Ingrijitor la domiciliu

Ingrijitorul la domiciliu asigura servicii de ingrijire personala si asistenta in activitatile zilnice din viata persoanelor care au nevoie de o astfel de ingrijire ca urmare a efectelor imbatranirii, bolilor, vatamarii corporale sau altor stari fizice ori psihice, la domiciliu sau in alte unitati rezidentiale independente.

Profesia ingrijitor la domiciliu face parte din domeniul sanatate si asistenta sociala COD COR 5322 - Ingrijitori la domiciliu.

Grupa de baza cod COR 5322 are ca subdivizuni un numar total de alte 4 coduri COR (niveluri de ocupatie) derivate din aceasta:

532201 ingrijitor batrani la domiciliu
532202 ingrijitor bolnavi la domiciliu
532203 asistent personal al persoanei cu handicap grav
532204 ingrijitor la domiciliu.

I. Introducere

Potrivit ghidului CNAS, serviciile de ingrijiri la domiciliu pot fi acordate asiguratilor pe baza de recomandare, tinand seama de starea de sanatate a acestora.

Aceste servicii pot fi asigurate de persoane juridice si fizice, autorizate de directiile de sanatate publica. Se pot autoriza ca persoane juridice si fizice pentru prestarea serviciilor de ingrijiri la domiciliu medicii, asistentii medicali, fizioterapeutii, psihologii si logopezii care au autorizatie pentru exercitarea profesiei.

Serviciile sociale tip ingrijiri la domiciliu pentru persoanele varstnice furnizate prin Unitatea Ingrijiri la Domiciliu din DAS au misiunea de a acorda servicii de ingrijire la domiciliu, respectiv: servicii de ingrijire furnizate de ingrijitor la domiciliu, servicii socio-medicale, consiliere psihologica, kinetoterapie persoanelor varstnice, incadrate in grad de handicap, imobilizate sau greu deplasabile, cu o stare de sanatate precara, cu venituri mici, lipsiti de suport familial si care prezinta un grad de dependenta.

II. Categorii

In esenta, ingrijitorii la domiciliu pot fi grupati astfel:

  1. Ingrijitori externi la domiciliu (care nu domiciliaza in aceeasi gospodarie cu beneficiarul muncii lor), cum ar fi furnizori de ingrijiri paliative de baza si specializate (salariati) sau lucratori pe platforme digitale (cel mai adesea persoane fizice autorizate). O parte din acestia se afla in raport juridic direct cu beneficiarul. Este, de exemplu, cazul bonelor, angajate in conditiile Legii nr. 167/2014, dar si a altor tipuri de ingrijitori, in rarele cazuri in care munca acestora nu este nedeclarata;
  2. Ingrijitori interni, de exemplu asistenti personali neprofesionisti ai persoanelor cu handicap, platiti de autoritatile locale sau angajati directi ai persoanei beneficiare;
  3. Ingrijitori care isi desfasoara activitatea la propriul domiciliu, cum sunt asistentii personali profesionisti.

Potrivit legii, serviciile de ingrijire care presupun ajutor pentru indeplinirea activitatilor instrumentale ale vietii zilnice sunt acordate de ingrijitori informali si voluntari si, numai in lipsa acestora, de ingrijitori formali. Deci cei mai multi ingrijitori sunt neplatiti, membri ai familiei.

Regimul juridic al ingrijitorilor la domiciliu depinde de tipul de contract incheiat: contract de munca sau contract civil (ca persoane fizice autorizate). Exista urmatoarele categorii:

a) Salariati ai furnizorilor de ingrijiri paliative de baza si specializate, care presteaza activitate la domiciliul beneficiarului;

b) Asistenti personali profesionisti (ingrijitori specializati) care ingrijesc la propriul domiciliu persoane cu handicap grav. Ei sunt angajati ai Directiei de asistenta sociala iar activitatea lor se desfasoara in baza unui contract de munca pe durata valabilitatii atestatului si in conditiile contractului de munca la (propriul) domiciliu;

c) Asistenti personali (persoane necalificate, adesea membri al familiei), angajati cu contract de munca de catre primaria de la domiciliul beneficiarului. In baza evaluarii medicale, persoana cu handicap grav are dreptul de a opta intre un asistent personal sau o indemnizatie. Daca opteaza pentru un asistent personal, acesta va fi angajat de primaria localitatii in care isi are domiciliul persoana cu handicap grav.

