Index articole

Strategia europeana 2021-2030 pentru persoanele cu dizabilitati O Uniune a egalitatii: Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilitati 2021-2030

"Persoanele cu dizabilitati au dreptul de a avea conditii bune la locul de munca, de a trai independent, de a beneficia de sanse egale, de a participa pe deplin la viata comunitatii lor. Ele au dreptul la o viata fara obstacole, iar obligatia noastra, in calitate de comunitate, este sa le asiguram participarea deplina in societate, in conditii egale cu ceilalti."
Presedinta Comisiei, Ursula von der Leyen

1. Viziune si nevoia de actiune

Uniunea Europeana are la baza valori precum egalitatea, echitatea sociala, libertatea, democratia si drepturile omului. Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE) si Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ofera baza pentru combaterea tuturor formelor de discriminare, stabilind egalitatea ca piatra de temelie a politicilor UE. Presedinta Ursula von der Leyen a anuntat ca una dintre prioritatile Comisiei este construirea unei Uniuni a egalitatii in toate sensurile sale.

Adoptarea Conventiei Natiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilitati („CRPD” sau „conventia”) in 2006 a marcat un progres in stabilirea unor standarde minime pentru drepturile persoanelor cu dizabilitati . UE si statele sale membre sunt semnatare ale CRPD si inregistreaza progrese in punerea in aplicare a acesteia.

Pilonul european al drepturilor sociale serveste drept punct de reper pentru politicile sociale si de ocupare a fortei de munca, proclamate in comun in 2017 de catre Parlamentul European, Consiliu si Comisia Europeana. Principiul 17 al pilonului subliniaza faptul ca persoanele cu dizabilitati au dreptul la un sprijin pentru venit care sa le asigure o viata demna, la servicii care sa le permita sa participe pe piata muncii si in societate si la un mediu de lucru adaptat nevoilor lor.

Strategia europeana 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilitati a deschis calea catre o Europa fara bariere, incurajand actiunile sprijinite si din fondurile UE pentru a aduce o schimbare in viata a aproximativ 87 de milioane de persoane care au o forma de dizabilitati in UE. Evaluarea arata ca aceasta a contribuit la imbunatatirea situatiei intr-o serie de domenii, in special in ceea ce priveste accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilitati si promovarea drepturilor acestora prin plasarea dizabilitatiului printre prioritatile agendei UE.

Cu toate acestea, persoanele cu dizabilitati se confrunta in continuare cu obstacole semnificative in ceea ce priveste accesul la asistenta medicala, educatie, ocuparea fortei de munca, activitati recreative, precum si participarea la viata politica. Acestea prezinta un risc mai mare de saracie sau de excluziune sociala (28,4 %) comparativ cu persoanele fara dizabilitati (18,4 %). Peste jumatate dintre persoanele cu dizabilitati afirma ca s-au simtit personal discriminate in 2019.

Pandemia de COVID-19 si consecintele sale economice fac si mai presanta abordarea acestei probleme, intrucat a amplificat obstacolele si inegalitatile. Persoanele cu dizabilitati care traiesc in centre de ingrijire rezidentiala se confrunta cu rate mai ridicate de infectare si, in acelasi timp, sufera de izolare din cauza normelor de distantare sociala. Persoanele care traiesc in comunitate si acasa sunt afectate de furnizarea limitata a serviciilor personale, ceea ce le poate pune in pericol viata independenta. Accesibilitatea limitata a instrumentelor TIC necesare pentru teleconferinta, pentru aranjamente de munca la distanta, pentru invatarea la distanta, pentru cumparaturile online si pentru accesul la informatii legate de COVID-19 ingreuneaza chiar si sarcinile minore. UE a luat masuri rapide pentru a atenua consecintele socioeconomice ale pandemiei, pentru a asigura o redresare echitabila si favorabila incluziunii, care sa abordeze disparitatile si inegalitatile. Comisia a promovat masuri de urgenta inca de la inceputul primaverii anului 2020, iar in luna mai a propus un plan major de redresare pentru Europa. Urmatorul buget pe termen lung al UE, impreuna cu NextGenerationEU, reprezinta cel mai mare pachet adoptat de masuri de stimulare din istorie. Acest lucru va sprijini un raspuns la pandemia de COVID-19 si o redresare favorabile incluziunii persoanelor cu dizabilitati.

Este momentul sa intensificam actiunile la nivel european. Parlamentul European a solicitat o strategie reinnoita pentru persoanele cu dizabilitati, care sa acopere toate domeniile conventiei, iar Consiliul s-a angajat sa continue activitatea de punere in aplicare a acesteia. Comitetul Economic si Social European si Comitetul European al Regiunilor au subliniat rolul accesibilitatii si al vietii independente, precum si importanta guvernantei si a monitorizarii.

