Platoul Bucegilor, situat la o altitudine de pana la 2.400 de metri, este acoperit cu pajisti alpine si jnepenisuri. Platoul este usor ondulat si inclinat de la nord catre sud.

In apropierea cabanei Babele sunt situate Babele si Sfinxul. Acestea impreuna cu Baba de pe Cocora, cu Masa Ciobanului sau Baba din Vanturis atrag zilnic sute de turisti.

Apa si vantul au creat doua stanci ce seamana cu doua babe garbovite ce stau la taifas. Pentru altii, cele doua stanci sunt mai degraba asemenea unor ciuperci. Babele au fost numite si "Altarele ciclopice din Caraiman", datorita apropierii lor de Sfinx. Unele legende spun ca acestea au fost altare dacice unde se aduceau jerfe zeilor. Desigur ca legende sunt multe dar, singurul lucru cert, este frumusetea deosebita a acestor monumente ale naturii.

Situat la 10 minute de cabana Babele, marele Sfinx din Bucegi, a fost fotografiat, se pare, pentru prima data, prin anul 1900, dar din fata nu din profil, asa cum apare in imaginile "uzuale". El a fost denumit astfel abia incepand din anul 1936. Imaginea de sfinx a aparut in momentul in care stanca, azi inalta de 8 m, cu o latime de 12 m, a fost privita dintr-un anumit unghi, avand drept reper o axa ce porneste de la el catre Baba Vantoaselor, cum i se spune unei stanci din preajma. Stanca cu infatisare de om priveste spre cercul de precesie al echinoctiilor. Megalitul capata conturul cel mai limpede la 21 noiembrie, cand apune soarele.

Despre Sfinx, se spunea ca era reprezentarea unei divinitati supreme. Forma umana, fata proportionata, buzele severe si barbia proeminenta sunt semne ale unei expresii de putere si suveranitate, semne ale puterii divine. Natura a fost uimitoare in creatia sa, rezultatul fiind destul de realist. Unii istorici au mers chiar mai departe, spunand ca Sfinxul este o copie a celui din Gizeh, Egipt, deoarece asemnanarile sunt foarte multe, avand si o aceeiasi inaltime cu cel egiptean.

Adevarat sau nu, Sfinxul ramane, alaturi de Babe, un simbol al Muntilor Bucegi si al Romaniei.