Ce este asistentul personal?

Din datele furnizate de catre Ministerul muncii rezulta ca in prezent sunt angajate ca asistenti personali 49.529 de LTC workers pentru ingrijirea de persoane cu handicap, dintre care 9.466 ca asistenti personali al copiilor cu handicap, iar 40.063 ca asistenti personali ai adultilor cu handicap.

Acesti asistenti personali sunt platiti din bugetele locale, pe baza legii salarizarii personalului bugetar (Legea nr. 153/2017). Nu exista insa date statistice privind procentul acestora, raportat la totalul ingrijitorilor persoanelor cu handicap.

Iata mai jos un tabel care reflecta diferenta dintre asistentii personali profesionisti si neprofesionisti:

  Baza contractuala Locul muncii Angajator
Asistenti personali profesionisti Contract de munca Propriul domiciliu Directia de Asistenta Sociala sau cu furnizorii privati de servicii sociale
Asistenti personali neprofesionisti Contract de munca Domiciliul beneficiarului Primaria de la domiciliul beneficiarului

d) Angajati directi ai persoanei beneficiare;

e) Ingrijitori informali ai persoanelor varstnice, care beneficiaza de indemnizatie de la bugetul local (si nu au contract de munca).

Ingrijitorii informali de persoane varstnice care lucreaza si in alta parte pot beneficia la locul de munca de un program lunar de lucru redus, de o jumatate de norma. Pentru cealalta jumatate de norma ei primesc de la bugetul local o indemnizatie, in baza unui contract incheiat cu serviciul public de asistenta sociala. Indemnizatia este echivalenta cu jumatate din salariul unui junior social assistant. Timpul cat ingrijitorii informali au beneficiat de program redus de lucru se considera, la calculul vechimii in munca, timp lucrat cu norma intreaga. Indemnizatia primita are natura salariala, iar perioada constituie stagiu de cotizare la pensie. Totusi, jumatatea de norma afectata ingrijirii persoanei varstnice nu este bazata pe un contract de munca, iar timpul de munca nu este cuantificat. Ingrijitorii informali pentru persoane varstnice dependente nu sunt recunoscuti ca lucratori.

Ingrijitor informal vs. Asistent personal

Salarizarea ingrijitorilor persoanelor cu handicap este sensibil mai mare decat a ingrijitorilor persoanelor varstnice. Aceasta diferenta este inexplicabila; ea a fost mentionata si in Strategia nationala privind ingrijirea de lunga durata si imbatranirea activa pentru perioada 2023-2030 (p. 12). Intr-adevar, nevoile de ingrijire personala sunt similare pentru o persoana cu dizabilitati si pentru o persoana in varsta care se afla intr-un grad similar de dependenta. Implicit, serviciile de ingrijire personala de care ar avea nevoie, sunt similare pentru ambele categorii de beneficiari.

Dupa Decizia ICCJ nr. 23/2023, asistentii personali ai persoanei cu dizabilitate grava au pierdut sporul de 15% pentru conditii periculoase sau vatamatoare, in timp ce ingrijitorilor la domiciliu pentru persoane varstnice li se acorda in continuare. Or, dupa intrarea in vigoare a OUG nr. 19/2024, ingrijitorii la domiciliu pentru persoane varstnice beneficiaza atat de cresterea, in doua transe, a salariului de baza cu 20%, cat si de recalcularea gradatiilor.