Prezenta strategie isi propune sa imbunatateasca vietile persoanelor cu dizabilitati in urmatorul deceniu, atat in UE, cat si in afara acesteia. Obiectivele acestei strategii pot fi atinse numai printr-o actiune coordonata atat la nivelul UE, cat si la nivel national, cu un angajament ferm din partea statelor membre si a autoritatilor regionale si locale de a realiza actiunile propuse de Comisie.

In unele domenii, UE detine competente partajate cu statele membre, cum ar fi in domeniul transporturilor sau al pietei interne. In alte domenii relevante, cum ar fi sanatatea, educatia si cultura, principala competenta revine statelor membre, iar UE are un rol de sprijin. Prin urmare, statelor membre le revine responsabilitatea principala de a-si concepe politicile nationale privind persoanele cu dizabilitati in conformitate cu obligatiile lor de a pune in aplicare CRPD si in conformitate cu normele UE aplicabile. Prezenta strategie va garanta, de asemenea, ca Comisia da un exemplu in ceea ce priveste punerea in aplicare a CRPD si ca isi intensifica activitatea impreuna cu celelalte institutii ale UE in acest scop.

Prezenta strategie tine seama de diversitatea dizabilitatiurilor, care rezulta din interactiunea dintre deficiente fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung, care sunt adesea invizibile, si obstacolele cu care se confrunta in mediul inconjurator, precum si cu prevalenta sporita a dizabilitatiului odata cu varsta, aproape jumatate dintre persoanele cu varsta de peste 65 de ani raportand o forma de dizabilitati. Aceasta promoveaza o perspectiva intersectionala, abordand obstacolele specifice cu care se confrunta persoanele cu dizabilitati aflate la intersectia identitatilor (gen, rasa, etnie, sexuala, religioasa), intr-o situatie socioeconomica dificila sau intr-o alta situatie vulnerabila. In randul persoanelor cu dizabilitati, femeile, copiii, persoanele in varsta, persoanele fara adapost, refugiatii, migrantii, romii si alte minoritati etnice necesita o atentie deosebita.

Strategia sprijina tranzitia verde si cea digitala si o Europa sanatoasa, contribuind astfel la o Uniune durabila, rezilienta, inovatoare si echitabila. Aceasta face parte din Planul de actiune al Pilonului european al drepturilor sociale adoptat de Comisie. Completand strategiile privind egalitatea adoptate pentru a combate discriminarea sub toate formele sale, prezenta strategie va contribui la realizarea unei Uniuni a egalitatii si la consolidarea rolului Europei ca partener mondial in combaterea inegalitatilor, in atingerea obiectivelor de dezvoltare durabila ale ONU si in promovarea drepturilor omului.

2. Accesibilitatea - un factor favorizant al drepturilor, al autonomiei si al egalitatii

Accesul la mediile construite si virtuale, la tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC), la bunuri si servicii, inclusiv la transport si infrastructura, este un factor favorizant al drepturilor si o conditie prealabila pentru participarea deplina a persoanelor cu dizabilitati in conditii egale cu ceilalti.

In ultimul deceniu, au fost adoptate o serie de norme ale UE in diferite domenii pentru a face UE mai accesibila pentru persoanele cu dizabilitati: Actul european privind accesibilitatea, care se refera la produse si servicii, Directiva privind accesibilitatea site-urilor web, Codul comunicatiilor electronice, Directiva serviciilor mass-media audiovizuale si legislatia privind drepturile de autor. Au fost instituite standarde europene de accesibilitate pentru a sprijini punerea in aplicare in mediul construit si TIC si pentru ca organizatiile sa adopte o abordare de proiectare universala. Politicile europene promoveaza o transformare digitala si servicii publice digitale care sa fie favorabile incluziunii si accesibile pentru persoanele cu dizabilitati. In recenta propunere de revizuire a legislatiei privind roamingul, Comisia a inclus masuri specifice menite sa faciliteze accesul utilizatorilor finali cu dizabilitati la serviciile de urgenta.

Drepturile pasagerilor garanteaza dreptul la nediscriminare in ceea ce priveste accesul la transport si dreptul de a primi asistenta gratuita pentru pasagerii cu dizabilitati si cu mobilitate redusa care calatoresc cu avionul, cu trenul, cu mijloace de transport maritim sau cu autobuzul si autocarul. Premiul "Access City Award" a stimulat o abordare coerenta si transsectoriala care depaseste standardele minime stabilite de legislatie. In plus, Comisia a recomandat ca, in contextul renovarilor cladirilor in vederea imbunatatirii eficientei energetice, sa se asigure eliminarea barierelor in materie de accesibilitate.

