Bine ai venit, Vizitator
Username: Password:

SUBIECT: Informatii pentru suflet

Rasp: Informatii pentru suflet #36657

De ce visam oameni decedati si ce semnificatie au aceste vise

Atunci cand visam oameni dragi noua, care au trecut in nefiinta, suntem destul de bulversati o perioada. Ne intrebam ce semnificatie ar putea avea un astfel de vis si de ce ni se intampla asa ceva.



De obicei, asemenea vise semnifica faptul ca omul respectiv are un sentiment de vina fata de moartea regretatului, sau ca iubirea fata de cel mort a fost cu adevarat imensa, scrie Sanovnik.

Cu cat e mai curata constiinta visatorului in ceea ce il priveste pe cel decedat, cu atat mai rar il va visa, cred psihologii francezi. Daca, insa, acest om a ramas dependent social, emotioanl, material de cel decedat, atunci figura acestuia il va urmari indelung.

Uneori, se intampla ca oamenii sa ii vada in vis pe cei dragi lor trecuti in nefiinta in momente in care se afla intr-o situatie grea. Acesta este un strigat de ajutor din partea visatorului, care arata ca omul este intr-o situatie grea din care nu vede cum ar putea iesi.

Cei care au, in mod frecvent, cosmaruri in care apare un apropiat decedat, fiind urmariti de acesta, au un sentiment de vinovatie fata de cel mort, pe care nu vor sa o recunoasca nici macar in fata lor. Aceasta "datorie" neplatita face ca mortul sa apara in vis sub cele mai groaznice infatisari.

Uneori, mortii aduc visatorului o informatie pretioasa, pe care ce decedat, practic, nu avea de unde sa o stie. Acest vise, intotdeauna, ii fac pe oameni sa se gandeasca ca lumea de dincolo exista intr-adevar si ca contactul dintre morti si vii este posibil. Ata pentru ca se intampla, deseori, ca mesajul mortilor sa se adevereasca.
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15909
  • Thank you received: 5078
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Rasp: Informatii pentru suflet #36803

Ce nu stiai despre oul de Paste

Pastele este sarbatoarea invierii lui Iisus Hristos, iar unul din simbolurile acestor zile este oul de Paste.Sunt multe obiceiuri si legende despre oul de Paste.
Iata cateva din legendele si obiceiurile legate de oul de Paste pe care nu le stiai.

1. Oul de Paste oficial este oul de gaina, dar pe lanaga el se afla si ouale de ciocolata. Peste optzeci de milioane de oua de ciocolata sunt vandute in fiecare an de Paste.
2. Oul de Paste a fost la originea lui un dar. Egiptenii daruiau scavilor pe care ii eliberau un ou. Plecand de aici grecii antici au considerat ca oul este un simbol al vietii si al renasterii.

3. Oul de Paste era deseori galben, fiind colorat prin fierbe cu foi de ceapa. Culoarea nu a fost aleasa intamplator, ouale galbene semnificand bogatia prin asocierea cu ouale de aur.

4. Inainte de 1873, oamenii foloseau oua de lemn sau de carton pe care le pictau si le daruiau copiilor. Erau folosite si cele din portelan, dar erau scumpe. Primul ou de ciocolata a fost facut in 1875, intr-o cofetarie din Belgia. Prima data oua de ciocolata au fost puse in vanzare in Germania cativa ani mai tarziu. Erau, ca si azi, impachetate in hartie sau asezate in cuti de carton.

5. La vechii persi, Anul Nou incepea in ziua echinoxului de primavara, ocazie pentru care preotii vopseau oua in galben si rosu, pe care le daruiau copiilor si tinerilor. Perioada coincide cu Pastele evreiesc, mereu aproape de Pastele crestinilor.

6. In Roma Antica, tinerii vopseau oua in rosu si le trimiteau celor dragi, cu ocazia sarbatorii lui Ianus, sarbatoare a primaverii

7. Finlandezii purtau in buzunare oua rosii, atunci cand trageau prima brazda de plug primavara. Toate acestea sunt considerate elemente care stau la baza obiceiului de a vopsi oua de Paste, dar si obiceiuri pagane fara nici o legatura cu obiceiul crestin al oualor rosii de Paste.

8. O legenda foarte populara in Europa catolica spune ca Maria Magdalena, dupa ce a fost martora la invierea lui Iisus, sosita la Roma, i-a daruit imparatului Tiberius un ou rosu, ca simbol al invierii.

Iar toate acestea sunt numai cateva din legendele despre oul de Paste.

:kiss: :kiss: :kiss:
  • manana
  • Avatarul lui manana
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • The day you stop loving is the day you die
  • Posts: 2785
  • Thank you received: 673
  • Karma: 24
Trebuie sa vrei, si daca vrei, poti!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Rasp: Informatii pentru suflet #37245

Parintele Protosinghel Gherontie Puiu, duhovnicul manastirii Caraiman din Busteni, judetul Prahova, a trecut la Domnul, vineri 23 mai, la varsta de 81 de ani.

Parintele Gherontie Puiu este unul dintre duhovnicii de seama ai vremii noastre. Ctitor principal al Manastirii Caraiman, aflata la poalele masivului Caraiman, in statiunea Busteni, pe Valea Prahovei, parintele Gherontie traieste si astazi intr-o chilie smerita din incinta manastirii.

Parintele Gherontie Puiu

Manastirea Caraiman

Parintele Gherontie Puiu s-a nascut in localitatea Todiresti, nu departe de Pascani, in anul 1933. Mama lui a murit cand l-a nascut, in spitalul din Ruginoasa, tatal sau plecase de ceva vreme de acasa, iar moasa, crezand ca pruncul nu va trai, l-a pus intr-un lighean si l-a aruncat intre gunoaie, pe malul unei ape din apropiere. O femeie din localitate, care se afla in trecere, afland copilul, s-a milostivit spre el si l-a luat acasa. Fiind numit Gheorghe, copilul a fost primit cu toata dragostea in familia lui Puiu Petrache.

Cand a inceput razboiul, Ilie Petrache, fiul cel mare al familiei, a plecat pe front. In acest timp, copilul Gheorghe a visat o tanara imbracata in haine monahale stralucitoare, adica pe Maica Domnului, care i-a spus: "Vei fi ocrotit. Tatal tau se va intoarce dupa un lung prizonierat." Copilul nu a inteles cuvantul acesta, insa l-a pus in inima sa. Dupa aproape doisprezece ani, vreme in care a fost tinut prizonier in Rusia, fratele Ilie s-a intors acasa. Casatorindu-se, acesta l-a infiat pe tanarul Gheorghe si l-a botezat, pe cand avea aproape douazeci de ani.

Parintele Gherontie Puiu - Manastirea Caraiman

Despre acel moment, parintele isi aminteste: "Cand am imbracat haina de foc a Botezului, parca m-am simtit alt om. Ma incerca o bucurie fara margini, pe care ma straduiam sa o deslusesc. La iesirea din sfantul locas, pe treptele din fata pridvorului, am zarit din nou acea fiinta minunata. Statea langa poarta si ma privea drept in ochi. N-o vedea nimeni, doar eu! De asta data, nu mai era vis, ci vedenie curata. Mi-a vorbit, cu glas ingeresc: "Ai incredere si du-te la manastire. Te voi calauzi. Tu esti ales pentru o misiune!" Acea maicuta fara varsta avea cel mai frumos chip pe care mi-a fost dat sa-l pri vesc. Incepand de atunci, am inteles ca este insasi Maicuta Domnului."

De indata, tanarul Gheorghe a luat drumul manastirii, devenind ucenic al parintelui Paslaru, staretul de la Manastirea Neamt. Pana in anul 1959, tanarul a fost doar frate, comunistii interzicand tunderile in monahism. Dupa anul 1959, cand au fost scosi din manastiri nenumarati monahi, fratele Gherontie a reusit sa fuga, iesind pe fereastra. Mai apoi, fiind prins de securisti, a fost condamnat la cincisprezece ani de munca silnica, in lagarul din Periprava.