Functia contractuala: Ingrijitor la domiciliu Gr. V - 4.359 lei brut [martie 2024]
- Salariul de baza s-a stabilit cf. Legii nr. 153/2017 cu modificarile si compl. ulterioare, cf. OUG nr. 115/2023 si OUG nr. 19/2024

Spor conditii periculoase sau vatamatoare in procent de 15% - 434 lei
- Modalitate de stabilire spor - 2.895*15%=434

Total salariu brut - suma dintre salariul de baza si sporul acordat - 4.793 lei

Asistentul personal din cadrul DAS beneficiaza de salariu aferent muncii prestate, calculat conform prevederilor legale in vigoare, indemnizatia de hrana, vouchere de vacanța, precum si participarea la cursuri gratuite de instruire.

f) Bone, angajate cu contract de munca sau contract civil;

g) Ingrijitori informali.

OBTINEREA SERVICIILOR MEDICALE DIN PARTEA UNUI FURNIZOR DE SERVICII DE INGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU/INGRIJIRI PALIATIVE LA DOMICILIU

Asiguratul, unul dintre membrii familiei (parinte, sot/sotie, fiu/fiica), o persoana imputernicita legal in acest sens sau reprezentantul legal al asiguratului, pe baza deciziei de ingrijiri medicale la domiciliu/ingrijiri paliative la domiciliu emise de casa de asigurari de sanatate, se adreseaza unui furnizor de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu/ingrijiri paliative la domiciliu aflat in relatii contractuale cu casa de asigurari de sanatate si care este inclus in lista de furnizori, inscrisa pe versoul deciziei.

Lista furnizorilor de servicii sociale acreditati si a serviciilor sociale licentiate in baza Legii nr. 197/2012

Furnizorul de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu/ingrijiri paliative la domiciliu completeaza pentru fiecare asigurat caruia ii acorda servicii o fisa de ingrijire care contine datele de identitate ale acestuia, tipul serviciilor de ingrijiri medicale/ingrijiri paliative acordate, data si ora la care acestea au fost efectuate, durata, semnatura asiguratului, a unuia dintre membrii familiei (parinte, sot/sotie, fiu/fiica), a persoanei imputernicite legal de acesta sau a reprezentantului legal al asiguratului, care confirma efectuarea acestor servicii, semnatura persoanei care a furnizat serviciul medical, precum si evolutia starii de sanatate.

Lista serviciilor din pachetul de servicii de baza pentru ingrijiri medicale la domiciliu si ingrijiri paliative la domiciliu poate fi consultata aici: [ANEXA 30]

III. Aplicarea legislatiei muncii asupra ingrijitorilor la domiciliu

Legislatia nu cuprinde excluderi exprese ale ingrijitorilor la domiciliu de la prevederile de drept al muncii. Dar in realitate, multi dintre ei, cum ar fi asistentii personali ai persoanelor cu handicap, desi sunt angajati cu contract de munca pentru 8 ore/zi, presteaza activitate aproape continua in beneficiul persoanei ingrijite. Unii dintre acestia au solicitat in instanta plata unor sporuri, pentru ore suplimentare si munca de noapte, dar aceste cereri au fost respinse cu motivarea ca obligatiile de salariat se completeaza cu cele care decurg din relatia de rudenie cu beneficiarul ingrijirii.

In plus fata de cazurile generale prevazute in Codul muncii, contractul de munca al asistentului personal neprofesionist inceteaza de drept in cazul decesului persoanei cu handicap grav sau la incetarea valabilitatii certificatului de handicap.

Contractul asistentului personal profesionist se suspenda ori inceteaza in cazurile prevazute Codul muncii, in cazul retragerii sau incetarii atestatului de asistent personal profesionist, precum si in cazul in care acesta nu are pe nimeni in ingrijire.

Asistentul personal profesionist pentru persoane cu handicap

De observat ca ingrijitorii la domiciliu pot desfasura activitate si ca lucratori temporari, angajati de un agent de munca temporara si trimisi in misiune la un utilizator, care este beneficiarul activitatii de ingrijire. Intr-adevar, potrivit art. 88 alin. (4) din Codul muncii, utilizatorul poate fi si o persoana fizica (art. 88 alin. (4) din Codul muncii). Dar nu exista practica judecatoreasca in acest domeniu, iar ipotezele de utilizare a legislatiei muncii prin agent de munca temporara sunt rare.

