Care sunt tipurile de handicap?

Incadrarea in grad si tip de handicap pentru adulti

Incadrarea in grad si stabilirea tipului de handicap se face de catre Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati si se realizeaza in conditiile prevazute de Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

CUPRINS

1. Care sunt tipurile de handicap?

In clasificarea folosita de Legea nr 448/2006, in articolul nr. 86, alin. (2) se disting urmatoarele tipuri de handicap:

fizic - cod 1
somatic - cod 2
auditiv - cod 3
vizual - cod 4
mental - cod 5
neuropsihic - cod 6
asociat - cod 7
HIV/SIDA - cod 8
boli rare - cod 9
surdocecitate - cod 10

Exista diferite tipuri de dizabilitati, in functie de tipul de limitare pe care il implica. Cu alte cuvinte, clasificam dizabilitatile in functie de aria vietii pe care o afecteaza. Din acest punct de vedere, intalnim urmatoarele:

I. Handicap fizic sau motor

Un handicap fizic sau motor este acela in care exista o scadere totala sau partiala a mobilitatii la unul sau mai multe membre ale corpului. Acest lucru duce la dificultati sau impedimente atunci cand vine vorba de efectuarea de activitati care necesita abilitati motorii.

Aceasta afectiune poate fi permanenta sau tranzitorie si exista mai multe tipuri de handicap motor. De exemplu, putem mentiona urmatoarele:

Monoplegie. Apare atunci cand exista paralizie la un singur membru.
Paraplegie. Persoana isi pierde capacitatea de a merge.
Tetraplegie. Acest lucru afecteaza mobilitatea extremitatilor superioare si inferioare.
Hemiplegie. Afecteaza mobilitatea unei parti a corpului.
Spina bifida. Previne sau impiedica miscarea generala.
Distrofie musculara. Tonusul muscular este slab si tesutul se pierde in timp, ceea ce face ca miscarea sa fie foarte dificila.
Paralizie cerebrala. Acest lucru are legatura cu deficientele motorii severe, care includ intarziere, rigiditate, agitatie, paralizie, etc.
Amputare. Pierderea unei parti a corpului limiteaza activitatea persoanei in cauza.

II. Handicap senzorial

Incapacitatea senzoriala se refera la afectarea unuia sau mai multor simturi. Efectul principal este o scadere a capacitatii de a colecta informatii din mediu. In cadrul acestei categorii, se evidentiaza doua tipuri de dizabilitati:

Dizabilitate vizuala. Corespunde pierderii sau reducerii vederii. Prin vedere se obtin 80% din informatiile din mediu. Prin urmare, aceasta limitare provoaca schimbari severe in viata persoanei afectate.
Deficienta de auz. In acest caz, vorbim despre o pierdere sau scadere a functionalitatii sistemului auditiv, ceea ce duce la dificultati in accesarea vorbirii si a limbajului. La randul sau, acest lucru duce la obstacole de comunicare si, uneori, de invatare.

III. Dizabilitate intelectuala

Un alt tip de dizabilitate este dizabilitatea intelectuala. Apare atunci cand o persoana intampina dificultati sau limitari ale abilitatilor cognitive. Acestea includ prelucrarea informatiilor, perceptia, memoria, atentia, rezolvarea problemelor, etc.

Este foarte frecvent ca persoanele cu acest tip de handicap sa aiba dificultati de a trai si de a lucra in comunitate. Mai mult, exista diferite grade de severitate; limitarile pot fi usoare, moderate, severe sau profunde.

IV. Dizabilitate psihosociala

O dizabilitate psihosociala apare atunci cand exista deficiente in gandire, simtire sau relationare cu cei din jur. Aceste deficiente trebuie sa fie intense si constante pentru ca acest tip de limitare sa fie considerat un handicap.

Din pacate, acesta este unul dintre tipurile de handicap care poarta cel mai mare stigmat in societate. Nu exista suficiente cunostinte despre aceasta problema si, prin urmare, exista temeri nefondate in jurul acestor limitari. Acest lucru impiedica progresul celor care au acest tip de handicap.

V. Dizabilitate viscerala

Acest tip de handicap este cel mai putin cunoscut, desi este unul dintre cele mai frecvente. Un handicap visceral se refera la cazurile de deficiente in functionarea unui organ intern.

De exemplu, dizabilitatile viscerale includ boli frecvente precum diabetul si insuficienta cardiaca. Aceste dizabilitati conditioneaza si limiteaza viata bolnavilor si impiedica participarea in comunitate.

VI. Dizabilitati multiple

Dizabilitati multiple se refera la cazurile in care doua sau mai multe dizabilitati sunt prezente simultan: de exemplu, atunci cand o persoana are dizabilitati motorii si intelectuale in acelasi timp.

In aceste cazuri, pot exista diferite grade de severitate. Nu este doar o suma a limitarilor, ci mai degraba o interactiune care genereaza rezultate foarte specifice in fiecare caz.

2. Care sunt gradele de handicap?

Gradele de handicap reprezinta un sistem de evaluare a infirmitatii unei persoane si de incadrare a acesteia intr-o anumita categorie, in functie de severitate.

Astfel, in conformitate cu dispozitiile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 448/2006, gradele de handicap sunt urmatoarele:

Grav sau gradul I - cu sau fara asistent personal/ indemnizatie de insotitor;
Accentuat sau gradul II;
Mediu sau gradul III;
Usor sau gradul IV.

Fiecare dintre aceste grade de handicap prezinta caracteristici specifice.

Astfel, gradul grav (gradul I) este cel mai sever grad de handicap, persoana in cauza necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane, in acest sens avand dreptul la un asistent personal.

Persoana incadrata in gradul accentuat de handicap (gradul II) are nevoie de asistenta in majoritatea activitatilor zilnice, nu necesita insa supraveghere permanenta din partea altei persoane.

Gradul mediu de handicap (gradul III) determina o nevoie de sprijin partial pentru unele activitati, persoana in cauza putand insa desfasura si singur activitati curente, eventual prin intermediul unor mijloace compensatorii.

Nu in ultimul rand, persoana incadrata in gradul usor de handicap, de regula, se poate adapta la viata sociala si profesionala fara dificultati majore, putand avea nevoie eventual de echipamente si dispozitive adaptive.

3. Cine face incadrarea in grad de handicap?

In cazul adultilor, procesul de evaluare sau reevaluare pentru stabilirea incadrarii in grad de handicap se realizeaza de Serviciul de Evaluare Complexa a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati (SECPAD), structura din cadrul DGASPC, infiintata in baza art. 88 din Legea nr. 448/2006 si de catre Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati (CEPAD) din cadrul DGASPC-ului unde persoana are domiciliul.

Serviciul de Evaluare Complexa a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati (SECPAD) recomanda incadrarea sau neincadrarea, respectiv mentinerea in grad de handicap a unei persoane, precum si masurile de protectie si programul de reabilitare si integrare sociala.

Recomandarea este analizata de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati (CEPAD) care elibereaza certificatul de incadrare in grad si tip de handicap si Programul de Reabilitare si Integrare Sociala (PIRIS). Procesul de evaluare se realizeaza integrat, luand in considerare perspectiva medicopsihosociala.

Certificatul da dreptul adultului cu handicap de a beneficia de dispozitiile prevazute de lege pentru gradul de handicap respectiv.

DREPTURILE PERSOANELELOR CU DIZABILITATI

Programul Individual de Reabilitare si Integrare Sociala se intocmeste si se revizuieste in conformitate cu Normele metodologice de aplicarea prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati aprobate prin H.G. nr. 268/2007.

Certificatul de incadrare in grad si tip de handicap, programul individual de integrare si reabilitare sociala, certificatul de orientare profesionala, precum si masurile de protectie sociala (dupa caz), se comunica prin posta, cu confirmare de primire persoanei cu dizabilitati sau dupa caz, reprezentantului legal al acestuia de catre Secretariatul Comisiei de Evaluare.

Certificatul de handicap permanent

Se stabileste termen de valabilitate permanent pentru certificatul de incadrare in grad de handicap dupa cel putin doua evaluari ale persoanelor diagnosticate cu alte afectiuni medicale, cuprinse in Anexa II la Ordinul nr. 2300/1457/2025 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza carora se stabileste incadrarea in grad de handicap, cu modificarile si completarile ulterioare, cu evolutie indelungata (minimum 5 ani de la diagnosticare si initierea tratamentului) si afectari cronice stabile, fara potential de reversibilitate sub terapiile disponibile, confirmate prin documente medicale sustinute de investigatii clinice si paraclinice specifice, mentionate la capitolele consecrate.

Pentru alte situatii decat cele prevazute la art. I si art. II, termenul de valabilitate al certificatului de incadrare in grad de handicap este de 24 de luni, pentru afectiuni cu evolutie stationara sau progresiva si de 12 luni pentru afectiuni cu potential reversibil prin terapiile aplicate sau cele care necesita investigatii suplimentare pentru stabilirea prognosticului recuperator.
NB: Pentru a mentine/ imbunatati starea de sanatate si pentru a evita excluziunea sociala, persoanele cu dizabilitati au obligatia de a urma activitatile si serviciile prevazute in Programul individual de reabilitare si integrare sociala a adultului cu handicap si in Planul individual de servicii.

De regula, certificatele de handicap prevad un termen de valabilitate, avand in vedere ca potrivit reglementarilor in vigoare, persoanele cu dizabilitati sunt supuse unor evaluari periodice. Termenul de valabilitate al unui certificat de handicap variaza in concret in functie de tipul si gradul de handicap, varsta persoanei (daca este un adult sau un copil), precum si de recomandarile comisiei de evaluare.

Astfel, stabilirea perioadei de valabilitate a certificatului de incadrarea in grad si tip de handicap revine Comisiei de evaluare, care va decide in functie de criteriile medico-psihosociale.

In cazul adultilor, certificatul de handicap poate fi temporar, cu o valabilitate de 6 luni, 1 an, 2 ani sau 3 ani, ori poate fi permanent. In cazul in care certificatul de incadrare in grad si tip de handicap expira, trebuie sa se depuna un nou dosar de evaluare cu 60 de zile inainte de expirarea valabilitatii.

Certificatul de handicap permanent este certificatul de handicap pentru care nu este stabilit un termen de valabilitate. Astfel, pentru persoanele adulte cu dizabilitati a caror afectiune a generat deficiente functionale si/sau structural-anatomice intr-un stadiu ireversibil si care nu pot urma programe de recuperare, Comisia de evaluare stabileste un termen permanent de valabilitate a certificatului fara a fi necesara prezentarea persoanelor la reevaluarile periodice.