Din lagarul de la Periprava, parintele Gherontie a fugit iarasi, cu ajutorul unui brigadier, care l-a trimis in Tulcea, spre a putea scapa mai usor. Despre acest moment, parintele isi aminteste: "In timp ce ma aflam pe o strada destul de populata, mi s-a parut c-o vad pe Maicuta Domnului, pe trotuarul celalalt. I-am auzit glasul, clar, in ureche: Pleci chiar in clipa asta, traversezi strada si te urci in camion! Intr-adevar, o masina a oprit, fara sa-i fac vreun semn." Din masina, parintele a coborat in Timisul de Sus, de unde, mai apoi, a urcat pe platoul muntilor Bucegi. Aici, vreme de zece ani, parintele s-a nevoit, in post si rugaciune, stand ascuns intr-o pestera.

Parintele Gherontie Puiu - Manastirea Caraiman

Pe cand pustnicea, privind spre Crucea de pe varful Caraiman, parintele i-a fagaduit Maicii Domnului ca ii va ridica o manastire. Despre aceasta, parintele isi aminteste: "I-am jurat Maicutei Domnului ca, daca ma voi intoarce cu bine in lume, jos, voi construi o manastire cu hramul Inaltarea Sfintei Cruci, din curtea careia sa poata fi privita crucea de pe varful Caraimanului." In anul 1970, dupa zece ani de pustnicie, parintele Gherontie Puiu s-a intors acasa. Intre timp, crezandu-l mort, mama s-a i-a facut mormant si slujbe de pomenire.

Dupa anul 1989, parintele Gherontie s-a intors la Manastirea Neamt, unde a fost tuns imediat in monahism si a fost inscris la Seminarul Teologic, desi avea numai patru clase. Mai apoi, in anul 1992, dupa ce a slujit o saptamana, ca diacon, parintele a fost hirotonit preot. Cele patruzeci de Sfinte Liturghii le-a savarsit parintele in Manastirea Neamt, dupa care a fost trimis sa slujeasca in Schitul Baiceni, unde a fost numit staret.

In anul 1995, pe cand se afla in scaunul de Spovedanie, la Manastirea Cetatuia, din Iasi, parintele Gherontie a suferit un accident vascular cerebral, paralizand si cazand din picioare. Fiind internat in Spitalul Tatarasi, parintele auzea adesea vocea Maicii Domnului, care ii spunea: "Mai ai o vama." Dupa trei luni, parintele a fost trimis la un sanatoriu, in Sinaia. In urma analizelor, doctorul a spus ca este nevoie de cativa ani, spre a se reface complet.

Parintele Gherontie Puiu - Manastirea Caraiman

In sanatoriul din Sinaia, parintele a stat insa o singura zi. In prima noapte, Maica Domnului i-a aparut parintelui in vedenie si i-a spus: "Te-am adus aici cu o misiune. Adu-ti aminte! Trezeste-te, ca nu esti bolnav!" Dupa ce a spus aceste cuvinte de trei ori, Maica Domnului a adaugat: "Vei gasi un brad cu sase ramuri, langa o apa curgatoare, pe un plai de unde se vede marea Cruce la care te-ai jurat. Acolo sa faci manastirea!" A doua zi, coborand din pat, parintele Gherontie se misca natural, fara nici o urma de paralizie.

Dupa multe cautari, primarul din localitatea Busteni i-a spus parintelui ca ii poate da un loc in poiana Palanca. Un brad cu sase brate se inalta in mijlocul poienii, iar Crucea de pe Caraiman se vedea in toata frumusetea ei. Maica Domnului i-a aratat parintelui ca acela este locul si ca acolo trebuie sa inalte manastirea fagaduita.

In anul 1996, parintele a zidit in poiana mai intai o casuta din lemn, iar apoi o bisericuta. Din mila lui Dumnezeu si cu ajutorul Maicii Domanului, parintele Gherontie Puiu a ridicat o manastire mare si frumoasa. Parintele Gherontie ii invata pe toti cei care vin la dansul sa rosteasca urmatoarea rugaciune: "Doamne, intoarce-i la bunatate si la rugaciune pe toti vrajmasii mei!". Aceasta scurta rugaciune a fost descoperita parintelui in chip minunat, intr-o noapte, fiind asternuta pe o bucata de hartie.
  • VASILESCU
  • Avatarul lui VASILESCU
  • Deconectat
  • Elite Member
  • SUNT UN SIMPLU MURITOR. DE UN LUCRU-MI PARE RAU CA
  • Posts: 207
  • Thank you received: 100
  • Karma: 0
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Rasp: Informatii pentru suflet #37458

  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15909
  • Thank you received: 5078
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Informatii pentru suflet #37812

Sfantul Prooroc Ilie, exemplu de credinta si curaj

Parintii Bisericii spun ca niciodata Dumnezeu n-a ascultat mai mult de om ca in vremea prorocului Ilie. Reprezentat iconografic, cel mai adesea, fie in gura pesterii sale (ce se poate vizita si astazi in tinutul Hozevei), insotit de corbul trimis sa-l hraneasca, fie in carul de foc cu care a fost rapit la cer, cu Elisei ca martor si urmas al sau, Sfantul Mare Proroc Ilie Tesviteanul este personajul din Vechiul Testament cel mai drag si mai familiar constiintei crestine de pretutindeni si, totodata, singurul profet care, desi nu a scris nici o pagina, e inscris cu rosu in calendarul ortodox.



Daca unii critici literari il percep pe Sfantul Ilie ca pe un om solitar si aventurier, disident si neadaptat, curajos si perseverent, aparator al celor saraci si marginalizati, mustrator al patimilor omenesti si mahnit de slabiciunea si ignoranta poporului, multi exegeti biblici il vad pe acest proroc ca pe un mare marturisitor al adevarului revelat in vremuri de apostazie, prigonit in toata viata sa din cauza vicleniilor acelui veac, aspru cu sine si cu ceilalti, mare facator de minuni, prototip al monahilor si pustnicilor crestini. Mai presus de toate aceste insusiri, Ilie Tesviteanul a vorbit cu Dumnezeu, L-a vazut pe Muntele Horeb si a simtit mireasma harului si adierea lina a prezentei Lui in toata viata sa. Cu pretul vietii, a marturisit pe adevaratul Dumnezeu si a primit viata vesnica. Cine este cu adevarat Sfantul Ilie?

O viata sub semnul Proniei dumnezeiesti

Originar din Tesba Galaadului, la est de Iordan, intreaga lui activitate a fost legata de viata si istoria comunitatii israelite din Regatul de nord, ce isi avea de ceva timp capitala la Sa-ma-ria. Ilie traieste in prima jumatate a secolului al IX-lea i.d.Hr., fiind contemporan cu unul dintre cei mai sangerosi regi ai lui Israel, regele Ahab. Activitatea profetului este descrisa in cartile 3 si 4 Regi (capitolul 1) si nu contine nici un fel de informatie despre viata personala a acestuia.

Traditia crestina, in Vietile Sfintilor, prezinta o serie de detalii despre viata profetului, detalii ce nu pot fi intalnite in textul sacru. Se vorbeste despre tatal lui Ilie, Sovac, despre vedenia pe care a avut-o acesta in momentul nasterii fiului sau si despre consacrarea vietii profetului lui Dumnezeu inca din frageda pruncie. Se observa de aici evlavia pe care crestinii au avut-o inca de la inceput fata de acest proroc vechi testamentar, creionandu-i viata si tineretea dupa modelul vietii Sfantului Ioan Botezatorul.