In cazul ingrijitorilor la domiciliu, munca nedeclarata constituie o problema aproape complet neadresata de inspectia muncii si organele de control. Dar chiar si in cazul ingrijitorilor formali, care au contract de munca, controlul este aproape inexistent, iar depasirea constanta a timpului de munca este tacit acceptata de toti actorii, inclusiv de organele de control, ca fiind inevitabila. In plus, legislatia insasi este eliptica.

Cadrul legal romanesc este deocamdata lipsit de coerenta; el este in plin proces de modificare. Romania se afla in plin proces de modificare a legislatiei asistentei sociale, ca jalon al Planului National de Redresare si Rezilienta; regimul juridic al ingrijitorilor la domiciliu este pe cale sa se modifice si el. Deocamdata, unele acte normative au fost actualizate, altele nu; de aici dificultatea de organizare si clasificare a acestor categorii de lucratori. Legislatia romaneasca este organizata in functie de nevoile de ingrijire ale beneficiarilor si cuprinde putine norme specifice cat priveste statutul ingrijitorilor. Nu exista o definitie a ingrijirilor de lunga durata prevazute integrat (medico-social), iar terminologia si definitiile serviciilor medicale si sociale de ingrijiri la domiciliu si a celor de lunga durata nu sunt aliniate. Uneori, in cuprinsul aceleiasi legi putem intalni contradictii (de exemplu, Legea asistentei sociale nr. 292/2011 defineste lucratorii informali ca fiind persoane necalificate (art. 6 s), pentru ca la art. 52 (4) sa faca referire la "ingrijitori informali calificati").

Din punctul de vedere al drepturilor colective, exista anumite federatii sindicale care reprezinta ingrijitorii la domiciliu, mai ales asistentii personali, cum ar fi Federatia Sindicatelor Asistentilor Personali ai Persoanelor cu Handicap si Sindicatul Columna. Alti ingrijitori la domiciliu, salarizati din bugetele locale, sunt membri ai unor sindicate ale administratiei publice.

Contracte colective de munca exista numai in sectorul bugetar (pentru asistentii personali) si cuprind uneori o durata mai indelungata a concediului de odihna, in functie de vechimea in munca, ca si dreptul la decontarea analizelor medicale. Prin intrarea in vigoare a noii legi a dialogului social (nr. 367/2022) este posibil ca negocierea colectiva sa fie resuscitata.

Nu exista reglementari speciale privind ingrijitorii la domiciliu care sunt persoane fizice autorizate, nici la identificarea lucratorilor fals-independenti. Legea nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bona face referiri la posibilitatea prestarii activitatii ca lucrator independent, fara a cuprinde insa norme speciale. Cu caracter general, in decembrie 2022 a fost adoptata o noua lege a dialogului social, care prevede ca si lucratorii independenti se pot sindicaliza si pot participa la negocierile colective. In afara acestei posibilitati de sindicalizare, lucratorii independenti in Romania nu beneficiaza de protectia oferita de legislatia muncii. Daca contractul lor este recalificat in instanta ca avand natura juridica a unui contract de munca, ei beneficiaza retroactiv de toate drepturile unui salariat.

Sindicatele asistentilor personali au depus demersuri pentru recunoasterea locului de munca ca fiind greu, vatamator sau periculos (cu consecinta dreptului la un spor la salariu). Practica judecatoreasca este neunitara, deoarece munca se desfasoara la domiciliul propriu (in cazul asistentilor personali profesionisti), respectiv la domiciliul beneficiarului (in cazul celor neprofesionisti), totusi unele instante au admis ca particularitatea muncii prestate ii poate conferi acesteia caracter vatamator sau periculos.