Prin urmare, printr-o modificare legislativa intervenita in anul 2023, comisiile de evaluare vor fi obligate, atunci cand vine vorba despre persoane cu dizabilitati ireversibile si care nu pot urma programe de recuperare, sa emita certificate de incadrare in grad de handicap cu valabilitate nelimitata.

Astfel, potrivit art. 87 alin. (11) din Legea 448/2006, modificat prin Legea nr. 340/2023 pentru persoanele cu dizabilitati a caror afectiune a generat deficiente functionale si/sau structural-anatomice intr-un stadiu ireversibil si care nu pot urma programe de recuperare, Comisia de evaluare este obligata sa stabileasca un termen permanent de valabilitate a certificatului fara a fi necesara prezentarea acestora la reevaluarile periodice.

Criteriile de incadrare in grad de handicap

Incadrarea in gradele de handicap se face in functie de tipul de handicap si in functie de severitatea acestuia. In acest sens, in baza actelor normative prezente in Monitorul Oficial al Romaniei, au fost publicate urmatoarele criterii medico-sociale de incadrare in grade de handicap.

CRITERII MEDICO-SOCIALE DE INCADRARE IN GRAD DE HANDICAP

Criteriile medico-sociale pentru incadrare difera de la o infirmitate sau boala la alta. Ele sunt in acord cu toate cele 4 grade mentionate si descriu impactul tulburarilor asupra capacitatilor motorii, senzoriale, sociale sau intelectuale. De exemplu, in cazul afectarii functiilor mentale, se iau in calcul IQ-ul, autonomia, capacitatea de scriere si citire, adaptabilitatea la activitatile cotidiene si situatii noi, orientarea, abilitatile de socializare, s.a. In cazul afectarii functiilor senzoriale, criteriile fac referire la gradul de severitate al disfunctiilor.

Exista criterii de incadrare in grade de handicap si pentru problemele de sanatate cardiovasculare, hematologice, osteo-articulare, urogenitale, digestive, metabolice, endocrine, hepatice si respiratorii. Criteriile iau in calcul gravitatea problemelor de sanatate, incapacitatea persoanei de a face efort sau de a se expune la anumiti factori. Pentru persoanele cu afectare imunitara din cauza HIV, criteriile depind de bolile asociate si de severitatea lor.

Incadrarea in grad de handicap se realizeaza doar daca afectiunile diagnosticate in referatele medicale depuse la dosar sunt prevazute si in criteriile medico-psihosociale aprobate prin ANEXA I la Ordinul nr. 2300/1457/2025, si sunt indeplinire conditiile privind debutul afectiunii sau valorile minime prevazute in acesta.

Trebuie mentionat ca, la momentul actual, metodologia de evaluare cat si intreg procesul de evaluare este in proces de revizuire cu sprijinul tehnic al Bancii Mondiale.

4. Procedura pentru evaluarea persoanelor adulte cu handicap

Procedura are ca scop asigurarea unui cadru unitar al evaluarii persoanelor adulte in vederea incadrarii in grad si tip de handicap.

Componenta Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati, intrunita conform Legii nr. 448/2006 si Legii nr. 96/2023, art. 85, alin (4) este urmatoarea:

un presedinte, medic specialist in expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca, interne, medicina generala sau medicina de familie si absolvent de cursuri de management in domeniul socio-medical, sau
un vicepresedinte, medic de specialitate expertiza medicala a capacitatii de munca, medicina de familie sau un medic de medicina generala, propus de directorul executiv/directorul general al DGASPC;
un medic de specialitate expertiza medicala a capacitatii de munca, medicina de familie sau un medic de medicina generala, propus de directia de sanatate publica judetean, respectiv a municipiului Bucuresti;
un reprezentant desemnat de organizatiile neguvernamentale care desfasoara activitati in beneficiul persoanelor cu dizabilitati;:
un psiholog;
un asistent social;
un membru licentiat in stiinte juridice, cu experienta in dizabilitate.

In cazul in care presedintele comisiei de evaluare nu poate participa la lucrarile comisiei, acestea vor fi conduse de catre vicepresedinte.

Documentele necesare in vederea evaluarii complexe (cazuri noi):

cerere-tip de evaluare complexa;
copie dupa dcumentele de identitate;
documente medicale:
- referat privind situatia medicala prezenta, intocmit de medicul specialist;
- scrisoare medicala-tip de la medicul de familie, numai in situatia primei prezentari la SECPAH;
- copie fisa personala de consultatii;
- copii de pe biletele de externare;
- investigatii paraclinice (bilete de iesire din spital, analize, radiografii) solicitate de SECPAH.

ancheta sociala efectuata de serviciul social specializat din cadrul primariei in a carei raza are domiciliul sau resedinta persoana cu handicap;
copie livret militar pentru persoanele declarate APT SERVICIUL MILITAR
documente privind venitul (dupa caz, in functie de statutul social):
- adeverinta din care sa rezulte calitatea de salariat, in cazul salariatilor (data angajarii, perioada, functia, salariul net) sau
- copie deciziei de pensionare invaliditate (Casa de Pensii) + Decizia medicala cu gradul de invaliditate - ultima, eliberata de Comisia de Expertiza a Capacitatii de Munca + talon (original si copie) sau
- decizie pensie de urma + talon (original si copie) sau
- decizie pensie limita de varsta + talon( original si copie) sau
- adeverinta ANAF pentru persoana fara venit - original.

DOCUMENTELE de evaluare anexate cererii de evaluare complexa si incadrare in grad de handicap in functie de afectiune (boala)

Documentele de mai sus se constituie intr-un dosar PVC care va sta la baza evaluarii persoanei in vederea incadrarii in grad si tip de handicap. SECPAD poate solicita completarea dosarului cu rezultate ale investigatiilor paraclinice necesare intocmirii raportului de evaluare complexa, atat in faza de analiza a dosarului, cat si in cea de evaluare propriu-zisa.

Este obligatoriu ca toate documentele medicale depuse la dosar sa fie datate, parafate, semnate de catre medic si sa aiba stampila unitatii spitalicesti emitente.

Dosarele pot fi depuse conform programarii telefonice efectuate de catre persoana solicitanta, reprezentantul legal al acesteia, un membru al familiei, reprezentantul ONG sau orice persoana desemnata sa o reprezinte la secretariatul comisie de evaluare a persoanelor adulte cu handicap sau la registratura primariei din localitatea de domiciliu/resedinta.

In cazul persoanelor nedeplasabile, evaluarea complexa se va efectua de catre echipa mobila alcatuita din medic, asistent social si psiholog, la domiciliul sau resedinta persoanei in cauza, in baza documentelor medicale si a anchetei sociale.

Prin Legea nr. 40/2022, s-a stabilit ca reevaluarea periodica prin care se face incadrarea unei persoane in gradul si tipul de handicap sa poata avea loc, in cazul persoanelor cu handicap grav si la domiciliul persoanei in cauza, la cererea acesteia sau a reprezentantului ei legal.

NU se incadreaza in handicap toate afectiunile, ci doar cele care indeplinesc conditiile prevazute in Ordinul nr. 2300/1457/2025, pentru aprobarea criteriilor medico-psiho-sociale pe baza carora se stabilese incadrarea in grad de handicap.

Incadrarea in grad de handicap a unor afectiuni este posibila doar daca dosarul contine documente justificative care sa ateste ca afectiunea a fost diagnosticata precoce: congenital, in copilarie-adolescenta:
- pana la varsta de 18 ani (retard mental);
- pana la varsta de 26 de ani (afectiuni psihice, auditive, cardiace, respiratorii, hepatice, osteo-articulare, musculare, epilepsie, diabet zaharat);
- pana la varsta de 35 de ani (schizofrenia).
Afectiunile diagnosticate trebuie sa fie evaluate de medicul specialist pentru afectiunea respectiva (concretizat printr-un referat de stare prezenta).
Nu se iau in calcul afectiunile pentru care nu s-au depus la dosar referate de specialitate si investigatiile necesare (vezi Ordinul nr. 2300/1457/2025).

Incadrarea in grad de handicap a adultilor difera de incadrarea in handicap a minorilor si de incadrarea in grad de invaliditate (care apatine de Casa de Pensii), realizandu-se in baza unor reglementari legale diferite.

In cat timp se elibereaza certificatul de handicap?

Durata de eliberare a certificatului de handicap depinde, din nou, de varsta beneficiarului acestui certificat.

Pe de-o parte, in cazul adultilor cu handicap, potrivit Metodologiei din 2008 privind organizarea si functionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu dizabilitati, Serviciul de evaluare complexa verifica si analizeaza dosarul persoanei solicitante si, in termen de 5 zile lucratoare, comunica persoanei in cauza data planificata la care aceasta urmeaza a se prezenta in vederea evaluării. In cazul unui dosar incomplet, solicita completarea dosarului cu documentele necesare.

Evaluarea complexa se realizeaza in maximum 60 de zile de la data inregistrarii cererii si documentelor la serviciul de evaluare complexa, iar Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati solutioneaza cazul in termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data transmiterii dosarului de catre serviciul de evaluare complexa.

Unde se contesta certificatul de handicap?

Potrivit art. 87 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, Comisia superioara de evaluare a persoanelor adulte cu dizabilitati dispune de atributiei decizionala in solutionarea contestatiilor la certificatele de incadrare in grad si tip de handicap, emise de Comisiile de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati si desfasoara activitati de coordonare metodologica si de monitorizare a activitatii de evaluare si incadrare in grad si tip de handicap.

Contestatiile impotriva certificatelor de incadrare in grad de handicap se depun in termen de 30 de zile de la comunicare si se inregistreaza la secretariatul comisiei de evaluare care a eliberat documentul. Acesta va transmite contestatia si dosarul persoanei in cauza, in termen de 5 zile lucratoare, Comisiei superioare.

Contestatiile se solutioneaza prin decizii emise de Comisia superioara, in termen de 60 de zile lucratoare de la inregistrare in Registrul de evidenta al acesteia. Deciziile respective pot fi atacate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cererile adresate instantei de contencios administrativ fiind scutite de taxa judiciară de timbru.

Comisia Superioara de Evaluare a persoanelor adulte cu dizabilitati

Comisia superioara are activitate decizionala in solutionarea contestatiilor la certificatele de incadrare in grad si tip de handicap, emise de Comisiile de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati si desfasoara activitati de coordonare metodologica si de monitorizare a activitatii de evaluare si incadrare in grad si tip de handicap.