Insa textul biblic nu prezinta nici un fel de informatie despre nasterea, copilaria si tineretea profetului Ilie, dupa cum nu scoate in evidenta nici pe membrii familiei sale. Persoana lui apare spontan in primul verset al capitolului 17 din 3 Regi. Modalitatea aparitiei sale poate fi asemanata cu cea a aparitiei lui Melchisedec, regele Salemului din relatarea biblica despre patriarhul Avraam (Facerea 14). El este profetul ridicat de Dumnezeu pentru a mentine credinta adevarata in timpul domniei lui Ahab si a sotiei sale, Izabela. Pentru autorul inspirat al textului scripturistic, nu era importanta viata profetului de pana in acel moment, ci erau importante doar acele momente care au darul de a sublinia slujirea si propovaduirea lui Dumnezeu de catre Ilie.

Insusi numele profetului este legat de aceasta slujire si misiune pe care el o are in mijlocul comunitatii israelite. Ilie este, potrivit textului biblic, un nume teoforic. In limba ebraica, Elijahu inseamna „Domnul e adeva-ratul Dumnezeu“ sau „Yahwe este Dumnezeu“. Deci numele pe care il poarta profetul este prin el insusi o marturisire de credinta. Aflat in mijlocul unui popor idolatru ce nega insasi ratiunea existentei sale prin credinta in zeul Baal, Ilie simte nevoia de a indrepta intr-un mod anume calea celor de un neam cu el dupa trup. Glasul constiintei, credinta puternica si ravna nemistuita il fac pe Ilie acel slujitor neobosit al lui Dumnezeu. Il transforma dintr-un om obisnuit intr-un lucrator de minuni inaintea oamenilor. Din ravna si din credinta a iesit Ilie inaintea lui Ahab vestindu-i acestuia seceta ce va urma. Prin credinta si dragoste de Dumnezeu profetul Ilie are puterea de a inchide cerul timp de trei ani si sase luni. „Si s-a sculat prorocul Ilie ca focul si cuvantul lui ca faclia ardea“, descrie Iisus Sirah (48, 1) aceasta lucrare plina de zel a lui Ilie. Scriptura nu ii atribuie profetului Ilie puteri extraordinare, deosebite, ci il raporteaza mereu la Dumnezeu, la relatia lui cu divinitatea: „Ilie era om, cu slabiciuni asemenea noua, dar cu rugaciune s-a rugat ca sa nu ploua si nu a plouat trei ani si sase luni. Si iarasi s-a rugat si cerul a dat ploaie si pamantul a odraslit roada sa“ (Iacov 5, 17-18).

Puterea credintei

Urmand indemnului lui Dumnezeu, Ilie se retrage la pa-raul Cherit, unde setea si-o potolea cu apa din parau, iar mancarea ii era adusa de corbi, „paine si carne dimineata, paine si carne seara“. Atunci cand a secat si paraul, profetul Ilie s-a dus in Sarepta Sidonului, unde a ramas in casa unei vaduve. Atunci cand fiul acesteia a murit, Ilie l-a inviat, dar nu prin propria putere, ci prin puterea pe care o primise de la Dumnezeu, al Carui slujitor si era. Ca Ilie face acest lucru prin puterea lui Dumnezeu vedem chiar din cuvintele lui: „Doamne Dumnezeul meu, sa se intoarca sufletul acestui copil in el!“ (3 Regi 17, 21).

Dupa trecerea a trei ani, Ilie se arata lui Ahab provocandu-i la o „intrecere“ pe preotii si profetii lui Baal: si ei, si el sa aduca jertfa lui Baal, respectiv lui Dumnezeu si „Dumnezeul Care va raspunde cu foc, Acela este Dumnezeu“ (3 Regi 18, 24). In zadar au strigat si au inaltat glasurile lor catre cer preotii lui Baal, caci nu au primit nici raspuns. Cand s-a rugat si Ilie, „s-a pogorat foc de la Domnul si a mistuit arderea de tot si lemnele si pietrele si tarana si a mistuit toata apa care era in sant“ (3 Regi 18, 38). Episodul acesta are rolul de a pune in opozitie pe Dumnezeul Cel adevarat cu idolii care sunt lipsiti de putere, plasmuiri ale ignorantei si necredintei. Dupa ce poporul a cunoscut ca Domnul este singurul si adevaratul Dumnezeu, a trimis Domnul si ploaie asupra pamantului. Uciderea preotilor lui Baal ce a urmat jertfei lui Ilie nu a fost pe placul lui Ahab si Izabe-lei, ci a starnit mania acestora, incat Ilie a fost nevoit sa se refugieze pe muntele Horeb.

Inainte de a-si incheia activitatea profetica, Ilie isi alege ucenic pe Elisei. Impreuna traverseaza Iordanul, Elisei urmand a fi martor al ridicarii lui Ilie la cer. Pe vremea Mantuitorului, adica opt veacuri mai tarziu, renumele lui Ilie era atat de mare printre evrei, incat, de mai multe ori, asupra lui Ioan Botezatorul, ca si a lui Iisus Insusi, a planat banuiala ca ar fi fost reintrupari ale prorocului din vechime. La Schimbarea la Fata a Domnului, petrecuta pe Tabor, Evanghelia ne spune (Matei 17, 3-4; Marcu 9, 4-5; Luca 9, 30 si 33) ca Moise si Ilie s-au aratat de-a dreapta si de-a stanga lui Hristos, dupa marturia celor trei ucenici care-L insoteau (Petru, Iacov si Ioan).

Conform unei vechi traditii, cu temei in Sfanta Scriptura (Matei 17, 10-11), Ilie va reveni la sfarsitul veacurilor, ca martor si vestitor al Parusiei, deci ca inaintemergator al celei de-a doua veniri a Domnului. Bazileii bizantini vor fi cei care ii fixeaza data de praznuire, pe 20 iulie. In secolul al V-lea, imparatul Zenon a consacrat o biserica, in Petrion, Sfantului Ilie Tesviteanul, iar mai tarziu, Constantin al VII-lea Porfirogentul descrie, in cartea lui dedicata ceremoniilor, praznuirea deosebita din ziua Sfantului Ilie.

Discretia lui Dumnezeu

Desi Ilie este perceput in timpul vietii drept un ravnitor, prin intelegerea duhovniceasca el depaseste chingile Legii vechi. Vederea lui Dumnezeu de catre Ilie pe Muntele Horeb, descrisa in 3 Regi capitolul 19, reia elementele teofanice din darea Legii lui Moise pe acelasi munte. Daca legea lui Moise pune ac-centul pe vizual, pe auditiv - foc, tunete, cutremur, deci manifestari in forta -, Ilie depaseste aceasta sfera a catafaticului si ajunge sa-L vada pe Dumnezeu in isihie, in adiere de vant lin. Aceasta este chemarea la liniste pe care o gaseste monahul sau orice crestin in briza harului Sfantului Duh, vie si lucratoare in fiecare Liturghie. Discretia este modul in care Domnul este prezent in lume si in viata noastra. El este Insotitorul a Carui prezenta nu o putem sesiza prin dorinta de senzational, de spectaculos. De multe ori, Dumnezeu Se lasa ignorat, tocmai pentru ca iubirea Lui fata de lume nu este una despotica, care se impune, ci una care se propune, se daruieste fara a constrange. El nu Se arata pe un panou publicitar, nici nu tropaie in fata noastra. Dumnezeu Se arata uneori oamenilor intelepti, care stiu sa-I vada pasii tainici. Nu in miracole, aratari ce creeaza uimire, panica si spectacol se vede prezenta lui Dumnezeu, ci in firescul cotidian, infrumusetat de gandul si fapta buna. Aproapele nostru este cel prin care Dumnezeu masoara iubirea noastra.

Precursor al ascezei crestine

Sfantul Profet Ilie si Enoh sunt singurele cazuri care au rupt legea implacabila a mortii. Sfantul Ilie a fost ridicat in carul de foc, asa cum vedem in primele doua capitole din cartea 4 Regi. Din acest punct de vedere, el va deveni, in interpretarea patristica, simbolul ridicarii de la materie. In acest sens, Sfantul Maxim il pune in stransa legatura cu contemplatia si spune ca, daca Moise simbolizeaza partea practica, Sfantul Ilie este chipul contemplatiei, al rapirii de la materie si, din acest punct de vedere, el este un simbol al monahilor. In secolul al IV-lea, Sfantul Grigorie de Nyssa si Sfantul Grigorie de Nazianz il folosesc drept imagine a retragerii in pustie si a nevointelor ascetice.