Ingrijirea de lunga durata la domiciliu sau in cadrul comunitatii

IV. Problema timpului de munca

Asistentii personali profesionisti au obligatia specifica de a asigura continuitatea activitatii si in perioada efectuarii concediului legal de odihna, cu exceptia cazului in care separarea de adultii cu handicap este autorizata de angajator (Directia de Asistenta Sociala sau cu furnizorii privati de servicii sociale). Se observa ca aceasta prevedere are un continut similar cu cel al art. 122 (3) lit. d) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, care prevede ca in perioada efectuarii concediului legal de odihna asigura continuitatea activitatii desfasurate, cu exceptia cazului in care separarea, in aceasta perioada, de copilul aflat in plasament in familia sa este autorizata de directie.

Ca si asistentii personali, si asistentii maternali au calitatea de salariati. Curtea de Justitie a Uniunii Europene a statuat in Cauza C 147/17 - Sindicatul familia Constanta, ca art. 1 alin. (3) din Directiva 2003/88/CE a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru coroborat cu art. 2 alin. (2) din Directiva 89/391/CEE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea in aplicare de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca trebuie interpretat in sensul ca nu se incadreaza in domeniul de aplicare al Directivei 2003/88 activitatea de asistent maternal care consta, in cadrul unui raport de munca cu o autoritate publica, in primirea si integrarea unui copil in caminul propriu si in asigurarea, in mod continuu, a dezvoltarii armonioase si a educatiei acestui copil.

Situatia asistentilor personali nu este insa intru totul similara cu cea a asistentilor maternali. De altfel CJUE a precizat particularitatea ca, in cazul asistentilor maternali este necesara mentinerea continua si pe termen lung a unei legaturi privilegiate intre copilul aflat in plasament si asistentul maternal, caracterizata prin integrarea acestui copil in caminul si in familia asistentului maternal (para. 73). A limita programul de lucru saptamanal al asistentilor maternali, conform art. 6 din Directiva 2003/88, si a obliga angajatorul sa le acorde acestora din urma, conform art. 5 si 7 din aceasta directiva, beneficiul zilelor de repaus saptamanal si anual in cursul carora sa fie dispensati de a si desfasura activitatea si, prin urmare, de a se ocupa de copilul aflat in ingrijirea lor nu ar fi compatibil cu caracteristicile inerente ale unei asemenea activitati, care impun ca asistentul maternal sa gazduiasca in cadrul caminului si al familiei sale, in mod continuu si pe termen lung, copilul aflat in ingrijirea sa. (para 74).

Aceasta particularitate nu se regaseste intotdeauna in cazul asistentilor personali ai persoanelor cu dizabilitati, astfel incat este discutabil daca asistentii personali ar putea fi exclusi de la beneficiul Directivei 2003/88, prin analogie cu asistentii maternali.

Cat priveste asistentii personali neprofesionisti ai persoanelor cu handicap grav, acestia au dreptul la concediul de odihna potrivit Codului muncii. In aceasta perioada angajatorul (primaria) are obligatia de a asigura persoanei cu handicap grav un inlocuitor al asistentului personal, de a plati o indemnizatie sau gazduirea intr-un centru de tip respiro. In afara acestei mentiuni, legislatia nu prevede nicio norma speciala, desi e clar ca prevederile Codului muncii privind timpul de munca si timpul de repaus sunt neaplicate in practica.

Concediul de ingrijitor si afectiunile grave pentru care se acorda

In ceea ce priveste ingrijitorii informali ai persoanelor varstnice, acestia nu sunt considerati lucratori si nu se bucura de protectia oferita de legislatia muncii nici atunci cand sunt indemnizati din bugetul local corespunzator a ½ de norma. Timpul de munca al acestora nu este in realitate comensurat. Suma primita este o indemnizatie, nu un salariu (o contraprestatie a muncii).

Daca in cazul asistentilor personali profesionisti exista unele (vagi) norme speciale privind timpul de munca, acestea lipsesc in cazul asistentilor personali neprofesionisti. Salariul platit acestora de catre primarii este perceput mai mult ca o indemnizatie, independenta de munca, in lipsa oricaror forme de protectie efectiva.

