisoara, monografie istorica”, scris de Nicolae Iliesiu.
Povestea unirii Banatului cu Romania nu avea sa se incheie insa aici. Dupa semnarea tratatelor de pace de dupa razboi, Banatul a fost impartit in 3 parti, dintre care doua au revenit Romaniei, iar una Regatulul Sarbilor si Croatilor. La o saptamana de la instaurarea administratiei romanesti in Banat, la Timisoara are loc o mare adunare populara, pe modelul celei din urma cu 8 luni de la Alba Iulia. 40.000 de oameni s-au adunat la Timisoara, iar in urma acestui eveniment a fost adoptata o Rezolutie cu mai multe puncte.
„1. Declaram unirea pe vecie a intregului Banat cu Statul roman sub sceptrul dinastiei romane.
2. Juram credinta si supunere M.S. Regelui Ferdinand I, domnitorul tuturor romanilor.
3. Aducem omagiile noastre glorioasei armate romane pentru mareata opera si jertfa depusa pe altarul dezrobirii noastre de sub jugul de o mie de ani, pentru invingerea bolsevismului maghiar si pentru intrarea triumfala in capitala Ungariei.
4. Luam cu multumirea la cunostinta hotararile Suveranului nostru si a sfetnicilor sai de a impune tuturor respectarea drepturilor istorice, teritoriale si suverane ale statului si neamului romanesc.
5. Pretindem respectarea tratatului din 4 august 1916, încheiat de catre Regatul roman cu marile puteri aliate, pretindem intreaga provincie „Banatul” cu hotarele sale naturale Dunarea, Tisa si Muresul, din punct de vedere istoric, etnografic si economic, protestam prin urmare contra oricarei incercari de schimbare arbitrara a hotarelor Romaniei Mari.
6. Protestam contra oricarei incercari de a stirbi, sub orice pretext, suveranitatea neamului si statului romanesc, contra oricarui amestec în chestiunile interne ale statului roman„, scrie timpul.md.