Ilie este model al calugarilor. Aceasta se vede si din faptul ca Sfantul Ioan Botezatorul, un ascet desavarsit, devine, dupa cum spune si Mantuitorul Iisus Hristos, un nou Ilie: „Si daca voiti sa intelegeti, el (Ioan) este Ilie, cel care va sa vina“ (Matei 11, 14). Insa nu trebuie sa se creada ca este vorba de vreo reincarnare a lui Ilie in Ioan. Marturia biblica ii apropie pe cei doi datorita vietii lor ascetice; amandoi se caracterizeaza prin asprime si hotarare (Luca 9, 8), lucreaza cu aceeasi putere (Luca 1, 17) si adopta acelasi mod de viata (3 Regi 17, 1 si Luca 3, 2; 4 Regi 1, 8 si Matei 3, 4).

Curajul marturisirii

Ilie a fost unul dintre primii mari proroci ai lui Israel, in sensul deplin al cuvantului, caci proroc nu insemna doar inainte-vazator al celor viitoare, ci si glas dojenitor in numele Celui Preainalt, ca sa nu se abata de la dreptate nici poporul, nici mai-marii lui. E bine sa ai putere, dar e si mai bine sa nu ai nevoie de putere, intrucat adeseori aceasta corupe si alieneaza. Totusi, Ilie stie ca dragostea pentru oameni este cea mai subtila putere din lume. Cand prorocul se plange lui Dumnezeu ca este un om batran si neputincios si ca trebuie sa vorbeasca si preotilor, si poporului necredincios, Dumnezeu ii spune ca nu este singurul dreptcinstitor, ci ca mai sunt in popor 7.000 de barbati care nu si-au plecat genunchiul inaintea lui Baal. Din acest episod ne dam seama ca atunci cand ni se pare ca suntem singurii in stare sa facem lucrurile cele bune, Dumnezeu ne arata ca mai sunt cativa ca noi, primind astfel putere. Cand poporul se declara a fi dreptmaritor de Dumnezeu, conducatorii pot fi (si chiar trebuie) certati pentru abaterile de la credinta si moralitate. Sfantul Ilie, spre exemplu, a certat pe regele Ahab ca a construit, la indemnul sotiei sale pagane, Izabela, un templu inchinat zeului Baal, aratand poporului care este, de fapt, credinta cea adevarata in Dumnezeul cel viu. Portretul sufletesc al acestui profet are cateva trasaturi fundamentale: zel misionar, dedicare totala, propovaduire fara compromisuri. El nu negociaza cu idolii si nu isi face calcule de imagine, ci marturiseste adevarul si demasca inselatoria, impostura, spunand lucrurilor pe nume. De altfel, seceta nu este nimic altceva decat necredinta, departarea de Apa Vietii. Poporul vrea apa, dar nu Il cauta pe Dumnezeu, Cel ce daruieste sens trecerii noastre prin lume. Solutia este pocainta, adica intoarcerea la credinta, la modelul de viata al acestui mare profet care, daca il cinstim si il imitam dupa putere, ne „izvoraste tamaduiri“ (Troparul Sfantului Ilie), fara a mai fi nevoie sa apelam la tot felul de vraci, guru si adepti ai sectelor terapeutice contemporane care promit celor naivi si debusolati vindecarea imediata a sufletului si a trupului, asemenea falsilor preoti ai zeului Baal de odinioara.
via
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15909
  • Thank you received: 5078
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Informatii pentru suflet #38012

SCHIMBAREA LA FATA. Traditiile si obiceiurile romanilor in ziua de 6 august



6 august este ziua creștinii sarbatoresc Schimbarea la Fața a Mantuitorului Iisus Hristos, sau trecerea de la vara catre toamna
Sarbatoarea mai este cunoscuta in popor și sub numele de Pobrejenie, existand numeroase tradiții și obiceiuri



- Pentru cei care pleaca in calatorie acum se spune ca vor rataci drumul de intoarcere acasa și vor mai putea ajunge inapoi acasa doar odata cu venirea berzelor.

- . Daca vin ploi mari și bogate de Pobrejenie, atunci se așteapta ca in acea iarna sa ninga mult. Daca in schimb este soare, atunci toamna va fi una insorita, imbelșugata. Daca va fi nor și va ploua puțin, atunci toamna va fi una mohorata.

- In aceasta zi nu se lucreaza și nu se spala rufe, dar nici nu se cauta galceava cu ceilalți. Se spune ca nu este bine sa ramai suparat sau certat cu cineva in aceasta zi daca nu vrei sa fii astfel tot timpul anului. Despre copiii mustrați in aceasta zi se crede ca vor fi mustrați tot timpul anului.

- Cei care incalca tradiția și necinstesc aceasta sarbatoare spaland rufe și aruncand laturile in gospodarie risca sa-și aiba gospodaria invadata de insecte. Cei care nu tin sarbatoarea Schimbarii la Fata vor fi uscati si galbejiti, iar cine va spala haine in aceasta zi va fi napadit de paduchi si plosnite. Fetele care se spala pe cap in ziua Schimbarii la Fata nu le mai creste parul, iar oamenii care nu-si vad umbra capului la rasaritul soarelui, in dimineata acestei zile, vor muri pana la sfarsitul anului.

- Gospodinele din sate duc primele roade ale viilor la biserica, pentru a fi binecuvantate, dupa care le impart pentru sufletul celor plecați. Este dezlegare la pește, vin și untdelemn in aceasta zi, deci este bine sa dați de pomana celor sarmani caci va fi bine primit și pe lumea cealalta. In același timp, in tradiția populara, se crede ca cel care mananca struguri inainte de a fi sfințiți in ziua de 6 august isi "afurisește" matele.

- Se spune ca pana in aceasta sarbatoare anumite lucrari agricole precum cositul și facutul fanului trebuie neaparat incheiate. La fel, trebuie adunate și plantele tamaduitoare, bune de leac. Odata ce trece aceasta sarbatoare, se spune ca iarba imbatranește, florile incep sa se treaca, fanul nu mai este pe gustul animalelor, iar plantele de leac incep sa-și piarda din puterile lor vindecatoare.

- Femeile insarcinate care cinstesc aceasta sarbatoare vor avea parte de o naștere ușoara si de copii sanatoși.

-In aceasta zi nu este bine sa mergi la scaldat sau sa dormi afara, la lumina stelelor și sub bolta cerului, deoarece apele devin mai reci și cerbii vin de le spurca, iar vremea incepe sa se raceasca.
- Cei care se roaga cu credința și incredere in puterea lui Dumnezeu sa scape de o patima care il chinuie au șanse mari sa fie ascultați și vindecați.

- Se spunea ca oamenii care nu reușesc sa și vada umbra capului la rasaritul soarelui, in dimineata zilei de Pobrejenie, vor fi in pericol de moarte in cursul acelui an.

SURSA
  • manana
  • Avatarul lui manana
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • The day you stop loving is the day you die
  • Posts: 2785
  • Thank you received: 673
  • Karma: 24
Trebuie sa vrei, si daca vrei, poti!
Ultima editare: by manana.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Informatii pentru suflet #38015

Proprietatile semnului crucii



Proprietatile semnului crucii, studiate stiintific

Oamenii de stiinta rusi au dovedit experimental proprietatile miraculoase ale semnului crucii si ale rugaciunii. “Am stabilit ca obiceiul facerii semnului crucii deasupra mincarii si bauturii, inainte de masa, are un profund sens mistic. In spatele lui este un folos practic: mincarea este purificata efectiv instantaneu. Este un mare miracol, ce se intimpla fizic in fiecare zi”, a declarat fizicianul Angelina Malakhovskaya, citat de Agentia Interfax. Malakhovskaya a studiat puterea semnului crucii timp de 10 ani. Ea a descoperit, in special, proprietatile bactericide unice ale apei dupa ce este binecuvintata cu o rugaciune ortodoxa si cu semnul crucii.