Contestatiile la certificatele de incadrare in grad de handicap se pot depune prin una dintre modalitatile enumerate mai jos:

La Secretariatul Comisiei Superioare la adresa de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Direct la sediul ANPDPD
Prin posta la adresa General Constantin Budisteanu nr. 28C, etaj 1, sector 1, București, CP 010773
La secretariatul Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap care a eliberat certificatul de incadrare in grad de handicap.

Comisia superioara de evaluare a persoanelor adulte cu dizabilitati solutioneaza contestatiilor la certificatele de incadrare in grad de handicap emise incepand cu data de 18 mai 2023 de catre Comisiile de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Dizabilitati judetene/locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si nu pentru certificatele emise anterior acestei date.

Contestatiile la certificatele de incadrare in grad de handicap emise pana la data de 18 mai 2023 se solutioneaza prin instantele de judecata, potrivit procedurii anterioare interventiei prevederilor Legii nr. 96/2023 pentru modificarea si completarea Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

5. Noua metodologie propusa pentru evaluarea complexa a dizabilitatii

Conform legislatiei in vigoare, in Romania, evaluarea complexa in vederea incadrarii in grad de handicap este un proces in doua etape. In prima etapa, Serviciul de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (SECPAH)13 efectueaza evaluarea, rezultatele fiind consemnate in Raportul de evaluare complexa, si intocmeste un Program Individual de Reabilitare si Integrare Sociala (PIRIS) si un Plan Individual de Servicii (PIS) care includ serviciile/actiunile pe care SECPAH le recomanda pentru solicitant. In a doua etapa, dosarul solicitantului, impreuna cu raportul de evaluare complexa si PIRIS, este transmis Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) care ia decizia finala cu privire la (i) incadrarea sau neincadrarea intr-un grad de handicap; (ii) certificatul de orientare profesionala, la cerere; si (iii) serviciile/actiunile recomandate in PIRIS, inclusiv masurile de protectie, cum ar fi acordarea unui asistent personal sau admiterea intr-o institutie sau intr-un centru de zi.

Schimbarea majora pe care o propune noua metodologie generala este restructurarea evaluarii complexe a dizabilitatii de la un proces in doua etape la un proces in patru etape.

Conform noii metodologii generale, evaluarea gradului de dizabilitate este rezultatul agregat al doua etape distincte, si anume evaluarea medicala si psihologica (etapa 1) alaturi de evaluarea functionarii bazata pe un instrument psihometric solid, denumit WHODAS+RO (etapa 2). Spre deosebire de situatia din prezent, certificarea dizabilitatii (etapa 3) se va face automat, prin agregarea scorului de la evaluarea medicala si psihologica cu scorul de la evaluarea functionarii, pe baza unui algoritm. In final, evaluarea nevoilor individuale (etapa 4) este diferentiata si consolidata prin dezvoltarea unei metodologii specifice si a unor instrumente de evaluare adecvate. Astfel, intregul proces de evaluare complexa a dizabilitatii este aliniat la CDPD si la CIF si acopera toate domeniile obligatorii de evaluare prevazute in actuala legislatie.

Complementar noului proces de evaluare a dizabilitatii, noua metodologie propune dezvoltarea unui mecanism de solutionare a plangerilor si contestatiilor, in cadrul caruia CEPAH-urile judetene ar putea juca rolul central. Toate persoanele nemultumite cu demersul de evaluare sau rezultatele acestuia (grad de dizabilitate, valabilitate certificat, deciziile de acces la serviciile asociate evaluarii nevoilor) vor putea apela la CEPAH, inainte de a se adresa instantelor. De asemenea, pentru cazurile care ajung in instanta, CEPAH va putea asigura opinia experta in relatie cu judecatorii.

O consecinta importanta a noii abordari este faptul ca terminologia juridica actuala "incadrare in grad si tip de handicap" nu mai este adecvata. Noua metodologie bazata pe CIF masoara nivelul de dizabilitate al persoanei in ansamblul sau si nu handicapul, deficienta sau afectarea. Prin urmare, terminologia adecvata ar fi "clasificarea intr-un nivel de dizabilitate".

De asemenea, certificatul nu ar mai fi "certificat de handicap", ci "certificat de dizabilitate".

Prima schimbare majora pe care o propune noua metodologie este restructurarea evaluarii complexe a dizabilitatii de la un proces in doua etape la un proces in patru etape. Pentru fiecare dintre cele patru etape, este elaborat in cadrul proiectului un pachet metodologic, care include criterii/ categorii CIF, instrumente de lucru pentru SECPAH si SPAS si proceduri.

Din punct de vedere procedural, determinarea dizabilitatii este un proces administrativ de autoritate, de obicei reglementat legal - care poate implica mai multe etape si actori oficiali - care ofera o anumita forma de sprijin, serviciu sau asistenta persoanelor pe baza unor criterii de eligibilitate si a unei proceduri de evaluare a dizabilitatii care identifica tipul, gradul sau nivelul dizabilitatii persoanei in ansamblu, pe care o sufera solicitantul.

Evaluarea dizabilitatii este procesul administrativ de examinare initiala pentru determinarea dizabilitatii. Aceasta prima etapa evalueaza nivelul de dizabilitate al persoane ca intreg (exprimat in procente, grade sau niveluri).

Aceasta decizie constituie baza unei alte actiuni administrative, numita certificarea dizabilitatii, in cadrul careia se iau alte decizii - daca solicitantul se califica pentru oricare, o parte sau toate beneficiile, serviciile si sprijinul disponibile in temeiul diferitelor legislatii de reglementare.

Evaluarea nevoilor individuale reprezinta un proces administrativ prin care se identifică nevoile si cerintele persoanelor care se confrunta cu o dizabilitate, pe baza dovezilor privind problemele de functionare ale acestora. Evaluarile de nevoi sunt, prin natura lor, individualizate si se concentreaza pe actiuni specifice pe care o persoana are dificultati in a le efectua din cauza conditiilor de sanatate sau a barierelor de mediu cu care se confrunta in viata de zi cu zi (de exemplu, sensibilitatea la poluarea aerului sau obstacolele in calea mobilitatii).

Noua metodologie separa net evaluarea dizabilitatii si evaluarea nevoilor individuale.

Metodologia generala nou propusa introduce o distinctie clara intre evaluarea dizabilitatii si evaluarea nevoilor. In conformitate cu cele mai bune practici internationale, evaluarea nevoilor este independenta de evaluarea dizabilitatii si este ulterioara acesteia. Pe scurt, atat din punct de vedere stiintific, cat si administrativ, evaluarea dizabilitatii si evaluarea nevoilor individuale difera in mod fundamental in ceea ce priveste metodologia si rezultatele. Din acest motiv, nu este nici practic, nici eficient sa se efectueze aceste forme diferite de evaluare in acelasi timp.

Metodologia generala propusa pentru evaluarea complexa a dizabilitatii bazata pe CIF si CDPD in Romania este un proces care include urmatoarele patru etape:

Evaluarea medicala si psihologica;
Evaluarea functionarii bazata pe CIF;
Certificarea dizabilitatii;
Evaluarea nevoilor de servicii si sprijin ale persoanelor cu dizabilitati.

ETAPA 1: Evaluarea medicala si psihologica

este realizata de o echipa formata cel putin din medicul specialist si un psiholog SECPAH/CEPAH, decisa de seful SECPAH, in functie de caracteristicile cazului si de disponibilitatea specialistilor;
se face pe baza actelor de la dosar si a informatiilor obtinute in cadrul interviului avut cu solicitantul;
instrumentul utilizat este F1;
vizeaza toate persoanele care doresc sa fie evaluate in vederea incadrarii in grad de dizabilitate.

Pentru aceasta etapa au fost revizuite criteriile medicale si psihologice astfel incat sa indeplineasca in mod adecvat rolul de instrument de diagnostic medical, ca parte componenta a evaluarii dizabilitatii. Acest lucru a fost realizat prin actualizarea criteriile pentru a reflecta informatiile medicale de ultima ora, prin curatarea criteriilor disfunctionale, prin completarea listei de afectiuni medicale si prin modificarea pentru a permite evaluarea impreuna a mai multor afectiuni medicale si a co-morbiditatii. Noile criterii revizuite permit stabilirea unui scor de afectare pentru conditia medicala.

ETAPA 2: Evaluarea functionarii

este realizata de un practician SECPAH/CEPAH, temeinic instruit pentru a utiliza WHODAS+RO, care poate fi un medic, un psiholog, un psihopedagog sau un asistent social;
se face prin interviu fata-in-fata sau online desfasurat, in baza unei planificari prealabile, fie la sediul SECPAH, fie la domiciliul solicitantilor, pentru persoanele nedeplasabile;
instrumentul utilizat este F2 - WHODAS;
vizeaza toate persoanele care doresc sa fie evaluate in vederea incadrarii in grad de dizabilitate.

Noua metodologie permite o abordare holistica a individului, care sa ia in considerare nu doar deficientele (medicale/ psihologice), ci si consecintele acestora in ceea ce priveste functionarea, limitarile de activitate si restrictiile de participare.

Evaluarea functionarii completeaza evaluarea medicala si psihologica (etapa 1). Informatiile privind functionarea sunt colectate prin utilizarea unui singur instrument standardizat si solid din punct de vedere psihometric. Acesta este WHODAS 2.0, un instrument generic de evaluare a sanatatii si a dizabilitatii, pe deplin aliniat la modelul CIF, utilizat pentru toate bolile, inclusiv pentru tulburarile mintale, neurologice si de dependenta. Utilizarea clasificarilor complementare CIF si CIM-10 impreuna cu instrumentul de evaluare WHODAS 2.0 sporeste calitatea datelor utilizate in scopuri medicale, de reabilitare si sociale.

WHODAS 2.0 adaptat pentru Romania (denumit WHODAS+RO), include 45 de intrebari privind dificultatea perceputa in a realiza activitati de viata zilnica.

ETAPA 3: Certificarea dizabilitatii

este realizata de seful SECPAH care determina scorul de dizabilitate al persoanei ca intreg si gradul corespunzator de dizabilitate cu ajutorul unui soft;
scorul de dizabilitate al persoanei ca intreg este generat automat de un soft care incorporeaza atat (i) algoritmul de combinare pentru determinarea scorului de functionare in baza scorurilor specifice din WHODAS+RO, cat si (ii) algoritmul de combinare pentru calcularea scorului global pe baza scorurilor medico-psihologic si de functionare;
toate persoanele care doresc sa fie evaluate in vederea incadrarii in grad de dizabilitate si care trec prin etapele 1 si 2 de evaluare primesc un scor global de dizabilitate si, asociat, gradul de dizabilitate;
procesul de determinare a dizabilitatii se incheie cu un certificat de dizabilitate.