Normele UE impun obligativitatea cerintelor de accesibilitate pentru ca statele membre sa beneficieze de fonduri cu gestiune partajata, iar achizitionarea de bunuri, servicii si infrastructura accesibile reprezinta o obligatie in cadrul achizitiilor publice. Statele membre sunt, de asemenea, incurajate sa integreze finantarea accesibilitatii in cadrul planurilor de redresare si rezilienta.

Cu toate acestea, persista obstacole considerabile pentru persoanele cu dizabilitati, care impiedica mobilitatea in interiorul tarilor si in intreaga Europa, si impiedica accesul la informatii, produse, servicii si locuinte.

Pentru ca obstacolele sa fie eliminate la nivelul Europei, statele membre ar trebui sa integreze accesibilitatea in toate politicile si actiunile relevante, in special cele legate de Pactul verde european, de valul de renovari ale cladirilor si de noul Bauhaus european, iar profesionistii ar trebui sa beneficieze de formare in materie de accesibilitate.

La nivelul UE, Comisia va acorda o atentie deosebita punerii in aplicare si evaluarii corecte a tuturor normelor UE care reglementeaza accesibilitatea si va identifica lacunele si necesitatea unor actiuni legislative suplimentare. Actiunea la nivelul UE va include, de asemenea, activitati suplimentare privind standardizarea si specificatiile tehnice. Pana in 2023, Comisia va examina functionarea pietei interne a tehnologiilor asistive pentru a identifica necesitatea unor actiuni suplimentare deoarece normele diferite ale statelor membre privind eligibilitatea si certificarea produselor pot afecta competitivitatea preturilor. In 2021, in continuarea Comunicarii privind valul de renovari ale cladirilor, Comisia va revizui cadrul legislativ referitor la performanta energetica a cladirilor, care are, de asemenea, un impact asupra imbunatatirii accesibilitatii ca urmare a cerintelor de renovare.

Initiativa emblematica:
In 2022, Comisia va lansa un centru european de resurse AccessibileEU pentru a spori coerenta politicilor in materie de accesibilitate si pentru a facilita accesul la cunostintele relevante. Acest cadru de cooperare va reuni autoritatile nationale responsabile cu punerea in aplicare si asigurarea respectarii normelor de accesibilitate cu experti si profesionisti din toate domeniile accesibilitatii, pentru a face schimb de bune practici intre sectoare, pentru a inspira elaborarea de politici la nivel national si la nivelul UE, precum si pentru dezvoltarea de instrumente si standarde menite sa faciliteze punerea in aplicare a legislatiei UE. Comisia va incepe pregatirile pentru AccessibileEU in cadrul nou-infiintatei Platforme pentru persoanele cu dizabilitati.

De asemenea, Comisia:

  • va furniza, in 2021, orientari practice statelor membre pentru a sprijini punerea in aplicare a obligatiilor in materie de accesibilitate prevazute in directivele privind achizitiile publice si va promova formarea achizitorilor publici in vederea achizitionarii de servicii accesibile;
  • va include, in 2021, accesibilitatea si incluziunea in strategia consolidata a UE privind guvernarea digitala, concentrandu-se pe servicii publice digitale centrate pe factorul uman si usor de utilizat in intreaga Europa, care sa raspunda nevoilor si preferintelor cetatenilor europeni, inclusiv nevoilor persoanelor cu dizabilitati;
  • va evalua, in 2022, aplicarea Directivei privind accesibilitatea site-urilor web si va evalua daca directiva ar trebui revizuita pentru a remedia eventualele lacune identificate, cum ar fi domeniul de aplicare, progresele tehnologice si coerenta cu alte acte legislative relevante ale UE;
  • va revizui, in 2021 si in conformitate cu Strategia pentru o mobilitate sustenabila si inteligenta, cadrul de reglementare privind drepturile pasagerilor, inclusiv drepturile persoanelor cu dizabilitati si ale persoanelor cu mobilitate redusa in transportul aerian, naval, cu autobuzul si autocarul;
  • va lansa, pana in 2022, un inventar al activelor privind infrastructura feroviara, si anume al partilor accesibile ale garilor, cu scopul de a identifica obstacolele si barierele existente in calea accesibilitatii;
  • va revizui, in 2021, Regulamentul privind orientarile Uniunii pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport pentru a consolida dispozitiile referitoare la accesibilitate;
  • isi va revizui, in 2021, Pachetul privind mobilitatea urbana pentru a consolida planificarea mobilitatii durabile, care impune statelor membre sa adopte planuri locale de mobilitate, luand in considerare nevoile diferitelor grupuri, inclusiv ale persoanelor cu dizabilitati.

