Sporul pentru conditii periculoase sau vatamatoare de 15% nu este acordat asistentilor personali ai persoanelor cu dizabilitati grave, in ciuda rolului lor important in ingrijirea acestor persoane.
Conform art. 23 din Legea 153/2017, coroborat cu HG nr. 153/2018, sporul pentru conditii de munca se acorda pe baza buletinelor de expertizare a locului de munca, intocmite de DSP/ITM si poate ajunge pana la 15% din salariul de baza. Certificatul de handicap emis de DGASPC este un act administrativ cu forta probatorie deplina, care atesta conditiile grele, periculoase, vatamatoare sau neuropsihic solicitante in care asistentul personal lucreaza zilnic.
Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de munca, a categoriilor de personal, a marimii concrete a sporului pentru conditii de munca prevazut in anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a conditiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupationala de functii bugetare „Sanatate si asistenta sociala”, aprobat prin H.G. nr. 153/2018:
"Art. 5 - Sporul pentru conditii deosebit de periculoase, conditii periculoase si conditii periculoase sau vatamatoare de munca se acorda in baza buletinelor de determinare sau, dupa caz, expertizare, emise de catre autoritatile abilitate in acest sens, pe baza urmatoarelor criterii:
a) inregistrarea de imbolnaviri profesionale si boli legate de profesie ca urmare a activitatii desfasurate la locul de munca;
b) existenta indicilor de morbiditate in raport cu riscurile de la locul de munca;
c) inregistrarea unor cazuri de accidente de munca produse la locul de munca;
d) riscul de imbolnavire si accidentare determinat de depasiri ale noxelor profesionale, fizice, chimice, fizico-chimice, biologice, suprasolicitarea unor functii si sisteme ale organismului".
Prin Decizia nr. 23 din 27 noiembrie 2023 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 90 din 31 ianuarie 2024, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Alba Iulia.
Inalta Curte a stabilit ca in interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 37 din Legea nr. 448/2006 si a prevederilor anexei nr. 9 pct. IV lit. A subpct. 2 din Hotararea Guvernului nr. 153/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de munca, a categoriilor de personal, a marimii concrete a sporului pentru conditii de munca prevazut in anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, stabileste ca asistentul personal nu beneficiaza de sporul pentru conditii periculoase sau vatamatoare.
In motivarea deciziei Inalta Curte de Casatie si Justitie arata ca potrivit legii nr. 448/2006, persoanele cu handicap beneficiaza de servicii sociale proiectate si adaptate conform nevoilor individuale ale persoanei. In acest sens, potrivit dispozitiilor art. 35 din aceeasi lege, persoana adulta cu handicap grav are dreptul la un asistent personal, in baza evaluarii sociopsihomedicale, de acelasi drept beneficiind si copilul cu handicap grav.
ASISTENTUL PERSONAL - CE ESTE, CUM ESTE SALARIZAT, DREPTURI SI ATRIBUTII
De asemenea, conform art. 45 din aceeasi lege, adultul cu handicap grav sau accentuat care nu realizeaza venituri ori realizeaza venituri de pana la nivelul salariului mediu pe economie poate beneficia de ingrijirea si protectia unui asistent personal profesionist, in baza evaluarii nevoilor individuale, altul decat sotul, sotia sau rudele in linie dreapta. Cele doua tipuri de asistent de care poate beneficia persoana cu handicap grav sunt definite in cuprinsul art. 5 din Legea nr. 448/2006, pct. 6, respectiv pct. 7:
”In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile folosite au urmatoarele semnificatii:
- (…) asistent personal al persoanei cu handicap grav – persoana care supravegheaza, acorda asistenta si ingrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap; (…)
- asistent personal profesionist – persoana fizica atestata care asigura la domiciliul sau ingrijirea si protectia adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat in conditiile precizate de lege”.
Pentru exercitarea atributiilor, contractul individual de munca al asistentului personal se incheie cu primaria localitatii de domiciliu sau resedinta a persoanei cu handicap grav, acesta instituind, potrivit legii, o serie de drepturi si obligatii pentru asistentul angajat. Astfel, in baza art. 37 alin. (1) lit. a), in privinta remunerarii, asistentul personal are dreptul la salariu stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017. Dispozitiile referitoare la remunerarea asistentului personal s-au modificat in acest sens in contextul adoptarii Legii-cadru nr. 153/2017 (prin intermediul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea si completarea unor acte normative), fiind reglementata cu aceasta ocazie, in mod autonom, salarizarea asistentului personal (anterior drepturile sale fiind stabilite prin raportare la cele ale asistentului social). In noile conditii, modalitatea de stabilire a salariului de baza al asistentului personal este mentionata la pozitia 45 in tabelul prevazut la anexa nr. II cap. I pct. 3.2 la Legea-cadru nr. 153/2017.