In noul cadru metodologic, determinarea gradului de dizabilitate se va face pe baza unui punctaj general. Acesta va fi determinat, in conformitate cu principiile CIF, pe baza scorului medico-psihologic utilizat pentru evaluarea deficientelor functionale si a scorului WHODAS care masoara limitarile de activitate si restrictiile de participare ale persoanei. In acest fel, nivelul de dizabilitate inceteaza sa mai fie determinat pe baza unei decizii subiective sau discretionare. In schimb, decizia este solida din punct de vedere stiintific (valida si fiabila) si nediscriminatorie, pe langa faptul ca se bazeaza atat pe starea de sanatate individuala, cat si pe evaluari punctuale ale unor activitati specifice.

Procedura este reproiectata pentru a se asigura ca determinarea dizabilitatii (evaluarea si certificarea dizabilitatii) este realizata de o structura institutionala unica, in conformitate cu bunele practici internationale.

ETAPA 4: Evaluarea nevoilor individuale de servicii si sprijin

este initiata la finalul etapei de evaluare a functionarii, prin aplicarea formularului de exprimare a interesului (FEI);
este voluntara si modulara;
cuprinde sase module distincte care se subsumeaza conceptului de viata independenta, inteleasa ca alegere si control in viata de zi cu zi pentru persoanele cu dizabilitati, in conditii de egalitate cu populatia generala;
se bazeaza pe (1) evaluarea sociala care furnizeaza informatiile din mediul de viata a persoanei care sunt necesare pentru toate celelalte module de evaluare a nevoilor si pe (2) interviuri fata-in-fata sau online cu persoana cu dizabilitati;
este realizata de un responsabil de caz numit dintre membrii SECPAH care este coordonatorul evaluarii nevoilor individuale si persoana de contact pentru solicitant si se asigura ca toate modulele de evaluare solicitate sunt completate;
se incheie prin completarea PLIN de catre responsabilul de caz impreuna cu persoana si reprezentantul/ familia acesteia. PLIN este transmis si catre SPAS, care timp de un an sau pana la reinnoirea PLIN, are responsabilitatea de a monitoriza gradul de implementare a recomandarilor din PLIN.

Evaluarea nevoilor urmeaza dupa evaluarea dizabilitatii: numai persoanele eligibile pentru un certificat de dizabilitate vor beneficia de evaluarea nevoilor. Evaluarea nevoilor incorporeaza toate domeniile obligatorii (in lege) de evaluare care nu sunt acoperite in etapele anterioare.

Scopul evaluarii nevoilor individuale este de a promova o mai mare autonomie pentru persoanele cu dizabilitati, astfel incat acestea sa se poata bucura de drepturile lor si sa participe pe deplin la viata sociala si economica. In consecinta, aceasta etapa este legata de accesul persoanelor la servicii, de managementul de caz al adultilor cu dizabilitati si de planificarea serviciilor la nivel local si national.

In aceasta etapa de evaluare, este importanta comunicare eficienta dintre SECPAH si SPAS-ul din localitatea din care provine solicitantul. SPAS realizeaza, in prima faza, la solicitarea SECPAH, evaluarea sociala pentru persoanele care isi exprima interesul pentru evaluarea nevoilor. La finalizarea etapei de evaluare a nevoilor, SECPAH trimite rezultatele evaluarii nevoilor catre Secretariat, care trimite o copie a PLIN catre SPAS. Mai departe, SPAS are responsabilitatea de a oferi servicii de sprijin, informare si orientare pentru persoanele cu dizabilitati in vederea implementarii activitatilor si serviciilor incluse in PLIN. Utilizand Formularul de monitorizare pentru PLIN (M&E PLIN) dezvoltat in cadrul proiectului, timp de un an sau pana la reinnoirea PLIN, SPAS are responsabilitatea de a monitoriza gradul de implementare a recomandarilor din PLIN.

Institutiile implicate in evaluarea dizabilitatii si rolurile propuse acestora

Sistemul de evaluare a gradului de handicap din Romania implica, in prezent, mai multe institutii la diferite niveluri: local, judetean si central/ national. In primul rand, la nivel local, asistentii sociali sau serviciile publice de asistenta sociala raspund de realizarea anchetei sociale, o etapa obligatorie in demersul de evaluare in vederea incadrarii in grad si tip de handicap. La nivel judetean, SECPAH, ca parte a DGASPC, sunt responsabile de verificarea si analizarea dosarului persoanei care solicita evaluarea in vederea incadrarii in grad si tip de handicap, de realizarea evaluarii si de formularea recomandarilor privind gradul si tipul de handicap al persoanei, precum si planul individual de interventie (PIRIS si PIS) al acesteia. CEPAH este un organ de specialitate al consiliilor judetene care ia decizia finala cu privire la incadrarea in grad si tip de handicap. Comisia Superioara de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CSEPAH) asigura coordonarea metodologica si monitorizarea activitatii de evaluare si incadrare in grad si tip de handicap si sprijina procesul de contestatii. ANPDPD dezvolta, implementeaza si monitorizeaza sistemul de evaluare a dizabilitatii.

Noua procedura propusa pentru evaluarea dizabilitatii si nevoilor de sprijin ale persoanelor adulte cu dizabilitati este construita pe structura institutionala prezenta, dar include modificari ale rolurilor pe care institutiile le joaca in procesul de evaluare.

Cu privire la certificarea dizabilitatii

Data fiind noua metodologie care stabileste scorul global de dizabilitate pe baza unui algoritm, CEPAH nu mai are nici o responsabilitate in stabilirea incadrarii in grad si tip de handicap.

Perioada de valabilitate a certificatului, de asemenea, va fi stabilita de echipa medic-si-psiholog din SECPAH, in baza criteriilor medicale si psihologice revizuite.

Gradul de dizabilitate va fi stabilit de seful SECPAH cu asistenta computerului. Certificatul va fi generat pe computer de catre un secretariat (actualul secretariat CEPAH) si va fi semnat de directorul DGASPC.

Cu privire la evaluarea nevoilor individuale

Orientarea profesionala a adultului cu dizabilitati este realizata in cadrul modului M1 de evaluare a nevoilor, de catre specialistii SECPAH.

Stabilirea masurilor de protectie intr-un serviciu rezidential a adultului cu dizabilitati poate fi doar rezultatul unei evaluari complete a nevoilor (care sacuprinda toate modulele M1, M2, M3 si M4) - adica persoane care pe langa dizabilitate se confrunta cu situatii de dificultate precum lipsa retelei de suport, venituri insuficiente pentru a se ingriji, dificultati in luarea deciziei, pierderea autonomiei, lipsa unei locuinte sau o locuinta inadecvata pentru nevoile persoanei. Prin urmare, stabilirea masurilor de protectie va fi realizata de echipa SECPAH.

Surse de nemultumire/ contestatii

Propunerea de pachet metodologic (criterii, instrumente, proceduri) include si recomandari privind dezvoltarea unui mecanism de redresare a plangerilor si contestatiilor, in care CEPAH-urile judetene sa joace rolul central.

Astfel, toate persoanele nemultumite cu demersul de evaluare sau rezultatele acestuia (grad de dizabilitate, valabilitate certificat, deciziile de acces la serviciile asociate evaluarii nevoilor) vor putea apela la CEPAH, inainte de a se adresa instantelor. De asemenea, pentru cazurile care ajung in instanta, CEPAH va asigura opinia experta in relatie cu judecatorii. Aceasta abordare va folosi in mod eficient competentele existente la nivelul CEPAH-urilor si ar degreva SECPAH-urile de justificarile catre instante. Mai mult, CSECPAH ar putea prelua rolul de coordonare metodologica a CEPAH-urilor la nivel national.

Documente informative utile in cadrul mecanismului de redresare

Un mecanism de redresare a nemultumirilor corect si eficient este in primul rand transparent si vine in sprijinul beneficiarilor cu materiale informative relevante despre procese, dar si despre drepturi si responsabilitati. Pentru implementarea mecanismului de redresare a nemultumirilor referitoare la procesul de evaluare, rezultate si recomandari, au fost identificate o serie de materiale care ar putea fi utile. Dezvoltarea efectiva a acestor materiale informative trebuie sa tina cont, insa, de cadrul legislativ in vigoare la momentul utilizarii lor.

Foaia informativa "Cum se poate obtine un certificat de dizabilitate"

Foaia informativa "Cum se poate obtine un certificat de dizabilitate", in format accesibil este un document complementar formularelor standardizate propuse pentru a completa documentatia de la dosar - "formularul verde” pentru medici si "formularul galben” pentru psihologii clinicieni. Conform procedurii, unitatile sanitare ar trebui sa inmaneze aceasta foaie informativa tuturor persoanelor care primesc "formularul verde" completat de medic sau de psiholog clinician, deoarece acestia sunt potentiali solicitanti ai unui certificat de dizabilitate.

O astfel de foaie informativa ar trebui sa includa:

scurta prezentare a scopului foii informative si a importantei certificatului de dizabilitate;
explicatii privind ce este un certificat de dizabilitate, ce scop are si cum poate beneficia o persoana de acesta;
criteriile si eligibilitatea necesare pentru a obtine un certificat de dizabilitate;
pasii necesari pentru a solicita un certificat de dizabilitate, inclusiv institutiile relevante in acest sens;
informatii despre procesul de evaluare a dizabilitatii si nevoilor de sprijin;
informatii despre durata procesului de evaluare si cum vor fi comunicate rezultatele
drepturile si responsabilitatile solicitantului pe durata procesului de evaluare.

O astfel de brosura ar putea contribui la atingerea tintei 2 stabilite in Planul operational de implementare a SNDPD - Strategia nationala privind drepturile persoanelor cu dizabilitati: "O Romanie corecta”, 2022-2027, conform careia, in 2027, cel putin 70% dintre persoanele cu limitari in activitatile curente din cauza starii de sanatate declara ca nu au probleme de acces la mediul informational (formulare, pagini web si intermediere) al institutiilor publice.

Ghid privind "Cum se contesta certificatul de dizabilitate"

O data cu implementarea noului mecanism de redresare a nemultumirilor privind evaluarea dizabilitatii si nevoilor este necesara dezvoltarea unui ghid privind "Cum se contesta certificatul de dizabilitate”.