3. Beneficierea de drepturile UE

Persoanele cu dizabilitati trebuie sa beneficieze de toate drepturile in conditii egale cu ceilalti, in special atunci cand se muta intr-un alt stat membru sau cand participa la viata politica.

3.1. Libera circulatie si sedere

Atunci cand se muta intr-un alt stat membru pentru a lucra, a studia sau din alte motive, persoanele cu dizabilitati se pot confrunta cu dificultati in ceea ce priveste recunoasterea statutului lor de persoane cu dizabilitati. Acest lucru inseamna ca se pot confrunta cu obstacole in calea accesului la servicii, inclusiv in ceea ce priveste interpretarea in limbajul semnelor si prestatiile pentru persoanele cu dizabilitati in tara respectiva. Serviciile transfrontaliere pot, de asemenea, sa reprezinte provocari. Comisia va colabora cu statele membre pentru a extinde domeniul de aplicare al recunoasterii reciproce a statutului de persoana cu dizabilitati in domenii precum mobilitatea fortei de munca si beneficiile legate de conditiile de prestare a serviciilor.

Initiativa emblematica:
Comisia va propune crearea unui card european pentru dizabilitate pana la sfarsitul anului 2023, cu scopul de a fi recunoscut in toate statele membre. Acesta se va baza pe experienta proiectului-pilot privind cardul UE pentru dizabilitate aflat in desfasurare in opt state membre si pe cardul european de parcare pentru persoanele cu dizabilitati.

3.2. Incurajarea participarii la procesul democratic

Participarea politica deplina, astfel cum prevede CRPD, inseamna ca persoanele cu dizabilitati participa la alegeri, precum si la procesele politice si decizionale in conditii egale cu ceilalti.

In practica, persoanele cu dizabilitati se confrunta adesea cu dificultati in exercitarea drepturilor lor din cauza accesibilitatii limitate (inclusiv lipsa de informatii si a comunicarii in limbajul semnelor) sau din cauza restrictiilor privind capacitatea lor juridica.

In recomandarea sa pentru alegerile din 2019 pentru Parlamentul European, Comisia a invitat statele membre sa promoveze exercitarea drepturilor electorale ale grupurilor subreprezentate, inclusiv ale persoanelor cu dizabilitati. O serie de state membre au adoptat deja ajustari juridice specifice, iar Planul de actiune pentru democratia europeana promoveaza acest proces. Raportul Comisiei privind punerea in aplicare a alegerilor pentru Parlamentul European din 2019 a constatat ca mai sunt inca multe de facut . Parlamentul European a invitat statele membre sa intensifice schimburile de bune practici pentru a imbunatati conditiile de participare politica a persoanelor cu dizabilitati, inclusiv accesibilitatea informatiilor si a sectiilor de votare.

Astfel cum s-a anuntat in Raportul din 2020 privind cetatenia, Comisia va colabora cu statele membre, inclusiv prin discutii specifice in cadrul Retelei europene de cooperare privind alegerile si cu Parlamentul European pentru a garanta drepturile politice ale persoanelor cu dizabilitati in conditii egale cu ceilalti. Persoanele cu dizabilitati ar trebui sa participe pe deplin la Conferinta privind viitorul Europei.

De asemenea, Comisia:

  • va colabora cu statele membre in cadrul Retelei europene de cooperare privind alegerile pentru a sprijini participarea electorala deplina la alegerile europene si accesibilitatea acestora (atat in calitate de alegator, cat si in calitate de candidat), adresandu-se cetatenilor subreprezentati, inclusiv cetatenilor cu dizabilitati, pentru a garanta exercitarea drepturilor politice ale persoanelor cu dizabilitati in conditii egale cu ceilalti;
  • va discuta, in 2022, in cadrul evenimentului la nivel inalt privind alegerile anuntat in Planul de actiune pentru democratie, practicile privind democratia favorabila incluziunii, cu scopul ca listele de candidati sa reflecte diversitatea societatilor noastre;
  • va stabili, in 2023, pe aceasta baza si in stransa cooperare cu statele membre, in cadrul Retelei europene de cooperare privind alegerile, un ghid de bune practici electorale care sa abordeze participarea cetatenilor cu dizabilitati la procesul electoral;
  • va incerca sa abordeze nevoile cetatenilor cu dizabilitati in compendiul privind votul electronic prevazut in Planul de actiune european pentru democratie;
  • va sprijini participarea democratica favorabila incluziunii, inclusiv pentru persoanele cu dizabilitati, prin intermediul noului program "Cetatenie, egalitate, drepturi si valori" (CERV).