Legea nr. 111/2022 privind reglementarea activitatii prestatorului casnic prevede posibilitatea angajatorilor de a acorda salariatilor tichete de activitati casnice. Salariatii vor putea utiliza aceste tichete pentru remunerarea prestatorilor casnici in gospodaria lor, inclusiv a ingrijitorilor persoanelor in nevoie din propria familie. Legea a intrat in vigoare in ianuarie 2024; ea urmareste in esenta diminuarea muncii nedeclarate in activitatile casnice.

Concluzii

Legislatia romaneasca si organele de control au manifestat pana acum foarte putina preocupare pentru problematica ingrijitorilor la domiciliu. Inspectia muncii nu realizeaza controale ale muncii nedeclarate in acest domeniu. Formele de control sunt restrictionate sau chiar excluse, ca afectand dreptul persoanei la viata privata. Legislatia romaneasca reglementeaza numai munca prestata de lucrator la propriul domiciliu, spre deosebire de Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nr. 177/1996 asupra muncii la domiciliu (neratificata de Romania) care prevede ca locul muncii va putea fi nu numai domiciliul, dar si orice alt loc ales de catre salariat. Serviciul public de asistenta sociala poate dispune efectuarea de controale periodice asupra activitatii ingrijitorilor informali care beneficiaza de indemnizatie. Dar scopul controalelor este exclusiv de asigurare a protectiei beneficiarului ingrijirii, nicidecum de protectie a drepturilor ingrijitorului.

Problemele decurg si din dificultatea monitorizarii, a colectarii de date statistice si mai ales a controlului muncii nedeclarate.

Pentru varstnici si persoane cu dizabilitati au fost adoptate recent Strategii nationale, in contextul Planului National de Redresare si Rezilienta:

  1. Strategia privind ingrijirea de lunga durata si imbatranirea activa pentru perioada 2023-2030;
  2. Strategia nationala privind drepturile persoanelor cu dizabilitati "O Romanie echitabila" 2022-2027.

Nici aceste recente strategii nu adreseaza insa problematica ingrijitorilor la domiciliu, ci sunt orientate asupra protectiei beneficiarilor muncii.

Baza legislativa

  • Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile şi completarile ulterioare;
  • Hotararea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Hotararea nr. 548/2017 privind aprobarea conditiilor de obţinere a atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului personal profesionist;
  • Hotararea Guvernului nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Legea nr. 292/2011 a asistentei sociale, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Anexa nr. 8 la Ordinul nr. 29/2019 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor varstnice, persoanelor fara adapost, tinerilor care au parasit sistemul de protectie a copilului si altor categorii de persoane adulte aflate in dificultate, precum si pentru serviciile acordate in comunitate, serviciile acordate in sistem integrat si cantinele sociale;
  • Hotararea de Guvern nr. 1253/2022 pentru modificarea H.G. nr. 426/2020 privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale - Anexa nr. 3 standardele de cost pentru serviciile sociale destinate persoanelor varstnice.
  • Ordinul nr. 2489/2023 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate privind managementul de caz in serviciile sociale acordate persoanelor varstnice;
  • Legea nr. 7/2023 privind sustinerea procesului de dezinstitutionalizare a persoanelor adulte cu dizabilitati si aplicarea unor masuri de accelerare a acestuia si de prevenire a institutionalizarii, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative;
  • Ordinul nr. 235 din 20 martie 2023, privind metodologia de admitere a persoanelor adulte cu dizabilitati in mediul rezidential, prevazuta la art. 13 din Legea nr. 7/2023 privind sustinerea procesului de dezinstitutionalizare a persoanelor adulte cu dizabilitati si aplicarea unor masuri de accelerare a acestuia si de prevenire a institutionalizarii, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative;
  • Hotararea nr. 1543/2022 pentru aprobarea Strategiei nationale privind prevenirea institutionalizarii persoanelor adulte cu dizabilitati si accelerarea procesului de dezinstitutionalizare, pentru perioada 2022-2030;
  • Hotararea nr. 490 din 6 aprilie 2022 pentru aprobarea Strategiei nationale privind drepturile persoanelor cu dizabilitati "O Romanie echitabila" 2022-2027.

Adauga comentariu

Codul de securitate
Actualizează