Oamenii de stiinta au studiat impactul rugaciunii “Tatal nostru” si al semnului crucii asupra bacteriilor patogene. Mostre de apa din diferite surse – fintini, riuri, lacuri – au fost folosite in cercetare. Toate mostrele contineau anumite bacterii. S-a observat ca daca se rosteste rugaciunea domneasca si se face semnul crucii asupra apei, numarul de bacterii daunatoare scade de sapte, zece, sute chiar mii de ori.

Experimentele au fost facute astfel incit sa se excluda posibilul impact al sugestiei mentale. Rugaciunea a fost spusa atit de credinciosi, cit si de necredinciosi, iar numarul bacteriilor, indiferent de mediu, a scazut. Oamenii de stiinta au mai dovedit efectul benefic al rugaciunii si al semnului crucii asupra oamenilor. S-a stabilit ca presiunea singelui tuturor celor supusi la teste s-a imbunatatit. S-a mai observat ca daca semnul crucii este facut neingrijit, si fara sa atinga punctele corespunzatoare – centrul fruntii, centrul plexului solar si umerii – rezultatele pozitive ale testelor sunt mai slabe sau chiar absente.

SURSA
  • manana
  • Avatarul lui manana
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • The day you stop loving is the day you die
  • Posts: 2785
  • Thank you received: 673
  • Karma: 24
Trebuie sa vrei, si daca vrei, poti!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Informatii pentru suflet #38228

Edgar Cayce despre rugaciunea “Tatal nostru ”

Edgar Cayce (1877-1945)

V-am spus de mai multe ori ca incerc sa scriu o carte cu titlul « Fizica nucleara a mintii» Undeva in unul din capitolele « draft » ale acestei carti scriam:
«In clipele cele mai grele ale vietii mele , fara ca cineva sa ma invete, cand traiam stari ale constiintei joase; deprimare, suferinta, indoiala , frica, spuneam «Tatal nostru».

De fapt cred ca reuseam sa alung «gandurile negre» repetand la infinit aceasta rugaciune. Si miracolele au inceput sa apara. Am incercat sa-mi explic.

“Tatal Nostru” este rugaciunea pe care ne-a lasat-o Iisus Hristos, ori numai aceasta cunoastere, a provenientei sale, ne vorbeste de la sine despre puterea si lumina sa.

Multi descanta de deochi cu “Tatal Nostru” si efectul este intotdeauna imediat. Si nu-i o pura intamplare faptul simplu ca “Tatal Nostru” purifica si parca topeste… orice energie tulbure care-l impresoara pe cel deocheat.

De fapt, noi – cu totii – suntem ca si deocheati cand traim astfel de stari. Suntem ca intr-un intuneric, ca intr-o panza groasa de ceata, in stare de prizonieri. Mintea noastra si energiile interioare sunt atunci inchise in suferinta mentala. Vedem cum ne gandim obsedant la un lucru, la un om, la o situatie, ne cuprinde insomnia, teama paralizanta, ori ingrijorarea si nemultumirea, senzatia ca lumea este facuta numai din durere si… nu mai stim cum sa iesim de acolo. Nu sta prea multa vreme in deprimare, in suferinta. Nu cauta prea mult la ce-ai gresit, la ce ai facut rau, ori la ce au gresit altii fata de tine. Iesi din grota starilor joase ale constiintei, care te indeamna sa te simti rau, nefericit, infricosat, ingrijorat si nemultumit. De vei sta prea mult acolo, te vei scufunda in Iad si o vei face prin libera ta alegere. Viziteaza Iadul, dar nu locui in el.
Spune “Tatal Nostru” cand nu te simti bine. Cand esti ingrijorat peste masura, ori nemultumit. Cand simti ca urasti, ori ca nu mai poti. Cand esti deprimat, tulburat, ori nefericit. Cand gandul la ziua de maine te copleseste… Spune “Tatal Nostru”… Ai sa observi ca te vei lovi de o dificultate puternica. Nu poti sa spui “Tatal Nostru”. Nu te poti concentra asupra rugaciunii, caci gandul tau zboara tot acolo, in negriciunea mentala, in suferinta care te bantuie. S-ar putea sa spui primele doua-trei randuri ale rugaciunii, apoi te trezesti ca ai uitat cuvintele urmatoare, ori ca te gandesti tot la suferinta ta. Nu renunta. Spune rugaciunea. Caut-o cu mintea, cu tot sufletul tau si spune-o mai departe. Pune mintea ta sa se concentreze asupra rugaciunii, pana ce o poate spune fara gres, de la inceput si pana la sfarsit. Daca uiti rugaciunea si daca te trezesti ca nu te poti concentra asupra ei… este semn ca te afli in campuri de suferinta care vor sa te retina in ele, prin puterea Legii Atractiei. Mintea va fi atrasa tot mai mult spre constiinta suferintei pana ce va iesi de acolo concentrandu-se asupra rugaciunii.

Este foarte important sa stii ca “Tatal Nostru” trebuie repetat. Trebuie spus fara intrerupere, din nou si din nou, cu tot sufletul, cu toata concentrarea mentala, pana ce vei simti ca te-ai eliberat… din campurile care te-au inlantuit, din suferinta. Cand vei iesi de acolo, te vei simti linistit si vei putea sa atragi la tine ganduri si sentimente de incredere, de bucurie, de iubire sau macar de multumire. …….
  • manana
  • Avatarul lui manana
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • The day you stop loving is the day you die
  • Posts: 2785
  • Thank you received: 673
  • Karma: 24
Trebuie sa vrei, si daca vrei, poti!
Ultima editare: by manana.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Rasp: Informatii pentru suflet #38930

Pomenirea Mortilor: Sfintii doctori fara de arginti Cosma si Damian

Sfintii doctori fara de arginti Cosma si Damian sunt pomeniti in calendarul crestin ortodox la 1 noiembrie.



Au trait in secolul al IV-lea, fiind frati, nascuti dintr-o mama crestina si un tata pagan, in Cilicia Asiei. Ramasa vaduva, mama lor le-a dat o buna educatie crestina, in spiritul careia cei doi frati au trait pana la sfarsitul vietii lor.

Au urmat scoli inalte ale vremii lor devenind foarte buni doctori pentru bolnavii care sufereau atat cu trupul cat si cu sufletul, fiind adevarati luminatori cu dreapta credinta pentru multime.

Darurile taumaturgice iesite din comun si faptul ca vindecau fara sa ceara ceva in schimb - dupa porunca lui Hristos: "In dar ati luat, in dar sa dati" (Matei 10, 8) - le-au adus titulatura de "doctori fara de arginti". Au plecat la Domnul cu pace si in dreapta credinta.

Sambata, 1 noiembrie, Biserica Ortodoxa a randuit sa se faca pomenirea mortilor. Pomenirea din aceasta zi este cunoscuta si sub denumirea de Mosii de toamna.

Ortodoxi
Sf. doctori fara de arginti Cosma si Damian, din Asia
(Pomenirea mortilor)

Greco-catolici
Sf. m. Cosma si Damian, doctori fara plata. Pomenirea mortilor

Romano-catolici
Toti Sfintii
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15909
  • Thank you received: 5078
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Informatii pentru suflet #38981

Arsenie Boca a fost si încă este un mare mister pentru multi dintre noi. Mormântul său adună mii de pelerini în fiecare an, martori ai minunilor pe care părintele le face.

Profeţia lui Arsenie Boca

Oamenii vorbesc despre faptele pe care Arsenie Boca le-a făcut si cu care a reusit să demonstreze astfel că este un sfânt. Se spune că era suficient să privească adânc în ochi un om si să-i spună care îi este menirea, ce păcate a făcut sau de ce boală suferă.