4. O calitate decenta a vietii si o viata independenta

Viata independenta, serviciile sociale si de ocupare a fortei de munca de calitate, locuintele accesibile si favorabile incluziunii, participarea la invatarea pe tot parcursul vietii, o protectie sociala adecvata si o economie sociala consolidata sunt indispensabile pentru un trai decent pentru toate persoanele cu dizabilitati.

4.1. Dezvoltarea unei vieti independente si consolidarea serviciilor comunitare

Persoanele cu dizabilitati, in varsta si tinere, au acelasi drept de a trai independent si de a fi incluse in comunitate, beneficiind de aceleasi optiuni ca si ceilalti in ceea ce priveste locul lor de resedinta si cu cine si cum traiesc. In ultimul deceniu, finantarea din partea UE a adus o contributie importanta la viata independenta si la incluziunea in comunitate a persoanelor cu dizabilitati. Viata independenta necesita un peisaj diferentiat de servicii de calitate, accesibile, axate pe persoane si la preturi abordabile, bazate pe comunitate si familie, care includ asistenta personala, ingrijire medicala si interventii din partea asistentilor sociali, facilitand astfel activitatile cotidiene si oferind optiuni persoanelor cu dizabilitati si familiilor acestora.

Serviciile de sprijin de baza trebuie sa fie favorabile incluziunii si accesibile pentru copiii cu dizabilitati si persoanele in varsta, fiind, in acelasi timp, sensibile din punctul de vedere al genului si al culturii.

Cu toate acestea, multe persoane cu dizabilitati, adulti si copii, sunt separate de viata comunitatii si nu au control asupra vietii lor de zi cu zi, in special cele care traiesc in institutii. Acest lucru se datoreaza in principal furnizarii insuficiente de servicii adecvate la nivelul comunitatii, de cazare si de asistenta tehnica, precum si disponibilitatii limitate a sprijinului pentru familii si a asistentei personale, inclusiv in domeniul sanatatii mintale . Situatia este deosebit de dificila in zonele indepartate si rurale. Pandemia de COVID-19 a evidentiat si a intensificat provocarile cu care se confrunta persoanele care traiesc in institutii.

Calitatea serviciilor furnizate intre statele membre si in interiorul acestora variaza . In plus, sectorul este afectat de deficitul de forta de munca si de conditiile de munca dificile. Persoanele in varsta cu dizabilitati care traiesc in zone rurale sunt mai predispuse sa sufere din cauza insuficientei serviciilor sociale si de sanatate. Cartea verde privind imbatranirea populatiei subliniaza necesitatea de a asigura acces la astfel de servicii in zonele cu densitate scazuta a populatiei, iar aceasta chestiune va fi abordata in continuare in cadrul viitoarei Viziuni pe termen lung pentru zonele rurale.

Toate acestea necesita actiuni consolidate din partea statelor membre, iar Comisia va sprijini autoritatile nationale, regionale si locale in eforturile lor de dezinstitutionalizare si de asigurare a unei vieti independente, inclusiv prin intermediul fondurilor cu gestiune partajata pentru perioada 2021-2027, prin intermediul valului de renovari, al componentei de renovare a planurilor de redresare si rezilienta si al Instrumentului de sprijin tehnic.

Transformarea digitala accelerata si tranzitia verde ofera oportunitati, utilizand tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC), inteligenta artificiala si robotica, pentru a concepe servicii la fata locului si la distanta adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilitati. Utilizarea eficace a acestor tehnologii necesita eliminarea barierelor in materie de accesibilitate din calea persoanelor cu dizabilitati si investitii in competentele lor digitale.

Initiative emblematice:
Pana in 2023, Comisia va publica orientari care sa recomande statelor membre imbunatatiri in ceea ce priveste viata independenta si incluziunea in comunitate, pentru a permite persoanelor cu dizabilitati sa locuiasca in locuinte accesibile si care beneficiaza de sprijin in comunitate sau sa locuiasca in continuare acasa (inclusiv sisteme de asistenta personala).

Pe baza actualului Cadru european de calitate pe baza voluntara pentru serviciile sociale, Comisia va prezenta, pana in 2024, un cadru specific pentru serviciile sociale de excelenta pentru persoanele cu dizabilitati, pentru a imbunatati furnizarea de servicii pentru persoanele cu dizabilitati si pentru a spori atractivitatea locurilor de munca in acest domeniu, inclusiv prin perfectionarea si recalificarea furnizorilor de servicii.