Ghidul va contine informatii esentiale precum:

reguli si proceduri in vigoare;
etapele procesului de contestare, de la depunerea initiala a contestatiei pana la decizia finala;
exemple pentru a ilustra diversele situatii posibile si modul in care pot fi contestate;
resurse privind asistenta legala specializata in drepturile persoanelor cu dizabilitati, mai ales in cazurile complicate si cum pot beneficia de asistenta juridica gratuita;
informatii despre termenele limita pentru contestatie si despre cat timp poate dura intregul proces;
referinte la legile si reglementarile relevante care guverneaza contestarea certificatelor de dizabilitate in Romania;
lista de resurse suplimentare, cum ar fi organizatii non-guvernamentale, asociatii de persoane cu dizabilitati sau alte surse de sprijin.

Scopul acestui ghid este de a imbunatati predictibilitatea procesului de contestare a rezultatelor evaluarii (certificatul de dizabilitate, decizia de acces la serviciile asociate modulelor de evaluare a nevoilor).

Acest ghid ar trebui distribuit de ANPDPD catre toate DGASPC-urile din tara care, la randul lor, sa il puna la dispozitia tuturor solicitantilor de certificat, fie direct de catre specialistii SECPAH, fie trimis de secretariat impreuna cu certificatul. Elaborarea si diseminarea acestui ghid face parte dintre activitatile necesare pentru a crea un mecanism de redresare.

6. Bolile pentru care se face incadrarea in grad de handicap

Criteriile pe baza carora se face incadrarea in grad de handicap, respectiv bolile pentru care se acorda certificat de handicap sunt prevazute in cazul adultilor de Ordinul nr. 762/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza carora se stabileste incadrarea in grad de handicap.

In cazul copiilor, certificatele de handicap se acorda in baza criteriilor si pentru bolile prevazute de Ordinul 1306/2016 1306/1883 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de incadrare a copiilor cu dizabilitati in grad de handicap si a modalitatilor de aplicare a acestora.

INCADRAREA IN GRAD DE HANDICAP A COPIILOR CU DIZABILITATI SI/SAU CES

Bolile pentru care se acorda certificat de handicap fizic cod 1

Handicapul fizic este caracterizat printr-o disfunctie sau printr-o reducere a activitatii fizice a unei persoane concretizate in mobilitatea redusa sau chiar absenta mobilitatii. Astfel, certificatul de handicap fizic se acorda in cazul unor afectiuni precum:

Afectiuni osteo-articulare congenitale sau contractate precoce precum:

bolile constitutionale ale oaselor;
malformatii; deformari rahitice cu tulburari de postura;
luxatie congenitala de sold (unilateral sau bilateral) cu coxartroza secundara si/sau modificari ale coloanei vertebrale, iar formele cu indicatie chirurgicala, dupa realizarea artroplastiei si a adaptarii la proteza;
redori si anchiloze congenitale, posttraumatice sau dupa osteoartrita TBC, redori stranse mono ori bilaterale de sold, genunchi sau combinate, in pozitii vicioase, asociate ori nu cu paralizii nervoase;
anchiloze ale coatelor sau umerilor;
pseudartroze (gamba, coapsa, antebrat, brat - neoperabile).

Colagenoze:

poliartrita reumatoida (PR);
sclerodermia: cu tulburari cutanate specifice, care reduc gestualitatea datorita sclerodactiliei;
dermatomiozita;
lupusul eritematos sistemic;
boala mixta a tesutului conjunctiv - forme severe, rezistente la tratament.
afectiunile articulare degenerative primare sau secundare;
tumori osoase maligne; leziuni structurale induse de corticoterapia îndelungata (miopatie cortizonica cu atrofia masei musculare in special la nivelul coapselor, accelerarea osteoporozei cu fracturi pe os patologic, ostenecroza ischemica, necroza aseptica de cap femural etc.);
spondilita anchilozanta (SA); cifoscolioze si scolioze deformante - idiopatice, cu grad mare de curbura, operate sau nu, care impiedica capacitatea respiratorie normala si/sau cu tulburari neurologice (parapareze, paraplegii).

Afectiuni neurologice care duc la afectarea functiilor motorii asociata sau nu cu afectarea functiei senzitive, tulburari de limbaj, de camp vizual, neurocognitive, din afectiuni de etiologie variata;
Afectiuni heredo-degenerative ale SNC cu afectare predominant motorie; inflamatorii demielinizante ale sistemului nervos central;
Afectiuni musculare;
Amputatiile.

Bolile pentru care se acorda certificat de handicap somatic cod 2

Handicapul somatic si implicit acordarea certificatului pentru acest tip de handicap este cauzat de o serie mai ampla de afectiuni care determina afectarea functiilor organismului. In aceasta categorie pot fi incluse:

bolile care creeaza deficit imunitar cronic; bolile sistemului endocrin; bolile cronice de metabolism; afectiunile cronice ale pielii; afectiunilor hematologice; renale; cardiovasculare; respiratorii.

Bolile pentru care se acorda certificat de handicap auditiv cod 3

Certificatul pentru incadrarea in grad de handicap auditiv se elibereaza in cazul persoanelor care sufera de afectiuni auditive precum:

hipoacuzia congenitala sau dobandita precoce, cu demutizare slaba sau nula, cu tulburari grave de comunicare (surdomutitate);
tulburari de auz bilaterale dobandite precoce, cu pierdere peste 70 db, care se protezeaza greu, asociate cu tulburari psihice si de limbaj.

Bolile pentru care se acorda certificat de handicap vizual cod 4

Certificatul de handicap vizual se acorda in cazul afectiunilor cronice primar si secundar oculare, inflamatorii, heredodegenerative, degenerative, traumatice, tumorale, vasculare cu evolutie cronica-progresiva sub tratament specific sau cu sechele morfofunctionale; vicii de refractie (miopie forte; fortisima: 14-15D; hipermetropie medie +3D -+6D; forte >+6D), de acomodare, nistagmusul.

Nu se incadreaza in grad de handicap persoanele cu vicii de refractie daca acuitatea vizuala cu corectie optica este buna si campul vizual in limite normale, respectiv persoanele cu afectiuni reversibile prin tratament medical sau chirurgical, ca de exemplu, cataracta neoperata, cu sanse de recuperare a vederii prin interventie chirurgicala. In aceasta din urma ipoteza, evaluarea se va face numai dupa interventia chirurgicala, daca este cazul.

Ochiul unic, chiar cu vedere normala, se poate incadra in grad de handicap accentuat, timp de 12 luni de la pierderea ochiului - vederii - congener. Ulterior incadrarea in grad de handicap se realizeaza in raport cu deficienta vizuala.

Bolile pentru care se acorda certificat de handicap mintal cod 5

Potrivit legislatiei actuale, bolile pentru care se acorda certificat de handicap mintal sunt:

retardul mintal; intarzierea mintala;
tulburarile de spectru autist;
dementele atrofico-degenerative, organice, noncognitive.

Bolile pentru care se acorda certificat de handicap psihic cod 6

In categoria bolilor care fac o persoana susceptibila de a fi incadrata in grad de handicap prin eliberarea unui certificat de handicap psihic se incadreaza, in principiu, urmatoarele afectiuni:

schizofrenia;
tulburarea schizoafectiva de tip depresiv sau de tip bipolar;
depresia majora cronica;
tulburarea afectiva bipolara;
psihozele grefate pe o intarziere mentala;
psihozele la care se asociaza o tulburare de personalitate precum: tulburare de personalitate paranoida; tulburare de personalitate schizoida; tulburare de personalitate antisociala; tulburare de personalitate instabil-emotionala de tip impulsiv/de tip borderline.

Bolile pentru care se acorda certificat de handicap asociat cod 7

In cazul in care o persoana sufera de o serie de afectiuni, care luate individual nu indeplinesc criteriile de acordare a certificatului de handicap, dar totusi simptomele cumulate ale acestora determina limitari semnificative ale capacitatii de indeplinire ale activitatilor zilnice, se poate acorda un certificat de handicap asociat.

Ca si in celelalte cazuri, pentru eliberarea certificatului de incadrare in grad de handicap asociat este necesara indeplinirea criteriilor prevazuta de Ordinul nr. 2300/1457/2025 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza carora se stabileste incadrarea in grad de handicap.

Bolile pentru care se acorda certificat de handicap HIV/SIDA cod 8

Potrivit Ordinului 2300/2025 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza carora se stabileste incadrarea in grad de handicap, pentru sindromul imunodeficitar cronic dobandit (infectia HIV-SIDA) se acorda certificat de incadrare in grad de handicap.

Evaluarea deficientei globale in sindromul prin deficit imunitar dobandit se face dupa ultimile criterii clinico-imunologice emise de CDC (Centrul de Control al Bolilor), de la Atlanta in anul 1993, pentru adulti si in anul 1994 pentru copii.

Astfel, in evaluare trebuie avute in vedere:

stadiul clinico-imunologic al infectiei HIV-SIDA;
infectiile specifice bolii SIDA - intensitatea tulburarilor functionale;
infectiile oportuniste grefate pe organisme fara aparare.

Bolile rare pentru care se acorda certificat de handicap cod 9

Printre bolile rare care determina acordarea unui certificat de handicap se numara:

Mastocitoza; Boala Fabry; Boala Pompe; Sindromul Prader-Willi; Narcolepsia; Fenilcetonuria; Anemia falciforma; Fibroza pulmonară idiopatica, scleroza tuberoasa, scleroza laterala amiotrofica si ulcerele digitale evolutive; Talasemia; distrofia musculara Duchenne; Boala Gaucher; Scleroza sistemica.

Bolile pentru care se acorda certificat de handicap de surdocecitate cod 10

Surdocecitatea este o afectiune care constă intr-o asociere de deficiente de vaz si auz, fiind cunoscuta si sub denumirea de "pierdere senzoriala dubla" sau "afectare multisenzoriala". O persoana care sufera de surdocecitate nu este, ca regula, complet surda si oarba, insa ambele simturi sunt reduse suficient pentru a afecta semnificativ activitatile cotidiene.

Potrivit legislatiei in vigoare, surdocecitatea este un tip de handicap, astfel incat pentru o astfel de afectiune se acorda certificat de incadrare in grad de handicap.

7. Lista afectiunilor care creeaza handicap ireversibil

Lista afectiunilor care creeaza handicap ireversibil si pentru care se pot emite CERTIFICATE de persoana cu handicap cu CARACTER PERMANENT in contextul criteriilor medico-psihosociale din Ordinul nr. 2300/1457/2025, consolidat la data de 06.11.2025.