Mai mult decât atât, părintele a profetit căderea comunismului din România, moartea lui Nicolea Ceasescu si chiar propria moarte.

"Îmi pare rău de voi că sunteti slăbiti în credintă. Veti cădea din cauza fricii. Frica-i de la diavol; nu vă fie frică pentru a vă salva sufletele. Vor veni vremuri foarte grele, dar toate sunt îngăduite de Dumnezeu, Care este tovarăsul de drum al fiecăruia, de la nastere până la moarte.
Vor cădea si cei alesi. Îmi pare rau că sunteti cei de pe urmă.
Vă vor cerne. Vor pune impozite, taxe si alte îngrădiri.
Vor lua totul! Să stiti că multi vor pleca din tară, dar putini se vor întoarce. Va veni vremea când ar dori să se întoarcă si n-or mai putea, căci România va fi înconjurată de flăcari"
, a profetit Arsenie Boca.

Mai mult decât atât, acesta a spus că "într-o noapte, către ziuă, trei tări ne vor ocupa: Rusia, Bulgaria si Ungaria. Si pe cei ce ne vor ocupa va veni ploaie de foc".

Sunt si credinciosi care spun că au văzut minunile făcute de Arsenie Boca chiar si dincolo de moarte. În fiecare an, pe 28 noiembrie, mormântul părintelui de la Prislop se transformă într-un loc de pelerinaj pentru cei suferinzi.
Sunt si oameni care spun că rugăciunile le-au fost ascultate, reusind astfel să scape de chinuri si suferinte.
Altii vorbesc despre adevărate miracole si cazuri medicale vindecate, desi medicii nu mai aveau nicio sperantă.


Citeste mai mult pe RTV.NET :)
  • VASILESCU
  • Avatarul lui VASILESCU
  • Deconectat
  • Elite Member
  • SUNT UN SIMPLU MURITOR. DE UN LUCRU-MI PARE RAU CA
  • Posts: 207
  • Thank you received: 100
  • Karma: 0
Ultima editare: by daniel.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Informatii pentru suflet #39132

Ce așteaptă Dumnezeu de la omul bolnav

Atât de plăcută este limba bolnavului, care mulţu­meşte lui Dumnezeu în boală, în vreme de suferinţă, încât nu este cu nimic mai prejos decât limba martirilor, care-L mărturiseau în chinuri, când îi răstigneau şi-i băgau în căldări şi-i fierbeau. Că şi aceia sufereau, şi acesta suferă într-o măsură.

Şi Sfântul Efrem Sirul zice aşa: "Dumnezeu de la omul bolnav, două lucruri cere: Să mulţumească lui Dumnezeu pentru boală şi să se roage neîncetat". Numai atât. Nu cere post, nu priveghere, nu plecare de genunchi, nu culcarea pe jos, nu târzia mâncare, nu uscata mâncare, nu puţina mâncare, nu starea de toată noaptea nu cere de la dânsul nimic, decât aceste două lucruri. Orice bolnav care crede în Hristos şi are dreapta credinţă, atât trebuie să zică: "Mulţumescu-Ţi Ţie, Doamne, că-mi dai suferinţă şi certare. Mulţumescu-Ţi Ţie, Doamne, că mă iubeşti şi mă cerţi"; şi "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul". Acestea se cer de la tot sufletul, fie bolnav, fie sănătos, dar de la bolnav numaidecât.

Că Dumnezeu ştie că trupul se smereşte prin boală şi nu mai trebuie să-l înfrânezi cu postul, cu asprimea, cu cutare; deja trupul este smerit, mai mult decât puterea lui de suferinţă. Şi de aceea se cere osteneala duhului, rugăciunea. De la aceasta nu-i scutit nimeni până la ultima suflare. [..]

Iar în ceea ce zice Sfântul Efrem, că trebuie să mulţumeşti lui Dumnezeu pentru boală, Sfântul Ioan Gură de Aur în acelaşi duh vorbeşte despre bolnavi: "Atât de plăcută este limba bolnavului, care mulţu­meşte lui Dumnezeu în boală, în vreme de suferinţă, încât nu este cu nimic mai prejos decât limba martirilor, care-L mărturiseau în chinuri, când îi răstigneau şi-i băgau în căldări şi-i fierbeau. Că şi aceia sufereau, şi acesta suferă într-o măsură".

Deci cine mulţumeşte lui Dumnezeu în boală, este un martir de bună voie. Şi de aceea să-i spui să se bucure că e bolnavă. Da! Să nu se întristeze. Știi cine se întristează? Trupul. Că el are să sufere ceva. Dar sufletul trebuie să se bucure totdeauna. Să-şi aducă aminte că zice marele Apostol Pavel: Când sunt slab, atunci sunt tare. Căci cu cât slăbeşte omul nostru cel dinafară, adică trupul, cu atât se înnoieşte cel dinlăuntru, din zi în zi.

Extras din Cuvânt către Maica Irina, aflată în suferință (1979)
via
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15909
  • Thank you received: 5078
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Informatii pentru suflet #41498

POSTUL ADORMIRII MAICII DOMNULUI



A început Postul iubirii pentru Maica Domnului. Dea Bunul Dumnezeu, pentru rugăciunile Maicii Sale, să-l ținem frumos, cu pace, cu bucurie, cu răbdare, cu bună-cuviință în toate!

„Întru naştere fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născatoare. Mutatu-te-ai la viaţă, fiind Maica vieţii, şi cu rugăciunile tale izbăveşti din moarte sufletele noastre.”

Troparul Adormirii Maicii Domnului - Byzantion

  • manana
  • Avatarul lui manana
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • The day you stop loving is the day you die
  • Posts: 2785
  • Thank you received: 673
  • Karma: 24
Trebuie sa vrei, si daca vrei, poti!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Informatii pentru suflet #42506

Interviu cu un cãlugãr ortodox


In aceasta lume complicata in care traim, am intalnit zilele trecute un calugar ortodox de 85 de ani, considerat a avea har conform terminologiei utilizata de confratii sai.

L-am intrebat cum se produc vindecarile, ce se intampla cand cineva vine la el.
”Eu, omul nu ma gandesc ca as avea ceva de facut, eu ma deschid si las Sfantul Duh sa curga prin mine. Nu intreb niciodata omul de ce a venit la mine,ce problema are, ii simt doar sufletul cat de greu ii este, si apoi ma rog. Atat fac- ma rog impreuna cu el.Si ii spun ca este o mare bucurie atunci cand doi se strang in numele Lui ca atunci si El este cu noi. Pentru mine este o binecuvantare cand cineva imi deschide usa chiliei. Eu nu privesc omul intrand la mine ci pe Dumnezeu in om patrunzand in chilie.
La sfarsit simt cum omul este mai usor, mai senin.Eu nu trebuie sa stiu ce greutate purta el, Dumnezeu stie, imi pastrez doar sufletul deschis si ma rog din toata inima mea. Deci totul este rugaciunea noastra catre Dumnezeu, uneori ii tin mainile in ale mele, alteori le pun pe crestetul capului. Uneori simt ca este nevoie sa mai vina, alteori stiu ca lucrarea s-a facut. Si miracolul pentru mine nu il numesc vindecare, il numesc trezirea omului in Dumnezeu.”


L-am intrebat de ce intr-o multime agitata, tensionata, nervoasa imi era mai greu sa ma rog si mi-a raspuns :

“Atat timp cat il privesti pe Dumnezeu ca fiind in afara ta, o sa si gasesti motive tot in afara ta. Cauza nu sunt cei din jur ci cum il privesti tu pe Dumnezeu. Daca ai credinta nestramutata ca El este in tine, realizezi ca nimeni nu poate sta intre tine si Dumnezeu. Ca sa te rogi cobori in tine, inchizi ochii si in inima ta o sa gasesti linistea. Acolo te asteapta Dumnezeu. Mintea este prima care fie se deschide si prin gandurile tale ii lasa pe El sa se manifeste in tine, sau tot mintea este cea care te impiedica. Mintea tese labirinturi si uneori se pierde in propria ei tesatura. Daca lasi iubirea din inima ta sa iti scalde mintea, o sa vezi cum gandurile tale isi gasesc singure drumul catre Cer.”

