Prin utilitate publica se intelege orice activitate care vizeaza atingerea unor scopuri benefice in domenii de interes public general si/sau comunitar.
Cetatenii in general si mai ales tinerii, nu se implica mai activ in viata comunitatii si implicit in luarea deciziilor la nivel politico - administrativ din cauza unor probleme precum: lipsa de timp, lipsa de bani, lipsa de motivare, lipsa cunostintelor de specialitate, lipsa de responsabilitate, lipsa de eficacitate si lipsa de forta a procesului participativ. Aceasta situatie afecteaza atat autoritatile publice care nu beneficiaza de ideile creative de solutii ale cetatenilor privind problemele de interes public dintr-o anumita comunitate, cat si cetatenii de rand. Acestia se simt din ce in ce mai indiferenti fata de ce se intampla cu mediul socio-economic in care traiesc, mai neincrezatori in alesii locali si chiar mai "inraiti" fata de administratia publica si mediul politic.
Liberul acces la informatiile de interes public
Prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei.
Unul dintre drepturile fundamentale ale cetatenilor Romaniei garantat prin intermediul Constitutiei este dreptul de a avea acces la informatii (articolul 31). Una dintre cele mai importante realizari din ultimii ani in privinta cresterii transparentei institutiilor publice, a controlului societatii civile asupra acestora si, implicit, a consolidarii democratiei, a constituit-o adoptarea Legii 544 din 2001 privind Liberul Acces la Informatiile de Interes Public.
In momentul primirii unei cereri de informatii publice, autoritatea/institutia publica are obligatia de a raspunde solicitantului, indiferent de solutia data cererii. Astfel, daca informatia solicitata nu este disponibila la institutia respectiva sau face parte din categoria informatiilor exceptate de la liberul acces, refuzul trebuie comunicat solicitantului in termen de cinci zile de la data cererii, si acesta trebuie motivat. Daca informatia solicitata este publica, ea trebuie comunicata solicitantului in termen de 10 zile de la data cererii. In cazul in care informatia solicitata necesita un volum mare de munca pentru a fi colectata si pusa la dispozitia solictantului, autoritatea/institutia publica are obligatia de a raspunde in termen de 10 zile, precizand ca informatia respectiva este publica si ca - datorita volumului mare de munca necesar - va fi furnizata intr-un termen ce nu poate depasi 30 de zile.
Legea prevede, de asemenea, ca institutiile nu pot percepe taxe pentru furnizarea de informatii de interes public, dar poate solicita contravaloarea serviciului de copiere a documentelor solicitate (in cazul in care nu sunt solicitate in format electronic), fara a stabili insa limite in care aceasta taxa se poate incadra.
In cazul in care solicitantul se considera lezat in dreptul sau de acces la informatiile de interes public (informatia solicitata nu i-a fost furnizata, i-a fost furnizata cu intarziere sau incomplet), acesta are posiblitatea de a formula o reclamatie administrativa, mentionand informatiile solicitate si de ce considera ca rapunsul autoritatii/institutiei nu este conform legii. De asemenea, solicitantul poate actiona in instanta autoritatea/instutia publica care ii refuza accesul la informatii de interes public, avand si optiunea de a solicita acesteia despagubiri.
In Parlamentul Romaniei, accesul cetatenilor la informatii de interes public este reglementat intern prin intermediul unor Hotarari ale Birourilor Permanente. In plus, in conformitate cu prevederile Constitutiei privind dreptul de petitionare (articolul 51), puteti depune petitii la cele doua Camere ale Parlamentului. Pentru mai multe detalii despre modalitatile concrete in care puteti depune cereri de informatie sau petitii, vizitati website-urile celor doua Camere (www.cdep.ro si www.senat.ro).
Serviciul European de Voluntariat
Comisia Europeana ofera posibilitatea organizatiilor sa gazduiasca voluntari din alte tari, intr-un program de invatare de maxim 12 luni. Temele sunt numeroase, iar dezvoltarea comunitara este una dintre ele.
Desi Programul pare destul de birocratic si complicat, voluntarii ar aduce idei noi si creative initiativelor noastre de participare. In plus ei si-ar dezvolta abilitatile de implicare civica, in final toata experienta SEV fiind un proces de invatare in ambele sensuri.
Orice organizatie romaneasca primeste o suma forfetara de 430 euro pe voluntar pe luna, pentru a acoperi cheltuielile de cazare si masa ale voluntarului, precum si eventuale cheltuieli administrative. Suma este destul de decenta, tinand cont ca este mai mare decat salariul mediu pe economie.
Piata muncii si pensiile in Uniunea Europeana
Intentionati sa va stabiliti sau sa lucrati intr-o alta tara din UE? Aici gasiti informatii despre cum sa completati un CV european, cum sa gasiti un loc de munca si cum sa obtineti recunoasterea diplomelor si a calificarilor. Daca doriti sa va pensionati in strainatate sau daca ati lucrat in mai multe tari, puteti afla cum sa va calculati drepturile de pensie si cum sa va primiti prestatiile la care aveti dreptul in cazul in care va stabiliti intr-o alta tara.
{jcomments off}