Comisia invita statele membre:

  • sa puna in aplicare bunele practici de dezinstitutionalizare in domeniul sanatatii mintale si in ceea ce priveste toate persoanele cu dizabilitati, pentru a consolida tranzitia de la ingrijirea institutionalizata la serviciile care ofera sprijin in comunitate;
  • sa promoveze si sa asigure finantare pentru locuinte sociale accesibile si favorabile incluziunii persoanelor cu dizabilitati, inclusiv pentru persoanele in varsta cu dizabilitati, si sa abordeze provocarile cu care se confrunta persoanele fara adapost cu dizabilitati.

4.2. Dezvoltarea de noi competente pentru noi locuri de munca

Detinerea competentelor si a calificarilor adecvate reprezinta o conditie prealabila pentru a avea acces si a reusi pe piata fortei de munca. Astfel cum se prevede in Agenda pentru competente in Europa, acest lucru necesita strategii nationale in materie de competente care ar trebui sa acopere, de asemenea, nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilitati. Trebuie asigurat accesul egal la educatie si formare orientata catre piata fortei de munca la toate nivelurile. Statele membre au responsabilitatea de a adapta politicile de educatie si formare la nevoile persoanelor cu dizabilitati intr-un mod coerent cu CRPD.

In pofida dreptului de acces la educatia si formarea profesionala generala, proportia tinerilor cu dizabilitati care se indreapta catre scoli profesionale speciale este ridicata. Acest lucru se datoreaza adesea lipsei generale de accesibilitate si de amenajari corespunzatoare, precum si a sprijinului insuficient acordat cursantilor cu dizabilitati in mediile de formare profesionala traditionale. Tranzitia la piata deschisa a fortei de munca este mai dificila decat de la mediile educationale traditionale. In plus, participarea persoanelor cu dizabilitati la invatarea in randul adultilor este mai scazuta decat cea a persoanelor fara dizabilitati.

Recomandarea Consiliului privind educatia si formarea profesionala (EFP) pentru competitivitate durabila, echitate sociala si rezilienta invita statele membre sa conceapa programe profesionale astfel incat acestea sa fie favorabile incluziunii si accesibile grupurilor vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilitati. Alianta europeana reinnoita pentru ucenicii va contribui la schimbul de cunostinte cu privire la modul in care uceniciile pot fi utilizate ca instrument de incluziune sociala si va incuraja angajamentele privind programe de ucenicie de calitate care sa ofere sprijin cursantilor cu dizabilitati. Prin intermediul Garantiei pentru tineret consolidate, Comisia sprijina informarea si activarea tinerilor cu dizabilitati.

Pentru ca eforturile privind furnizarea de educatie si formare sa se traduca in participarea la piata fortei de munca, consilierii de orientare si, in special, serviciile publice de ocupare a fortei de munca au un rol important de jucat. In Agenda pentru competente, Comisia se angajeaza sa isi uneasca fortele cu Reteaua europeana a serviciilor publice de ocupare a fortei de munca pentru a dezvolta invatarea reciproca, pentru a evidentia competentele necesare pe piata fortei de munca si pentru a intensifica furnizarea de servicii de orientare, inclusiv pentru persoanele incadrate in munca si pentru grupurile vulnerabile, precum si pentru a elimina diferentele in materie de competente, in special diferentele in materie de competente digitale, adesea in cooperare cu intreprinderile sociale pentru incluziunea pe piata muncii. Astfel cum s-a anuntat in Planul de actiune pentru educatia digitala 2021-2027, statele membre vor fi sprijinite in asigurarea tehnologiilor asistive si in furnizarea unui mediu si continut digital accesibile de invatare.

Comisia invita statele membre:

  • sa stabileasca obiective pentru participarea adultilor cu dizabilitati la procesul de invatare in vederea cresterii participarii acestora si sa se asigure ca strategiile nationale in materie de competente acopera nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilitati pentru a contribui la atingerea obiectivului stabilit in Agenda pentru competente si in planul de actiune pentru punerea in aplicare a Pilonului drepturilor sociale;
  • sa adopte masuri specifice si formate de formare flexibile pentru a asigura programe EFP accesibile si favorabile incluziunii, inclusiv pentru persoanele cu dizabilitati;
  • pe baza rezultatelor Planului de cooperare sectoriala in materie de competente din cadrul Pactului privind competentele, sa sprijine in continuare cooperarea dintre partile interesate relevante din economia sociala, inclusiv prin identificarea nevoilor in materie de competente digitale si prin aplicarea tehnologiei asistive pentru o mai buna capacitate de insertie profesionala.