L-am intrebat de ce se agitau, se luptau oamenii ca sa ajunga sa ia Lumina:

”Te lupti sa ajungi mai aproape de Dumnezeu cand ai o teama in tine, o neliniste,o indoiala in ceea ce priveste relatia ta cu Dumnezeu.Atunci intotdeauna gasesti ca mai ai ceva de facut, nu ai facut destul, mai exista inca si acel ceva o sa iti aduca apropierea, si cauti si cauti neincetat. Dar daca te opresti din zbucium, din framantare, din cautare, iti dai voie sa il descoperi in tine. Poti trai o intreaga viata preocupat sa il cauti in afara ta, dar nu cauti unde trebuie. Lupta exterioara este un semn al luptei din sufletul acelor oameni,aspiratia lor, nazuinta lor, cautarea lor, si acela e modul in care o reflecta.”

L-am intrebat cum dupa ore petrecute in picioare, intr-o pozitie in care nu puteai nici sa te intorci, el nu dadea nici un semn de oboseala si nu numai aceasta, in jurul lui oamenii erau foarte linistiti, calmi. Raspandea o vibratie de pace in jur care linstea multimea.
“Oboseala vine din lupta fiintei cu viata. Cand te opui vietii, judecand, criticand, maniindu-te, pierzi viata din tine si obosesti, si este si normal pentru ca mergi contra curentului.Iubirea, este curgerea vietii. Pacea, linistea, se obtin cand lasi viata sa curga prin tine si nu mai opui rezistenta la ceva”.
Si m-a intrebat:”ai obosit vreodata in timp ce te bucurai, in timp ce iubeai, in timp ce te rugai?Atunci te lasai purtata de curgerea vietii, nu opuneai rezistenta.Atunci te deschideai prin inima.Obosesti cand cauti cu mintea, inima nu te oboseste vreodata.Si mintea cauta neincetat, mereu gaseste altceva de care sa se agate, dar in esenta mintea isi cauta linistea.
Deci lupta nu este intre noi si cei din jur, sau intamplarile din viata, ci este intre noi si noi, acea lupta interioara este cea care epuizeaza.”



L-am intrebat cum poti sa iesi din aceasta zbatere, pendulare:
“Nu trebuie sa te zbati ca sa iesi, pentru ca te afunzi si mai rau. Si vine o vreme cand intelegi ca nu e necesar sa te zbati, ca totul se intampla de la sine, intelegi ca viata curge lin, nu este o stradanie. Lupta are loc pana cand se coboara aceasta intelegere, aceasta pace. Nu fugi dupa Dumnezeu, stai linistit si lasa-l sa se exprime prin tine”.

L-am intrebat cum a ajuns el la aceasta stare de pace, si mi-a spus ca s-a rugat catre Dumnezeu sa il lumineze ca sa poata darui la cei din jur, dintr-o credinta ferma ca cererea sa este auzita si indeplinita, si apoi s-a lasat purtat de valurile vietii, s-a deschis si i-au venit rugaciunile pe care le simtea cu sufletul.Nu s-a indoit nici un moment si rugamintea sa la Dumnezeu era sa ii dea acest har de a darui atat timp cat traieste pe acest pamant. Acesta considera ca fiind cea mai mare binecuvantare, bogatia inimii.

I-am spus ca in opinia mea biserica s-a indepartat de creinciosi, a pierdut legatura,si intr-un fel a interupt legatura intre Cer si Pamant, in conditiile in care ei aveau puterea sa o consolideze.
“Biserica este o institutie alcatuita tot din oameni. Si omul s-a indepartat de aproapele sau. Si aceasta din teama.Teama de a nu se pierde invataturile, de a le pastra nealterate,din frica aceasta si-au concentrat atentia doar pe invatatura si au uitat de ce este mai important-cei carora li s-a adresat Hristos prin invataturile sale.Iisus nu a vorbit ascuns, doar Apostolilor, el a iesit in lume. Dar si in Biserica sunt oameni si oameni.
Ce poti face tu ca om este sa studiezi Cuvantul Intemeietorului, sa il simti, sa citesti si sa alegi acele rugaciuni pe care le simti cu Sufletul, pentru ca daca doar le rostesti fara suflet, ele sunt doar sunete goale. Prin rugaciune omul se inalta prin Cuvant care este fapta, prin gand si prin traire.Acestea trei trebuie sa mearga impreuna ca sa te inalte. Nu e datoria noastra sa ii judecam pe semenii nostri, asa scrie si in carti sa nu judecam, noi folosim piatra de temelie, invatatura si ne gasim singuri calea prin care vorbim cu Dumnezeu.”


Mi-a spus ca este foarte important sa ascult tacerea.
”Cauta tacerea, nu urmari sirul cuvintelor mele,asculta-l pe Dumnezeu in tacerea mea.”

Si de cate ori se oprea din vorbit, stateam cu ochii inchisi si auzeam, simteam sunetul unui falfait de aripi, si vedeam ca un glob imens de lumina deasupra capului lui.

Aceasta fiinta se adresa cu un respect deosebit pentru toti cei din jur, cu veneratie, l-am intrebat ce simte el cand vorbeste cu un om:
“Eu cand vorbesc cu un om, il privesc pe Sfantul Duh in el.Sa fii lipsit de respect la adresa unui om este ca si cum ai fi lipsit de respect in fata tronului lui Dumnezeu.Nu e suficient sa il vezi pe Dumnezeu intr-un inger sau in Fiul Sau, uita-te in jur si descopera-l aici.
Rosteste fiecare cuvant cu respect, rar, nu te grabi sa vorbesti.Cuvintele sunt alcatuite din Duhul Sfant, si cand vorbesti cu un om, vorbeste rar si cu respect, stiind ca in acel moment Duhul Sfat se manifesta prin tine in lume.Lasa ca fiecare cuvant sa vina din sufletul tau, simte-l inainte sa il rostesti, doar asa el va atinge sufletul celui caruia i te adresezi. Ceea ce spui tu daca este lipsit de lumina sufletului tau va trece intr-un cotlon al mintii, si mintea va uita, daca ceea ce rostesti vine din suflet, acel om va pastra in sufletul lui nu ceea ce eu sau tu am rostit, ci amintirea bucuriei sufletului lui.”


La plecare doream din suflet sa ii daruiesc ceva, nu stiam ce, ma framantam, si mi-a raspuns la intrebarea mea nespusa spunandu-mi sa fac asupra lui semnul crucii si sa il binecuvantez. Ma gandeam cum pot eu omul sa fac acest gest asupra lui aflat parca in aceasta lume dar neapartinand ei si mi-a explicat:”cand faci ceva cu toata inima lasi puterea celesta a Sfantului Duh sa coboare prin tine, omul nu binecuvanteaza cu puterea omului ci cu cea a Duhului, si in fata Sa toti suntem egali.”
  • manana
  • Avatarul lui manana
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • The day you stop loving is the day you die
  • Posts: 2785
  • Thank you received: 673
  • Karma: 24
Trebuie sa vrei, si daca vrei, poti!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Informatii pentru suflet #43172

Predica la duminica înfricoşătoarei judecăţi (a lăsatului sec de carne)



“Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei prea mici, Mie Mi-aţi făcut” (Mt. 25, 40)

Dreptmăritori creştini,

Cred că nu v-aţi întrebat niciodată de ce răspunsul dat tânărului bogat din Evanghelie – care-L întrebase ce să facă pentru a moşteni viaţa de veci – Mântuitorul Hristos, făcând referire la Decalog, a evocat numai cinci dintre porunci, şi anume doar pe acelea care privesc pe aproapele (Mt.19, 16-19). Şi, poate n-aţi băgat de seamă, sau poate vi s-a părut că în mod cu totul întâmplător Domnul i-a dat tânărului drept poruncă suplimentară, pentru a putea fi desăvârşit, iubirea de săraci: ,,Dacă voieşti să fii desăvârşit, du-te, vinde averea ta, dă-o săracilor şi vei avea comoară în cer; după aceea, vino şi urmează-Mi”(Mt.19, 21).