Spre deosebire de asistentul personal, contractul de munca al asistentului personal profesionist se incheie cu directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti sau de catre furnizorii de servicii sociale privati, acreditati in conditiile legii, cerintele pentru atestarea profesionala si statutul sau fiind reglementate in cuprinsul Hotararii Guvernului nr. 548/2017 privind aprobarea conditiilor de obtinere a atestatului, procedurile de atestare si statutul asistentului personal profesionist, cu modificarile ulterioare.
In ceea ce priveste drepturile acestei categorii profesionale, dispozitiile art. 47 din Legea nr. 448/2006 prevad in mod expres ca, pe langa salariul de baza stabilit potrivit dispozitiilor Legii-cadru nr. 153/2017, asistentul personal profesionist beneficiaza si de sporuri, intre acestea fiind indicat la alin. (1) lit. b) un spor de 15% calculat la salariul de baza, pentru suprasolicitare neuropsihica si conditii de munca deosebite in care isi desfasoara activitatea.
Totodata, potrivit dispozitiilor Legii-cadru nr. 153/2017, anexa nr. II Familia ocupationala "Sanatate si asistenta sociala", cap. II - Reglementari specifice personalului din sanatate, din unitatile de asistenta medico-sociala si din unitatile de asistenta sociala/servicii sociale, art. 13 si 14, personalul din unitatile de asistenta sociala/centre, cu sau fara cazare, se incadreaza pe baza de contract individual de munca, iar, in aceste unitati, in raport cu conditiile in care se desfasoara activitatea, pot fi acordate, cu respectarea prevederilor legale, o serie de sporuri, intre acestea fiind enumerat si cel pentru conditii periculoase sau vatamatoare, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective, spor care la data sesizarii era de pana la 15% din salariul de baza, in prezent fiind limitat la maximum 1.500 lei brut/luna in baza Legii nr. 296/2023 privind unele masuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilitatii financiare a Romaniei pe termen lung. Prin urmare, si in acest caz, acordarea sporului pentru conditii periculoase sau vatamatoare este facultativa si este conditionata de stabilirea existentei unor asemenea conditii in unitatea in care personalul isi desfasoara activitatea.
In aplicarea legii a fost adoptata Hotararea Guvernului nr. 153/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de munca, a categoriilor de personal, a marimii concrete a sporului pentru conditii de munca prevazut in anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a conditiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupationala de functii bugetare "Sanatate si asistenta sociala". Anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru are in vedere personalul care lucreaza in unitati de asistenta sociala/centre cu sau fara personalitate juridica/servicii sociale cu sau fara cazare, conform prevederilor art. 14 de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare.
In acest caz, pentru personalul din unitatile de asistenta sociala/centre cu sau fara personalitate juridica/servicii sociale cu sau fara cazare care isi desfasoara activitatea in conditii periculoase sau vatamatoare, conform prevederilor art. 14 alin. (1) lit. d) de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare, este prevazut un spor de pana la 15% din salariul de baza, sub conditia de a-si desfasura activitatea in servicii de ingrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilitati si pentru persoane varstnice (pct. IV lit. A subpct. 2).
Revenind la cadrul special de reglementare a protectiei persoanelor cu handicap, se constata ca, inca de la intrarea in vigoare a Legii nr. 448/2006 (dispozitiile relevante, deja expuse pe larg, ramanand nemodificate pana in prezent), legiuitorul a reglementat doua categorii de asistent personal pentru persoanele cu handicap grav, cu regim si criterii de accedere diferite, insotite de o salarizare diferentiata, in timp ce solutiile divergente din practica judiciara au pornit, in principal, de la dispozitiile Hotararii Guvernului nr. 153/2018, anterior enuntate.
In sprijinul opiniei potrivit careia asistentul personal al persoanei cu handicap grav este indreptatit la acordarea sporului de 15% prevazut de anexa nr. 9 pct. IV lit. A subpct. 2 la Regulamentul-cadru, s-a considerat ca mentiunea finala referitoare la "serviciile de ingrijire la domiciliu pentru persoanele cu dizabilitati si pentru persoane varstnice", astfel cum a fost introdusa prin modificarea adusa potrivit Hotararii Guvernului nr. 589/2018 (formularea anterioara fiind in sensul "servicii de ingrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilitati"), ar fi de natura a demonstra optiunea legiuitorului pentru includerea asistentilor personali in sfera beneficiarilor, intrucat presteaza, deopotriva, servicii de ingrijire la domiciliu. S-a adus drept argument de interpretare si principiul latin potrivit caruia "ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus", care nu ar permite un tratament diferit al asistentilor personali fata de asistentii personali profesionisti, cata vreme legiuitorul nu a urmarit acest lucru.
Analizand cu atentie dispozitiile Hotararii Guvernului nr. 153/2018 invocate si modificarile aduse acestora, se constata, cu prioritate, ca modificarea adusa prin Hotararea Guvernului nr. 589/2018 nu prezinta relevanta sub aspectul sferei de reglementare incidente in cauza, privind exclusiv extinderea si la serviciile prestate la domiciliul persoanelor varstnice. Din modalitatea de formulare a celor doua categorii de personal la lit. A pct. IV din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru rezulta, de altfel, ca s-a urmarit recompensarea personalului unitatilor de asistenta sociala care isi desfasoara in mod efectiv activitatea in afara unor asemenea unitati, in servicii de interventie in strada si servicii de ingrijire la domiciliu.