4.3. Promovarea accesului la locuri de munca de calitate si durabile

Participarea la ocuparea fortei de munca este cea mai buna modalitate de a asigura autonomia economica si incluziunea sociala. Decalajul de ocupare a fortei de munca intre persoanele cu dizabilitati si cele fara dizabilitati ramane ridicat: persoanele cu dizabilitati au o rata mai scazuta a ocuparii fortei de munca, sunt afectate in mod disproportionat de somaj si parasesc pietele fortei de munca mai devreme. Un numar mare de persoane cu dizabilitati grav nu lucreaza pe piata deschisa a fortei de munca, ci in facilitati care ofera asa-numita angajare protejata. Astfel de sisteme sunt diverse si nu toate asigura conditii de munca adecvate sau drepturi legate de munca pentru persoanele cu dizabilitati, nici cai catre piata deschisa a fortei de munca. Privarea de capacitate juridica poate limita capacitatea persoanelor cu dizabilitati intelectual sau mintal de a incheia contracte sau de a incepe o afacere, facand astfel imposibila desfasurarea de activitati independente si antreprenoriatul.

Evaluarea Strategiei pentru persoanele cu dizabilitati 2010-2020 a identificat ocuparea fortei de munca drept una dintre cele cinci prioritati politice principale pentru actiunile viitoare. Pentru a asigura rezultate mai bune pe piata muncii pentru persoanele cu dizabilitati, Comisia va continua sa sprijine statele membre in punerea in aplicare a orientarilor relevante privind ocuparea fortei de munca prin intermediul semestrului european, in dezvoltarea de instrumente statistice, precum si in promovarea schimbului de bune practici in contextul metodei deschise de coordonare pentru protectie sociala si incluziune sociala. Deblocarea potentialului si a talentelor persoanelor cu dizabilitati va fi in beneficiul cetatenilor, al economiei si al coeziunii societatii in ansamblu. Desi Directiva UE privind egalitatea de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca contribuie in mod semnificativ la promovarea drepturilor egale ale persoanelor cu dizabilitati in ceea ce priveste incadrarea in munca, inclusiv in ceea ce priveste amenajarile corespunzatoare la locul de munca, trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura rezultate mai bune pe piata muncii pentru persoanele cu dizabilitati.

Comisia va asigura in continuare aplicarea riguroasa de catre statele membre a drepturilor prevazute de Directiva privind egalitatea de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si va prezenta un raport privind aplicarea directivei in 2021. Raportul va examina, de asemenea, daca statele membre au urmat recomandarea Comisiei de a lua in considerare desemnarea unui organism de promovare a egalitatii pentru a aborda discriminarea pe motive de religie sau convingeri, dizabilitati, varsta si orientare sexuala care intra in domeniul de aplicare al directivei.

Statele membre pot utiliza Garantia pentru tineret consolidata pentru a sprijini tinerii cu dizabilitati. Alte grupuri care necesita o atentie deosebita sunt femeile si persoanele cu dizabilitati psihosocial.

Comisia va sprijini, de asemenea, politicile de ocupare a fortei de munca din statele membre prin promovarea economiei sociale, care ofera servicii pentru persoanele cu dizabilitati, contribuie la integrarea persoanelor cu dizabilitati pe piata deschisa a fortei de munca si ofera oportunitati de angajare. Situatia acestui sector variaza considerabil in UE. Pentru a sprijini statele membre in consolidarea incluziunii sociale a grupurilor defavorizate, legislatia UE privind achizitiile publice prevede contracte rezervate, iar legislatia UE in materie de concurenta permite acordarea de ajutoare de stat specifice pentru recrutarea de lucratori cu dizabilitati. In paralel, statele membre elaboreaza, de asemenea, politici de „antreprenoriat incluziv” destinate grupurilor subreprezentate, cum ar fi femeile, tinerii si migrantii, inclusiv persoanele cu dizabilitati.

Initiativa emblematica:
In 2022, Comisia va prezenta un pachet pentru imbunatatirea rezultatelor pe piata fortei de munca ale persoanelor cu dizabilitati, urmarind cooperarea cu Reteaua europeana a serviciilor publice de ocupare a fortei de munca, cu partenerii sociali si cu organizatii ale persoanelor cu dizabilitati. Pachetul va sprijini statele membre in punerea in aplicare a orientarilor relevante privind ocuparea fortei de munca prin intermediul semestrului european. Acesta va oferi orientari si va sprijini invatarea reciproca cu privire la consolidarea capacitatilor serviciilor de ocupare a fortei de munca si de integrare, promovand perspectivele de angajare prin actiuni pozitive si combatand stereotipurile, asigurand amenajari corespunzatoare, asigurand sanatatea si siguranta la locul de munca si sisteme de reabilitare profesionala in caz de boli cronice sau accidente, explorand locuri de munca de calitate prin intermediul incadrarii in munca protejate si cai catre piata deschisa a fortei de munca.