Ei bine, dacă aţi fost tentaţi să credeţi până acum că absolut întâmplător i-a zis Hristos tânărului bogat: ,,Şti poruncile: să nu săvârşeşti adulter, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb; cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta şi să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”(Mt.19, 18-19); dacă aţi crezut că aşa, într-o doară, Hristos l-a trimis să-şi dea averea săracilor, pentru ca apoi să-i urmeze, iată că evanghelia de astăzi ne încredinţează că înainte lui Dumnezeu contează – mai mult decât toate virtuţile şi decât toate faptele noastre – atitudinea pe care o avem faţă de aproapele. Atitudinea de milă, de compasiune şi de dragoste.

Citeste mai departe... ;)
  • daniel
  • Avatarul lui daniel
  • Deconectat
  • Administrator
  • Cuget, deci exist!
  • Posts: 15909
  • Thank you received: 5078
  • Karma: 39
Respecta-te pe tine insuti si ceilalti la randul lor te vor respecta!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Informatii pentru suflet #43308

“Pentru creierul tau, comunicarea cu Dumnezeu nu poate fi distinsa de comunicarea cu o alta persoana.”
Morgan Freeman.



Rugaciunea ne ajuta sa ne conectam la ceva mai profund si mai semnificativ in calatoria noastra prin aceasta lume.

Rugaciunea, analizand teoretic, are doua dimensiuni, una interna sub o forma de auto-reflectie si de constiinta de sine si cealalta intr-un sens de conexiune cu un aspect mult mai profund, cu ceva mult mai mare, mai puternic decat sinele nostru.

Rugaciunea, practicata cu un grad profund de constientizare si cu o intentie profunda poate fi benefica in foarte multe aspecte ale vietii noastre.

Iata care sunt cele 14 beneficii pe care ti le poate oferi rugaciunea:

14. Rugaciunea sporeste increderea in sine atunci cand este folosita cu scopul de auto-afirmare.
13. Rugaciunea te poate ajuta sa-ti sporesti maturitatea emotionala si sociala si nu in ultimul rand, te poate ajuta sa inveti cu adevarat ce inseamna conexiunea autentica.
12. Rugaciunea te poate ajuta sa te eliberezi.
11. Rugaciunea le poate oferi oamenilor noi modalitati si solutii pentru rezolvarea problemelor personale.
10. Poate fi folosita pentru cultivarea gandirii rationale.
9. Le poate oferi oamenilor un sentiment de comfort, un sentiment de libertate si de protectie. In consecinta, anxietatea si frica irationala se vor dizolva.
8. Le poate oferi oamenilor un sentiment de siguranta si sentimentul de conectare la ceva mult mai mare decat ei insisi.
7. Rugaciunea te poate ajuta sa te concentrezi si sa-ti dezvolti atentia. Rugaciunea este o modalitate prin care-ti poti antrena creierul sa se afle mult mai des in starea de “aici si acum”, de prezenta.
6. Rugaciunea te poate ajuta sa ierti mult mai usor si sa te desprinzi de trecut.
5. Rugaciunea ii poate ajuta pe oameni sa gaseasca frumusetea in lucrurile simple. Reflectand asupra a ceea ce Carl Jung numeste colectivul inconstient, oamenii isi dau seama ca ei impart fiecare in parte aceleasi dorinte, nevoi, convingeri si acelasi tip de gandire limitata.
4. Rugaciune te poate ajuta sa-ti dezvolti perceptia si sa privesti lucrurile dintr-o perspectiva mult mai larga.
3. Rugaciunea poate ajuta oamenii sa amane satisfacerea dorintelor si sa-si controleze actiunile impulsive. Prin folosirea rugaciunii pentru a-ti calma mintea, puteti evalua situatiile intr-un mod mult mai obiectiv.
2. De obicei, oamenii, atunci cand se roaga, se roaga pentru ca doresc ceva. Aceasta este rugaciunea “cersetorului”. Un alt tip de rugaciune, este rugaciunea prin care ne aratam recunostinta pentru lucrurile care deja se afla in viata noastra. Ultimul tip de rugaciune ne poate ajuta sa ne cultivam un sentiment mai profunt de recunostinta si sa realizam ca fiecare moment pe care-l traim, este o minune.
1. Le ofera oamenilor un sentiment de optimism moderat si o doza sanatoasa de speranta.

Rugaciunea este o componenta esentiala a traditiei iudeo-crestine, asa cum este si in cazul multor altor sisteme de credinta. Foarte multi dintre noi cunoastem efectele puternice pe care le poate avea rugaciunea asupra noastra si asupra lumii noastre fizice, dar cati dintre noi ne-am adresat intrebarea “Cum reactioneaza creierul nostru atunci cand ne rugam?”.

Dr. Andrew Newberg, directorul de cercetare al Centrului de Medicina Integradiva Myrna Adu, de la Universitatea Thomas Jefferson s-a implicat total in munca sa de cercetare pentru a ne raspunde la aceasta intrebare foarte importanta pentru multi dintre noi.
Newberg a studiat diferite sisteme de credinta si diferite religii timp de mai mult de zece ani, in special in cazurile in care acestea se intersecteaza cu domeniul neurostiintei. Intr-un studiu recent, Dr. Newberg a injectat subiectii cu un colorant radioactiv inofensiv.

Apoi, in timp ce acestia erau implicati total in rugaciune sau in meditatie, el le-a monitorizat activitatea creierului pentru a observa modul in care ii afecteaza actul religios. In urma cercetarilor s-a constatat ca, dupa ce a fost injectat, colorantul se indreapta catre partea creierului unde fluxul sanguin este mai puternic, adica la nivelul celei mai active parti a creierului.
In cadrul unui raport prezentat recent, Nuwberg explica studiul si masura in care creierul este afectat de rugaciune.

In cadrul acestui raport, un slujitor prezbiterian se afla intr-o stare profunda de rugaciune, in timp ce oamenii de stiinta il monitorizeaza pentru a observa impactul rugaciunii asupra creierului sau.

Foarte interesant, cercetarile au aratat faptul ca zona lobilor frontali si zona responsabila de limbaj a creierului a experimentat o activitate crescuta considerabil.

Acest lucru este de remarcat din mai multe motive. Este important sa luam in considerare faptul ca in cazul crestinilor, acestia descriu experienta lor de rugaciune ca fiind o relatie personala in care vorbesc direct cu Dumnezeu. De cele mai multe ori, se face o comparatie intre relatia credinciosilor cu Cel Atotputernic si relatiile de prietenie dintre oameni.
In acest sens, Dumnezeu este privit ca un prieten care este dispus sa-i asculte – si sa le vorbeasca – pe cei ce se roaga.
Aceasta descriere a rugaciunii este importanta, in conditiile in care lobii frontali si zona responsabila de limbaj a creierului sunt active in timpul conversatiei. Prin urmare, Newberg considera ca in timpul rugaciunii creierul tau reactioneaza in acelasi mod in care reactioneaza in momentele in care vorbesti cu un prieten foarte bun.

In mod interesant, desi ateii si necredinciosii isi petrec timpul meditand sau contempland existenta lui Dumnezeu, in cazul acestora nu a putut fi observat un impact la nivelul lobului frontal .
  • manana
  • Avatarul lui manana
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • The day you stop loving is the day you die
  • Posts: 2785
  • Thank you received: 673
  • Karma: 24
Trebuie sa vrei, si daca vrei, poti!
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.
Următorii utilizatori v-au mulțumit: Mona si Dan

Prin accesarea acestui site, ești de acord cu faptul că folosim cookies .