CAP. 1: FUNCTIILE MENTALE

I.1. EVALUAREA PERSOANELOR CU DEZVOLTARE INCOMPLETA A FUNCTIILOR MENTALE, IN VEDEREA INCADRARII IN GRAD DE HANDICAP
- La prima prezentare la evaluarea complexa medico-psihosociala (denumita in continuare evaluare), a persoanelor cu dizabilitate intelectuala (genetica, confirmata prin testari specific/dobandita) profunda (nivel QI sub 20-25) si grava(nivel QI 20-25 pana la 35-40), evidentiate prin doua masuratori psihometrice recente si concordante si cu istoric psihiatric documentat pana la implinirea varstei de 18 ani.
- La implinirea varstei de 26 de ani (in anul calendaristic), in situatia persoanelor cu tulburari de neurodezvoltare, care s-au prezentat la cel putin doua evaluari, in perioada de copil sau adult.
- acordarea de termen permanent, nerevizuibil, persoanelor cu incadrare in grad de handicap care au implinit varsta de 75 de ani, dupa cel putin doua evaluari.

I.2. EVALUAREA PERSOANELOR CU VARSTA CRONOLOGICA DE PESTE 18 ANI CU TULBURARE DE SPECTRU AUTIST, IN VEDEREA INCADRARII IN GRAD DE HANDICAP
- La prima evaluare a persoanelor cu deficienta grava in doua din cele trei domenii psihopatologice: socializare, limbaj, autointretinere dintre care socializare este obligatoriu;
- La implinirea varstei de 26 de ani (in anul calendaristic), in situatia persoanelor cu TSA, care s-au prezentat la cel putin doua evaluari, in perioada de copil sau adult cu istoric psihiatric documentat din perioada de mica copilarie.

II. EVALUAREA PERSOANELOR CU REGRESIE (DETERIORARE) A FUNCTIILOR INTELECTUALE IN VEDEREA INCADRARII IN GRAD DE HANDICAP
- La a doua prezentare la evaluarea persoanelor cu afectare grava a functiei cognitive (MMSE ≤ 9 puncte) evidentiata prin doua masuratori psihometrice concordante, aflate in evidenta si tratament de specialitate de minimum 6 luni si cu istoric psihiatric documentat din care sa reiasa debutul, evolutia afectiunii, optiunile terapeutice.
- La a doua evaluare a persoanelor cu afectare accentuata a functiei cognitive (MMSE cuprins intre 10-14 puncte), evidentiata prin doua masuratori psihometrice concordantesi cu asociere cu alte tipuri de dizabilitati.

III. EVALUAREA PERSOANELOR CU PSIHOZE MAJORE IN VEDEREA INCADRARII IN GRAD DE HANDICAP
- La a doua evaluare a persoanelor cu psihoze cu deficienta grava,in formele cu deteriorare progredienta/destructurarea severa a personalitatii si a comportamentului, cu potential antisocial, cu minimum doua internari in cursul unui an,confirmata prin doua testari psihometrice concordante,cu vechi istoric psihiatric documentat, cu evolutie cronica, lipsa aderentei la treatment, lipsa suportului psihosocial.

CAPITOLUL 2: FUNCTIILE SENZORIALE

I. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECTAREA FUNCTIILOR VIZUALE IN VEDEREA INCADRARII IN GRAD DE HANDICAP
- La prima evaluare a persoanelor cu cecitate absoluta (VAO = pmm, pl, fpl) si partiala/relativa (VAO < 1/25 =sub 0,04=2 m) la ambii ochi/vederea la cel mai bun ochi, prezentand un istoric documentat medical al evolutiei afectiunii si confirmata prin testari obiective si doua examinari oftalmologice efectuate de medici diferiti, cu mentionarea unor leziuni functionale ireversibile prin toate mijloacele terapeutice.
- La prima evaluare a persoanelor cu surdo-cecitate, confirmata prin testari obiective si doua examinari oftalmologice si ORL, efectuate de medici diferiti, cu mentionarea unor leziuni functionale ireversibile prin toate mijloacele terapeutice.
- La a doua evaluare a persoanelor cu ingustarea campului vizual sub 10 °in jurul punctului de fixatie la ambii ochi, prezentand un istoric al evolutiei afectiunii si confirmata prin testari obiective, printre care campul vizual computerizat, corect efectuat si valid * si doua examinari oftalmologice efectuate de medici diferiti, cu mentionarea unor leziuni functionale ireversibile prin toate mijloacele terapeutice.
* Pentru ca rezultatul examinarii campului vizual sa poata fi interpretabil, proportia de raspunsuri fals negative ar trebui sa se incadreze sub limita de 25-30%.

II. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECTAREA FUNCTIILOR AUDITIVE IN VEDEREA INCADRARII IN GRAD DE HANDICAP
- La prima evaluare a persoanelor cu surdomutitatea congenitala sau surditatea bilaterala dobandita inaintea achizitionarii limbajului cu demutizare slaba/nula, cu pierdere peste 90 db (cofoza), atestate prin istoric si determinari obiective audiometrice- audiograma tonala si vocala-testarea inteligibilitatii vorbiri-, testarea potentialelor auditive evocate de trunchi cerebral determinate automat-AABR.
- La a doua evaluare a persoanele cu tulburari de auz congenitale sau dobandite precoce - copilarie/adolescenta, neprotezabile sau la care s-a incercat protezarea timp de doi ani, fara niciun beneficiu functional, atestate prin istoric si determinari obiective audiometrice;
- La a doua prezentare pentru persoanele protezate, conventional si neconventional, la mai mult de doi ani de la protezare, atestate prin istoric si determinari obiective audiometrice cu stabilirea clara a eficientei protezarii- inteligibilitatea cuvintelor, eficacitatea comunicarii.

III. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECTAREA FUNCTIILOR VESTIBULARE IN VEDEREA INCADRARII IN GRAD DE HANDICAP
In general tulburarile vestibulare periferice au un caracter tranzitoriu, nu se impune termen de valabilitate permanent.

CAPITOLUL 3: FUNCTIILE FONATORII SI DE COMUNICARE VERBALA

- La a doua evaluare a persoanelor cu traheostoma permanenta si la persoane cu afectare ireversibila a functiei de generare a cuvintelor.

CAPITOLUL 4: FUNCTIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, HEMATOLOGIC, IMUNITAR SI RESPIRATOR

A. FUNCTIILE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP IN AFECTAREA FUNCTIILOR INIMII
- La a doua evaluare a persoanelor cu afectari cardiace ireversibile care determina Insuficienta cardiaca clasa III/IV NYHA, ireductibila sub tratament medicamentos/ interventional, obiectivata prin ecocardiografie, asociata cu modificari eco-cord specific (FE < 45%) si cresterea markerilor cardiaci specifici.
- La a doua evaluarea persoaneleor care au beneficiat de tratament cardiovascular chirurgical cu sechele functionale semnificative ireversibile (obiectivate prin eco-cord) sau terapii interventionale sau purtatori de dispozitive cardiace implantabile la un interval mai mare de 2 ani de la data interventiei, cu sechele functionale ireversibile.
- La a douaevaluare, a persoanelor cu transplant cardiac, la un interval mai mare de 2 ani de la data interventiei, incadrarea tinand cont de sechelele hemodinamice permanente.

II. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP IN AFECTAREA FUNCTIILOR ARTERELOR LEGATE DE FLUXUL SANGUIN
- La prima evaluare a persoanelor cu amputatie/ amputatii de membre;
- La a doua evaluare a persoanelor cu limfedem ireversibil stadiul 3 OMS – elefantiazis (se exclude elefantiazisul determinat de insuficienta venoasa cronica), care determina tulburari grave de prehensiune/manipulatie sau/si de statica/mers.

B. FUNCTIILE SISTEMULUI HEMATOLOGIC

I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP IN ANOMALII ALE CELULELOR HEMATOPOETICE (FUNCTIILOR DE PRODUCERE A SANGELUI SI ALE MADUVEI OSOASE
- La a doua evaluarea persoanelor cu raspuns nefavorabil/incomplet la tratament, cu recidive sau/si complicatii severe persistente (citopenie-insuficienta medulara, deficit imun, necesar transfuzional cronic, complicatii neurologice sau disfunctii de organ cronice, tromboze repetate, neoplazii secundare, casexie etc).

II EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP IN AFECTAREA CAPACITATII SANGELUI DE A TRANSPORTA OXIGEN
- La a doua evaluarea persoanelor cu raspuns nefavorabil/ incomplet la tratament, cu recidive sau/si complicatii severepersistente (insuficienta medulara, tromboze, hemoragii repetate, mielodisplazie, forme care necesita transfuzii cronice etc),

III. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP IN AFECTAREA SISTEMULUI LIMFOID
- La a doua evaluare a persoanelor cu raspuns nefavorabil/ incomplet la tratament, cu recidive sau/si complicatii severe persistente (citopenie-insuficienta medulara, deficit imun, necesar transfuzional cronic, complicatii neurologice sau disfunctii de organ cronice, tromboze repetate, neoplazii secundare, casexie etc).

IV. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP IN AFECTAREA FUNCTIILOR DE COAGULARE
- La a doua evaluare a persoanelor cu raspuns nefavorabil/ incomplet la tratament, cu recidive sau/si complicatii severe persistente (sangerari cu sechele neurologice, oculare, articulare, tromboze repetate, necesar cronic substitutiv de factori plasmatici sau necesar cronic transfuzional etc.).

V. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP LA PERSOANELE CU TRANSPLANT MEDULAR (Status post transplant - auto sau allotransplant)
- La a doua evaluarea persoanelor cu transplant medular, la un interval mai mare de 2 ani de la data interventiei, incadrarea tinand cont de sechelele functionale permanente.

C. FUNCTIILE SISTEMULUI IMUNITAR

EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP IN SINDROMUL IMUNODEFICITAR CRONIC DOBANDIT
- La a doua evaluarea persoanelor diagnosticate cu HIV/SIDA in stadiul clinic-imunologic C1, C2 si C3, documentat prin investigatii specifice.

D.FUNCTIILE SISTEMULUI RESPIRATOR

EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP IN AFECTAREA FUNCTIILOR SISTEMULUI RESPIRATOR
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu afectiuni bronhopulmonare cronice, in faza de Insuficienta respiratorie cronica cu fenomene de hipoxemie (tulburari nervos centrale si manifestari cardiovasculare) cu sau fara hipercapnie severa (encefalopatia hipercapnica), cu valori inscrise ale analizei gazelor sanguine arteriale, spirometrie corect efectuata, cu necesar de ventilatie noninvaziva pe masca sau cu necesar de oxigenoterapie de lunga durata(peste 15 ore/zi).
- La a doua evaluare, in cazul transplantului pulmonar/cardiopulmonar, la un interval mai mare de 2 ani de la data interventiei, incadrarea tinand cont de sechelele functionale respiratorii permanente.