De asemenea, Comisia:

  • va publica, in 2021, un raport privind punerea in aplicare a Directivei UE privind egalitatea de tratament in ceea ce priveste incadrarea in munca si, daca este cazul, va da curs unei propuneri legislative, in special pentru a consolida rolul organismelor de promovare a egalitatii;
  • va emite, in 2021, un plan de actiune privind economia sociala pentru a imbunatati mediul favorabil economiei sociale, inclusiv oportunitatile legate de persoanele cu dizabilitati prin intermediul intreprinderilor sociale, cu accent pe integrarea pe piata deschisa a fortei de munca.

Comisia invita statele membre:

  • sa stabileasca, pana in 2024, obiective de crestere a ratei de ocupare a persoanelor cu dizabilitati si de reducere a decalajelor dintre ratele de ocupare a fortei de munca intre persoanele cu dizabilitati si cele fara dizabilitati pentru a contribui la atingerea obiectivului principal pentru anul 2030 privind ocuparea fortei de munca propus in Planul de actiune privind punerea in aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale in vederea aprobarii de catre Consiliul European;
  • sa consolideze capacitatile serviciilor de ocupare a fortei de munca pentru persoanele cu dizabilitati si sa intensifice colaborarea cu partenerii sociali si cu organizatiile persoanelor cu dizabilitati in acest scop;
  • sa faciliteze desfasurarea de activitati independente si spiritul antreprenorial, inclusiv pentru persoanele cu dizabilitati intelectual si psihosocial, prin acordarea de sprijin in chestiuni juridice si de afaceri, inclusiv cu ajutorul fondurilor UE.

4.4. Consolidarea sistemelor de protectie sociala

Pe langa ocuparea echitabila a fortei de munca, o protectie sociala adecvata, inclusiv sisteme de pensionare, este o conditie prealabila esentiala in vederea asigurarii unui venit adecvat care sa permita persoanelor cu dizabilitati si familiilor acestora sa aiba un nivel de trai decent.

In conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale si cu CRPD, statele membre si-au intensificat reformele sistemelor proprii de protectie sociala, inclusiv ale cadrelor lor de evaluare si ale prestatiilor pentru persoanele cu dizabilitati. Toate tarile au instituit masuri pentru a asigura un venit de inlocuire pentru persoanele cu dizabilitati. Bugetele personale si sprijinul financiar, inclusiv pentru ingrijitori, devin o practica comuna. Un numar considerabil de state membre au primit sprijin din partea Comisiei pentru reformele sistemelor lor de protectie sociala prin intermediul Programului de sprijin pentru reforme structurale.

Cu toate acestea, obiectivul unui nivel de trai adecvat pentru toti nu a fost inca realizat. Participarea insuficienta pe piata fortei de munca, combinata cu o protectie sociala insuficienta si cu costuri suplimentare legate de dizabilitati, inclusiv ingrijirea familiei, sunt principalele motive pentru care persoanele cu dizabilitati si familiile acestora sunt expuse unui risc mai ridicat de saracie financiara. Criteriile de eligibilitate pentru prestatiile de invaliditate actioneaza uneori ca un obstacol in calea ocuparii unui loc de munca.

Comisia:

  • va lansa, in 2022, un studiu privind protectia sociala si serviciile pentru persoanele cu dizabilitati, pentru a examina bunele practici privind prestatiile de invaliditate, venitul pentru limita de varsta, asigurarile de sanatate, prestatiile in numerar si cele nemonetare, precum si privind costurile suplimentare generate de dizabilitati;
  • va oferi orientari pentru a sprijini statele membre in noi reforme ale protectiei sociale axate pe persoanele cu dizabilitati si cadrele de evaluare a dizabilitatiului, inclusiv la cerere, prin intermediul Instrumentului de sprijin tehnic.

Comisia invita statele membre:

  • sa defineasca masuri de combatere in continuare a decalajelor in materie de protectie sociala pentru persoanele cu dizabilitati pentru a reduce inegalitatile, inclusiv prin compensarea costurilor suplimentare legate de dizabilitati si prin eligibilitatea pentru accesul la prestatiile de invaliditate.

Adauga comentariu

Codul de securitate
Actualizează

Prin accesarea acestui site, ești de acord cu faptul că folosim cookies .