Pe de alta parte, mentiunea referitoare la categoria de servicii pentru prestarea carora este prevazut un spor pentru conditii periculoase sau vatamatoare nu trebuie desprinsa de enuntul principal al reglementarii cuprinse in anexa nr. 9 pct. IV lit. A, care permite conturarea locurilor de munca si a categoriilor de personal beneficiare. In aceasta modalitate, textul complet al reglementarii stabileste ca de acest spor beneficiaza personalul din unitatile de asistenta sociala/centre cu sau fara personalitate juridica/servicii sociale cu sau fara cazare care isi desfasoara activitatea in conditii periculoase sau vatamatoare in servicii de ingrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilitati.
Ori, in categoria astfel descrisa nu ar putea fi inclusi decat asistentii personali profesionisti, in conditiile in care asistentii personali, desi isi desfasoara activitatea si sunt remunerati in baza unui contract de munca, nu lucreaza in unitatile de asistenta sociala/centre cu sau fara personalitate juridica/servicii sociale cu sau fara cazare.
Faptul ca modalitatea de stabilire a salariului de baza cuvenit asistentului personal este indicata la pct. 45 din tabelul prevazut la pct. 3.2 din anexa nr. II cap. I la Legea-cadru nr. 153/2017 nu este de natura a conduce la o alta concluzie. Astfel, nu trebuie ignorata necesitatea includerii salarizarii asistentului personal in Legea-cadru de salarizare a personalului platit din fonduri publice, aceasta fiind si sursa de finantare a activitatii asistentilor personali potrivit art. 40 din Legea nr. 448/2006, dar si faptul ca enuntul pct. 3.2 se refera exclusiv la salariul de baza si are in vedere personalul de specialitate din institutiile si unitatile de asistenta sociala. Or, includerea asistentului personal in categoriile subsumate pct. 3.2 nu transforma automat angajatorul sau intr-o unitate de asistenta sociala, avuta in vedere cu prilejul reglementarii sporului pentru conditii periculoase sau vatamatoare prevazut la art. 14 din cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, asistentul personal neputand fi considerat personal de specialitate in raport cu reglementarea speciala cuprinsa la art. 38 si 39 din Legea nr. 448/2006.
Interpretarea restrictiva a acestei reglementari, luand in considerare toate cerintele cumulative ale normei, nu poate fi privita ca generand un tratament diferentiat in mod nejustificat, cata vreme insusi legiuitorul a instituit aceste doua categorii de asistenti personali, fiecare cu statut si regim propriu. Astfel, nu trebuie omis faptul ca legea speciala, care reglementeaza serviciile destinate protectiei persoanelor cu handicap grav, recunoaste in mod expres si autonom categoria asistentilor personali, conferindu-i o serie de drepturi in cuprinsul art. 37 din Legea nr. 448/2006, care nu se suprapun in totalitate celor prevazute la art. 47 din Legea nr. 448/2006 pentru categoria asistentilor personali profesionisti. Aceasta diferentiere de tratament legal isi are fundamentul in chiar cerintele speciale de calificare impuse asistentului personal profesionist pentru derularea activitatii potrivit Hotararii Guvernului nr. 548/2017, care determina asteptari diferite referitoare la calitatea si specializarea muncii efectiv prestate, precum si nevoia de fidelizare a acestora in profesie.
Prin urmare, regimul diferit de remunerare isi are izvorul in chiar cuprinsul Legii nr. 448/2006, iar o modificare a acestuia nu se poate realiza indirect prin intermediul unei interpretari extinse a unei norme dintr-un act normativ cu forta juridica inferioara adoptat de executiv exclusiv pentru aplicarea unitara a dispozitiilor legale generale referitoare la salarizarea personalului platit din fonduri publice. Potrivit regimului sau constitutional, consacrat in dispozitiile art. 108 alin. (2) si (4) din Constitutia Romaniei, hotararea Guvernului intervine atunci cand executarea unor prevederi ale legii reclama stabilirea de masuri sau reguli subsecvente. Ca urmare, hotararile Guvernului se adopta intotdeauna pe baza si in vederea executarii legilor, urmarind punerea in aplicare sau ducerea la indeplinire a acestora, nefiind admisibila interpretarea acestora de natura a adauga la o lege deja adoptata, pentru ca astfel s-ar aduce atingere rolului Parlamentului si raporturilor acestuia cu Guvernul.
Fata de aceste considerente, dispozitiile art. 37 din Legea nr. 448/2006 si prevederile anexei nr. 9 pct. IV lit. A subpct. 2 la Regulamentul-cadru nu confera asistentului personal dreptul la sporul pentru conditii periculoase sau vatamatoare.