CAPITOLUL 5: FUNCTIILE SISTEMULUI DIGESTIV, METABOLIC SI ENDOCRIN

I. a. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP IN AFECTAREA UNOR FUNCTII ALE SISTEMULUI DIGESTIV (DE DIGESTIE, SECRETIE, ABSORBTIE-ASIMILATIE)
- La a doua evaluarea persoanelor diagnosticate cu neoplazii ale sistemului digestiv, stadiul4 TNM (metastaze), in afara resurselor terapeutice/ in curs de ingrijiri paliative/ cu complicatii functionale ireversibile obiectivate prin investigatii specifice;
- La a doua evaluarea a persoanelor diagnosticate cu neoplazii ale sistemului digestiv, care au necesitat efectuarea de gastostome sau ileo-colostome (anus iliac) definitive sau stenoze esofagiene cu gastrostomadefinitive si in situatia persoanelor cu rezectii de pancreas.

I.b. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP IN AFECTAREA FUNCTIILOR HEPATICE
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu neoplazii hepatice/cai biliare, primare sau secundare, stadiul 4 TNM (metastaze) in afara resurselor terapeutice/ in curs de ingrijiri paliative/ cu complicatii functionale ireversibile sub tratament;
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu ciroza hepaticadecompensata vascular si /sau parenchimatos, clasa Child Pugh B si C.
- La a doua evaluare a persoanelor cu transplant hepatic, la un interval mai mare de 2 ani de la data interventiei, incadrarea tinand cont de sechelele functionale permanente.

II. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP IN AFECTAREA UNOR FUNCTII METABOLICE
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu diabet zaharat insulinonecesitant, la un interval de peste 5 ani de la initierea terapiei, prezentand una sau mai multe complicatii cronice specifice (in special afectare cardiovasculara, renala, oculara, neurologica, picior diabetic).

III. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP IN AFECTAREA FUNCTIILOR ENDOCRINE

1. Evaluarea gradului de handicap in Tumorile hipofizare
- La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu tumora hipofizara cu sechele oftalmologice grave (cecitate) sau tulburari neurologice grave sau cu tulburari metabolice grave.

2. Evaluarea gradului de handicap in Insuficienta hipofizara
- La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu insuficienta hipofizara pluritropa (>2 deficite);

3. Evaluarea gradului de handicap in Deficitul/ rezistenta la arginina-vasopresina
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu deficit/rezistenta la arginine-vasopresina cu modificari electrolitice grave sau Diabet insipid adipsic.

4. Evaluarea gradului de handicap in insuficienta tiroidiana
- La prima evaluare in situatia persoanelor diagnosticate cu mixedem congenital (disgenezie/tulburari de hormonogeneza tiroidiana) sau cu mixedem primar cu visceralizare, cu complicatii cardiovasculare si neurologice grave, insuficienta cardiaca congestiva ireductibila, poliserozite, encefalopatie.

5. Evaluarea gradului de handicap in afectarea functiei paratiroidei

a. Hiperfunctie paratiroidiana
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu hiperparatiroidism cu deficienta functionala grava, sau cu complicatii fara tratament definitiv.

b. Hipofunctie paratiroidiana
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu hipoparatiroidism necontrolat de terapia standard.

6. Evaluarea gradului de handicap in afectarea glandei suprarenale
- La prima evaluare in situatia persoanelor diagnosticate cu Insuficienta cortico-suprarenala primara cronica.

7. Evaluarea gradului de handicap in insuficienta gonadica
Insuficienta gonadica primara: Insuficienta gonadica prin disgenezie gonadala
- La prima evaluare in situatia persoanelor cu afectiune documentata prin testare genetica (cariotip) si dozari hormonale specifice.

8. Evaluarea gradului de handicap in afectarea functiei tiroidiene din proliferarile maligne
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu neoplazii ale glandei tiroide, in stadiul IV TNM.

9. Evaluarea gradului de handicap in fenilcetonurie
- La prima evaluare a persoanelor care asociaza deficit cognitiv grav.
- La a doua evaluare a persoanele cu afectiune stabilizata.

CAPITOLUL 6: FUNCTIILE UROGENITALE

I. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP IN AFECTAREA FUNCTIILOR DE FILTRARE SI SECRETIE RENALA, DE COLECTARE SI STOCARE A URINEI IN VEZICA URINARA

1.
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu Boala cronica de rinichi stadiul G 5- Insuficienta renala , cand supravietuirea este asigurata prin mijloace de substitutiea functiei renale, cu mentionarea in referatul de stare prezenta a lipsei eligibilitatii pentru transplant, incadrarea tinand cont printre altele, de eficienta metodelor de epurare extrarenala*.
*In cadul hemodializei, Kt/V este clearance-ul ureei prin dializor (K) realizat in intervalul de timp (t), de regula durata unei sedinte de hemodializa, raportat la volumul de distributie al ureei (V). Se considera ca valori de 1,2-1,4 ar corespunde unei eficiente bune a hemodializei, pentru bolnavi non-diabetici, iar la diabetici sunt recomandate valori ≥1,4. Raportul dintre concentratiile ureei dupa si inainte de sedinta de dializa (R) cu valori optime 0,42-0,30 si indicele de reducere a ureei in cursul sedintei de dializa (URR - Urea Reduction Ratio), cu valori optime de 58-70% sunt utili pentru a evalua rapid eficienta unei sedinte de hemodializa, atunci cand Kt/V nu este disponibil.
- La a doua evaluare a persoanelor cu transplant renal, la un interval mai mare de 2 ani de la data interventiei, incadrarea tinand cont de sechelele functionale permanente.

2.
- La a doua evaluare a persoanelor la care a survenit rezectia totala a vezicii urinare pentru cancer, cu implantare de uretere (indiferent unde este implantul) - pierderea functiei de colectare si stocare a urinei de catre vezica urinara.

II. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP IN AFECTAREA FUNCTIILOR UROGENITALE

1. Neoplasme urogenitale operate cu recidive locoregionale sau la distanta sau inoperabile, in faze de generalizare.
2. Neoplasme mamare inoperabile in faza de generalizare, sau operate cu recidive locale sau/si la distanta.
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu neoplazii urogenitale sau mamare, in stadiul 4 TNM in afara resurselor terapeutice/ in curs de ingrijiri paliative/ cu complicatii functionale ireversibile obiectivate prin investigatii specifice.

CAPITOLUL 7: FUNCTIILE NEURO-MUSCULO-SCHELETICE SI ALE MISCARILOR AFERENTE

I. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECTAREA MOBILITATII ARTICULATIILOR SI OASELOR IN VEDEREA INCADRARII IN GRAD DE HANDICAP*

1. Afectiuni osteo-articulare congenitale sau contractate precoce
- La prima evaluare a persoanelor cu afectiune constitutionala a oaselor si malformatii, tip amielie, sindactilie.
- La a doua evaluare a persoanelor cu afectiuni osteo-articulare congenitale/dobandite precoce pentru patologiile inoperabile/in afara resurselor terapeutice.

2. Hemofilia A si B

- La a doua evaluare a persoanelor cu afectiuni osteo-articulare secundare hemofiliei in cazurile inoperabile/in afara resurselor terapeutice sau pentru cele la care exista o stabilitate clinica timp de minim 12 luni dupa interventia chirurgicala.
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu hemofilie, care au suferit hemoragii intraparenchimatoase/ intraarticulare, cu sechele morfofunctionale.
3. Colagenoze:

a) Poliartrita reumatoida (PR)
- La prima evaluare a persoanelor cu PR stadiul IV si Clasa functionala IV Steinbrocker, fara raspuns terapeutic timp de minim 1 an de la initierea tratamentului, documentata prin explorari imagistice si determinari de laborator specifice
- La a doua evaluare a persoanelor cu PR forme severe stadiul III/IV si Clasa functionala III Steinbrocker, fara raspuns terapeutic timp de minim 1 an de la initierea tratamentului, documentata prin explorari imagistice si determinari de laborator specifice

b) Scleroza sistemica
- La prima evaluare a persoanelor cu afectare grava, fara raspuns terapeutic timp de minim 1 an de la initierea tratamentului documentata prin explorori imagistice, teste functionale si determinari de laborator specifice.

c) Miopatii inflamatoare
- La prima evaluare a persoanelor cu afectare grava, a musculaturii, fara raspuns terapeutic timp de minim 1 an de la initierea tratamentului, documentata prin explorori imagistice, teste functionale si determinari de laborator specifice.

d) Lupusul eritematos sistemic
- La prima evaluare a persoanelor cu afectare sistemica grava, fara raspuns terapeutic timp de minim 1 an de la initierea tratamentului documentata prin explorari imagistice, teste functionale si determinari de laborator specifice

e) Boala mixta a tesutului conjunctiv - forme severe, rezistente la tratament.
- La a doua evaluare a persoanelor cu afectare accentuata, documentata prin explorari imagistice, teste functionale si determinari de laborator specific.

f) Vasculitele sistemice

- La prima evaluare a persoanelor cu afectare sistemica grava, fara raspuns terapeutic timp de minim 1 an la initierea tratamentului, documentata prin explorari imagistice, teste functionale si determinari de laborator specific.

4. Afectiunile articulare degenerative primare sau secundare (posttraumatice, postinfectioase sau induse de microcristale)
- La prima evaluare a persoanelor cu afectari osteoarticulare (anchiloze sold bilateral)in afara resurselor terapeutice (documentate prin investigatii imagistice) si care impiedica locomotia si abilitatile de autoingrijire.

5. Spondiloartritele, incluzand spondiloartritele axiale, cu sau fara manifestari periferice si artropatia psoriazica, forme axiale sau periferice
- La a doua evaluare a persoanelor cu spondiloartrita, cu tulburari majore ale gestualitatii si deplasarii, documentata clinic si imagistic, fara raspuns terapeutic timp de minim 1 an de la initierea tratamentului.

6. Tumori osoase maligne
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu neoplazii osoase si de tesut conjunctiv, in stadiul 4 TNM in afara resurselor terapeutice/ in curs de ingrijiri paliative/ cu complicatii functionale ireversibile obiectivate prin investigatii specifice.

7. Leziuni structurale induse de corticoterapia indelungata
- La a doua evaluare a persoanelor cu afectiuni musculare si osteo-articulare pentru patologiile inoperabile/ fara raspuns terapeutic timp de minim 1 an de la initierea tratamentului.

II. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECTAREA MOBILITATII COLOANEI VERTEBRALE, IN VEDEREA INCADRARII IN GRAD DE HANDICAP

1. Spondiloartritele axiale (incluzand Spondilita anchilozanta) cu sau fara manifestari periferice
- La prima evaluare a persoanelor cu Spondiloartrita axiala forma grava cu leziuni osifiante severe in afara resurselor terapeutice/ recuperatorii documentata prin explorari imagistice, teste functionale si determinari de laborator specifice.
- La a doua evaluare a persoanelor cu SA alte forme grave sau accentuate in afara resurselor terapeutice/ recuperatorii documentata prin explorari imagistice teste functionale si determinari de laborator specifice.

2. Cifoscolioze si scolioze deformante - idiopatice
- La a doua evaluare a persoanelor cu afectiuni ale coloanei vertebrale pentru formele inoperabile/ in afara resurselor terapeutice/recuperatorii sau pentru cele la care exista o stabilitate clinica timp de minim 1 an dupa interventia chirurgicala.

III. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECTAREA FUNCTIILOR MOTORII (A STATICII SI MOBILITATII - LOCOMOTIEI SAU/SI GESTUALITATII) IN VEDEREA INCADRARII IN GRAD DE HANDICAP

1.Amputatii
- La prima evaluare a persoanelor cu amputatie/ amputatii de membre.

2. Afectiuni neurologice
- La prima evaluare a persoanelor cu sechele ale bolilor cerebrovasculare cu deficit motor de intensitate tip plegic, la un interval de peste 2 ani de la data accidentului vascular si a persoanelor diagnosticate cu paraplegie sau tetraplegie, indiferent de cauza, la un interval de peste 2 ani de la data diagnosticarii.
- La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu sechele motorii ale encefalopatiei infantile, meningoencefalopatiei infantile, malformatiilor congenitale, poliomielitei, polineuropatiilor ereditare, bolilor metabolice genetice ale sistemului nervos central si periferic cu deficite motorii definitive.
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu polineuropatii motorii cronice severe documentate EMG, la un interval de peste 2 ani de la diagnosticaresi cu mentionarea epuizarii posibilitatilor de tratament recuperator.

3. Evaluare grad de handicap in afectiuni heredo-degenerative ale SNC cu afectare predominant motorie
a) - La prima evaluare apersoanelor diagnosticate cu ataxii spino-cerebeloase, ataxii cerebeloase corticale, alte ataxii ereditare cu afectare grava a functiei neuro-motorii - imposibilitatea realizarii activitatilor de autoingrijire si autogospodarire, la peste 2 ani de la diagnosticare.
b) - La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu sindroame cu deficit motor si atrofii musculare neurogene lent progresive, cel mai frecvent Scleroza Laterala Amiotrofica, cu afectare grava a functiei neuro-motorii- imposibilitatea realizarii activitatilor de autoingrijire si autogospodarire, la peste 2 ani de la diagnosticare.
c) - La prima evaluare in situatia persoanelor diagnosticate cuneuropatiile heredo-degenerative: senzorio-motorii, cu afectare grava a functiei neuro-motorii- imposibilitatea realizarii activitatilor de autoingrijire si autogospodarire, la peste 2 ani de la diagnosticare.

4. Afectiuni inflamatorii demielinizante ale sistemului nervos central
- La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu scleroza multipla cu afectare functionala grava cu pierderea autonomiei locomotorii, la peste 2 ani de la mentionarea ultimului puseu de activitate.
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu scleroza multipla cu deficite motorii definitive, anchiloze, tulburari de deglutitie, tulburari de vorbire, tulburari de coordonare, tulburari de vedere, cu examen neurologic efectuat la minim 1 luna dupa puseul de activitate sila peste 2 ani de la diagnosticare.

IV. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECTIUNI MUSCULARE PENTRU INCADRAREA INTR-UN GRAD DE HANDICAP

1. Evaluare grad de handicap in distrofiile musculare progresive (DMP)
- La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu DMP cu afectare functionala grava cu pierderea autonomiei locomotoriila peste 2 ani de la diagnosticare.
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu DMP cu afectare functionala accentuata, la peste 2 ani de la diagnosticare.

2. Evaluare grad de handicap in miotonii
- La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu miotonie cu afectare functionala grava cu pierderea autonomiei locomotoriila peste 2 ani de la diagnosticare.
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu miotonie cu afectare functionala accentuata, la peste 2 ani de la diagnosticare.

3. Evaluare grad de handicap in miopatiile infectioase si inflamatorii

Evolutia acestor afectiuni poate fi ondulanta, cu agravari si remisiuni spontane si terapeutice, in functie de etiologie, putandu-se stabili termenul permanent, dupa instalarea unor deficite motorii definitve, ireversibile sub tratament.

4. Evaluare grad de handicap in miastenia gravis (MG) si sindroamele miastenice
- La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu MG cu afectare functionala grava cu pierderea autonomiei locomotorii sau necesitatea alimentarii pe tub/ventilarii, rezistenta la tratament, la peste 2 ani de la diagnosticare.
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu MG cu afectare functionala accentuata, cu tulburari de deglutitie, de fonatie, si crize respiratorii frecvente, rezistente la tratament, la peste 2 ani de la diagnosticare.

V. EVALUAREA PERSOANELOR CU AFECTAREA FUNCTIILOR DE CONTROL AL COMPORTAMENTULUI MOTOR IN VEDEREA INCADRARII IN GRAD DE HANDICAP
- La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cuafectarea functiilor de control al comportamentului motor cu deficienta functionala grava cu pierderea autonomiei locomotorii, rezistenta la tratament, la peste 2 ani de la diagnosticare,
- La prima evaluare a persoanelor diagnosticate cu Sindromul Prader-Willi (SPW) sau alte afectiuni genetice, documentate prin explorari imagistice teste functionale si determinari de laborator specifice, incadrarea realizandu-se in raport cu criteriile din capitolele referitoare la structurile/functiile afectate,
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu afectarea functiilor de control al comportamentului motor cu deficienta functionala accentuata, rezistenta la tratament, la peste 2 ani de la diagnosticare.

VI. EVALUAREA PERSOANELOR CU EPILEPSIE IN VEDEREA INCADRARII IN GRAD DE HANDICAP
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu epilepsie cu afectare functionala grava cu frecvente episoade subintrante, rezistente la terapiesi cu prezenta tulburarii psihice grave, la peste 2 ani de la diagnosticare, documentata prin explorari imagistice teste functionale, evaluari psihologice si determinari de laborator specifice, obligatoriu confirmarea EEG a crizelor

VII. EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP IN NARCOLEPSIE
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu narcolepsie cu afectare functionala grava/accentuata, rezistenta la tratament, la peste 2 ani de la diagnosticare.

VIII. EVALUAREA PERSOANELOR CU TUMORI CEREBRALE MALIGNE IN VEDEREA INCADRARII IN GRAD DE HANDICAP
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu neoplazii cerebrale, primare sau secundare, in stadiul 4 TNM in afara resurselor terapeutice/ in curs de ingrijiri paliative/ cu complicatii functionale ireversibile obiectivate prin investigatii specifice.

CAPITOLUL 8: FUNCTIILE PIELII

EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP IN AFECTAREA FUNCTIILOR PIELII
- La a doua evaluare a persoanelor cu artropatie psoriazica in forma de spondilita, cu afectare axiala prin prinderea coloanei cervicodorsolombare, cu tendinta la anchiloza, asociata sau nu cu interesare articulara periferica cu deformarea mainilor, cu tulburari majore ale gestualitatii si deplasarii, documentata clinic si imagistic, in afara resurselor terapeutice.
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu neoplazii cutanate, in stadiul 4 TNM in afara resurselor terapeutice/in curs de ingrijiri paliative/cu complicatii functionale ireversibile, obiectivate prin investigatii specifice.
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu mastocitoza sistemica, forma accentuata si grava.
- La a doua evaluare a persoanelor diagnosticate cu angioedem ereditar, forma accentuata si grava.
- La a doua evaluare a persoanelor cu psoriazis forma severa, fara raspuns terapeutic dupa minim 6 luni de la initierea tratamentului , documentata prin scoruri de severitate si determinari de laborator specifice.
- La a doua evaluare a persoanelor cu hidradenita supurativa forma severa (Hurley III), fara raspuns terapeutic dupa minim 6 luni de la initierea tratamentului , documentata prin scoruri de severitate si determinari de laborator specifice.
- La a doua evaluare a persoanelor cu Pemfigus forma severa, fara raspuns terapeutic timp de minim 6 luni de la initierea tratamentului , documentata prin scoruri de severitate si determinari de laborator specifice.
- La a doua evaluare a persoanelor cu Pyoderma gangrenosum, fara raspuns terapeutic timp de minim 3 luni de la initierea tratamentului forma documentata.

8. Baza legislativa

Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilitati (actualizata);
Ordinul nr. 2300/1457/2025 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru adulti si se aplica masurile de protectie speciala a acestora;
ORDIN Nr. 949/2022 din 9 iunie 2022 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap;
LEGE nr. 96/2023 pentru modificarea si completarea Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
Ordinul nr. 1.472/20.539/2022 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului sanatatii si al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice nr. 1.306/1.883/2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de incadrare a copiilor cu dizabilitati in grad de handicap si a modalitatilor de aplicare a acestora;
Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016 din 4 octombrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea si interventia integrata in vederea incadrarii copiilor cu dizabilitati in grad de handicap, a orientarii scolare si profesionale a copiilor cu cerinte educationale speciale, precum si in vederea abilitarii si reabilitarii copiilor cu dizabilitati si/sau cerinte educationale speciale;
Hotarare nr. 927/2016 din 8 decembrie 2016 pentru modificarea Metodologiei privind organizarea si functionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 430/2008
Ordinul nr. 1306/1883/2016 din 17.11.2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de incadrare a copiilor cu dizabilitati in grad de handicap si a modalitatilor de incadrare a acestora;
Ordinul nr. 725/12709 din 01 octombrie 2002 privind criteriile pe baza carora se stabileste gradul de handicap pentru copii si se aplica masurile de protectie speciala a acestora;
HOTARARE Nr. 430 din 16 aprilie 2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea si functionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap,
Lista afectiunilor care creeaza handicap ireversibil si pentru care se poate emite certificate de persoana cu handicap cu caracter permanent in contextual criteriilor medico-psihosociale aprobate prin Ordinul comun nr. 762 al MMFES si nr. 1992 al MSF, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei cu nr. 885 bis din 27.12.2007.