Aromaterapia: Terapia cu plante si uleiuri aromateTerapia cu plante si uleiuri aromate

Aromaterapia este o ramura a fitoterapiei care foloseste esentele aromatice volatile provenite din unele plante, in scop de restabilire a starii de sanatate, folosind diferite cai; pe cale interna, sub forma de bai, inhalatii, pe cale cutanata prin masaj, etc. Uleiurile aromatice se gasesc in foarte multe plante, atit medicinale cat si cele folosite in alimentatie. Ele pot fi extrase din frunze, flori, radacini, scoarta, rasini, cojii de fructe.

Proprietatile curative se datoreaza continutului lor in uleiuri esentiale precum si altor componente insuficient studiate. Dr.Taylor de la Universitatea Austin, Texas afirma ca le-ar trebui o mie de ani chimistilor din intreaga lume, pentru ca acestea sa poata fi complet studiate. In prezent se cunosc componentele principale, care sunt in mare parte amestecuri de alcooli, terpene, esteri, aldehide, fenoli, cetone.

Esentele se extrag de obicei prin distilare, presare, sau extractie cu solventi organici, cantitatea de esenta prezenta intr-o anume planta, variind de la 0.01% la 10% sau peste.

Esentele naturale au fost folosite din cele mai vechi timpuri. Vechii egiptenii se pare, ajunsesera sa le foloseasca inclusiv la imbalsamarea mumiilor. In mormantul lui Tutankhamon s-au gasit recipiente care au continut candva substante aromate sau produse folosite in scop cosmetic. In secolul nouasprezece apar primele analize stiintifice, odata cu aflarea structurii hidrocarburilor terpenice.

Mecanismele de actiune ale uleiurilor eterice nu sunt inca complet descifrate. Ele actioneaza atat la nivel local cat si general, prin intermediul mirosului cu ajutorul respiratiei patrunzand in insasi fiinta si constiinta noastra, fiind considerate mediumuri subtile care ne dirijeaza emotiile, perceptiile si reactiile.

Uleiurile esentiale

Uleiurile esentiale sunt substante volatile aromatice produse de plante si pot fi extrase sub forma de lichid. Desi sunt numite uleiuri, aceste substante nu contin materii grase: o picatura pusa pe o foaie de hartie nu va lasa nicio urma, spre deosebire de uleiurile vegetale.

Regnul vegetal cuprinde cateva sute de mii de specii de plante, iar 4000 dintre ele produc esente aromatice. Totusi, doar cateva sute produc esente in cantitate suficienta pentru a putea fi extrase.

Extractia esentelor aromatice se face prin 3 procedee:

  • presare la rece, pentru unele plante (de exemplu, portocala, a carei coaja contine uleiuri esentiale;
  • extractie cu solventi, mai ales pentru florile fragile;
  • distilare, un procedeu inventat in secolul XI si utilizat frecvent in prezent.

Extractia uleiurilor esentiale este costisitoare, din cauza cantitatii mari de materie prima necesara: este nevoie de cca 35 kg de plante pentru a obtine un litru de ulei esential si de mult mai mult in cazul unor plante precum trandafirii. Asa se explica preturile mari cerute pentru uleiurile esentiale veritabile. In industria parfumurilor se folosesc insa uleiuri sintetice, care nu sunt adecvate pentru aromaterapie.

De cateva mii de ani, uleiurile esentiale sunt utilizate in mod obisnuit in arta culinara, in medicina, industria parfumurilor si cea cosmetica. Dar, istoria moderna a aromaterapiei a inceput in Franta, la sfarsitul secolului XIX; perioada in care a fost demonstrata capacitatea uleiurilor esentiale de neutralizare a bacteriilor.

Uleiurile esentiale contin cateva sute de tipuri diferite de molecule, fiecare avand proprietati specifice (antiseptice, bacteriene, imunostimulatoare, decongestionante, etc.). Salvia, de exemplu, contine 250 molecule diferite, dintre care 75% provin din familia esterilor si 15% sunt monoterpene. Moleculele actioneaza in sinergie, ceea ce explica polivalenta uleiurilor esentiale si spectrul lor vast de actiune. Odata ce se cunosc proprietatile familiei de compusi si concentratia lor in uleiuri esentiale, se pot determina efectele acestora (benefice sau daunatoare).

Proprietatile uleiurilor esentiale nu trebuie niciodata amestecate cu cele ale frunzelor sau florilor unei aceleasi plante. De asemenea, nu trebuie confundate uleiurile esentiale, esentele culinare si parfumurile.

Uleiurile esentiale sunt foarte concentrate in elemente chimice active si pot prezenta anumite riscuri. Unii compusi sunt agresivi asupra pielii sau a mucoaselor, altii pot fi toxici in doze mari sau utilizate pe o perioada lunga de timp. In ceea ce priveste utilizarea interna, trebuie stiut ca unii compusi - precum cetonele - sunt toxici si nu trebuie niciodata sa fie absorbiti. Uleiurile esentiale nu trebuie in principiu sa fie ingerate in stare pura. Ca in cazul tuturor medicamentelor, trebuie sa va conformati recomandarilor de utilizare.

In sfarsit, trebuie stiut ca una si aceeasi planta poate include specii diverse, fiecare avand componente diferite. De exemplu, lavanda (Lavandula) are mai multe specii, printre care officinalis, latifolia, stoechas, etc. Prin urmare, numele latin intreg este cel care indica specia de planta. Locul de cultura (clima, altitudine, compozitia solului) poate de asemenea influenta compozitia chimica a unei plante.

Indicatii terapeutice ale aromaterapiei

Peste 80 de proprietati au fost identificate, apartinand celor 40 uleiuri esentiale utilizate in mod curent. Aceste efecte benefice au fost insa confirmate in mica masura de studiile clinice.

Pentru moment, rezultatele studiilor subliniaza in special efectele relaxante ale aromaterapiei, precum reducerea anxietatii, angoasei sau a insomniei.

Aromaterapia are drept efect diminuarea anxietatii si ameliorarea starii de spirit a persoanelor internate in spital sau inaintea unei interventii clinice. In plus, aromaterapia poate fi combinata cu masajul, pentru sporirea efectelor sale benefice asupra anxietatii si a starii de spirit a pacientilor. Uleiul esential de lavanda, asociat cu masajul, poate fi un tratament eficient impotriva insomniei usoare.

Proprietatile uleiurilor esentiale sunt multiple:

  • antiinfectioase: antibacteriene, antimicotice, antivirale, antiparazitare;
  • antiinflamatorii;
  • anti-histaminice;
  • antispasmodice;
  • antialgice, analgezice si anestezice;
  • calmante, hipnotice si anxiolitice;
  • antitoxice;
  • antireumatismale;
  • afrodisiace.

Sursa: RoMedic

Nota editorului: Acest articol nu este destinat sa ofere sfaturi medicale, diagnostic sau tratament.

Adauga comentariu

Security code
Refresh