Pe langa ingrijitorii informali sau asistentii personali mai exista si ingrijitori formali sau asistenti personali profesionisti, care, spre deosebire de primii, trebuie sa urmeze diverse cursuri. Conceptul de ingrijire include doua dimensiuni: ingrijirea si durata acesteia.

Ingrijitorul informal este persoana necalificata, membru al familiei, ruda sau orice alta persoana, care asigura ingrijirea personala, respectiv ajutorul pentru efectuarea activitatilor de baza si instrumentale ale vietii zilnice de catre persoana care si-a pierdut autonomia functionala - Legea 292/2011 a asistentei sociale.

Asistent personal al persoanei cu handicap grav - persoana care supravegheaza, acorda asistenta si ingrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap - Legea 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Ce este asistentul personal

Ce este asistentul personal profesionist

Nota: Diferenta intre ingrijitorii formali si cei informali este ca primii sunt calificati si certificati profesionali, in timp ce cei din urma nu.

Asadar, poate fi atat ingrijitor informal, cat si asistent personal orice persoana, indiferent daca este ruda sau nu cu cel de care are grija. De asemenea, nu este nevoie de vreo calificare pentru a deveni ingrijitor informal sau asistent personal.

	Ingrijitor informal	Asistent personal
Cine poate fi	Orice persoana, ruda sau nu	Orice persoana, ruda sau nu
Pe cine poate asista	Persoane in varsta	Persoane - adulti sau copii - cu handicap
Ce calificare e necesara	Niciuna	Niciuna
Plata	In baza unui contract incheiat cu serviciul public de asistenta sociala	In baza unui contract incheiat cu serviciul public de asistenta sociala
Indemnizatie in 2024	1.850 lei	3.700 lei

 

Ingrijirea pentru persoanele varstnice va putea fi acordata si de catre ingrijitorii informali (care nu sunt calificati), pe langa voluntari si ingrijitorii formali (calificati), care vor putea fi membri ai familiei si nu numai. Cel care va acorda ajutor varstnicului care si-a pierdut autonomia functionala va putea semna cu serviciul public de asistenta sociala un contract de munca cu timp redus, pentru care va primi si o indemnizatie de la stat.

Schimbarea se regaseste in Legea 355/2022 care aduce, modificari Legii 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice: "Ingrijitorul informal (...), care isi asuma responsabilitatea ingrijirii unei/unor persoane varstnice, aflate in situatia de dependenta sociomedicala, stabilita conform grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, poate beneficia de program lunar de lucru redus, de o jumatate de norma, cu asigurare platii, din bugetul local, in baza unei contract incheiat cu serviciul public de asistenta sociala, a unei indemnizatii echivalente cu jumatate din salariul de baza brut al ingrijitorului la domiciliu stabilit potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 (...), pentru gradatia 0".

Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 955/19.04.2023 pentru aprobarea modelului contractului incheiat intre ingrijitorul informal al persoanei varstnice dependente si serviciul public de asistenta sociala

Modelul contractului

Iata ce stim despre acesti ingrijitori informali si indemnizatia acordata:

O.U.G. nr. 19/2024 privind unele masuri referitoare la salarizarea personalului din sanatate, asistenta sociala si alte sectoare de activitate bugetara.

Sporul pentru conditii periculoase sau vatamatoare se acorda cf. Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice si H.G.R nr. 153/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de munca, a categoriilor de personal, a marimii concrete a sporului pentru conditii de munca prevazut in anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, precum si a conditiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupationala de functii bugetare "Sanatate si asistenta sociala" - Anexa 9, Cap. IV, lit. A, pct. 2.

1. Dupa cum reiese din paragraful de mai sus, ingrijitorul informal va incheia cu serviciul de public de asistenta sociala un contract de munca, cu timp redus, avand ca scop acordarea de ingrijiri unei/ unor persoane varstnice. Forma contractului de munca este oficializata de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale (MMSS) din data de 19 iunie 2023.

2. Cine va fi acest ingrijitor informal?
Conform Legii 292/2011 a asistentei sociale, este un membru al familiei, ruda sau orice alta persoana, care asigura ingrijirea personala, respectiv ajutorul pentru efectuarea activitatilor de baza si instrumentale ale vietii zilnice de catre persoana care si-a pierdut autonomia functionala.

3. Cum va ajuta ingrijitorul informal varstnicul?
Potrivit Legii 355/2022, autoritatile administratiei publice locale vor putea angaja personal pentru asigurarea serviciilor de ingrijire care presupun ajutor pentru indeplinirea activitatilor instrumentale ale vietii zilnice. Potrivit Legii 292/2011, activitatile instrumentale ale vietii zilnice reprezinta, in principal, prepararea hranei, efectuarea de cumparaturi, activitati de menaj si spalatorie, facilitarea deplasarii in exterior si insotire, activitati de administrare si gestionare a bunurilor, acompaniere si socializare.

4. Care va fi cuantumul indemnizatiei?
Incepand cu data de 01 ianuarie 2024, salariul de baza brut al ingrijitorului la domiciliu pentru gradatia 0 este de 3.465 lei brut, potrivit HG 900/2023 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice. Astfel, indemnizatia bruta acordata ingrijitorilor informali care au grija de o persoana varstnica ar fi de 1.733 lei. Aceasta indemnizatie va fi supusa impozitarii si contributiilor sociale obligatorii.

5. Care sunt varstnicii care pot beneficia de serviciile unui ingrijitor informal?
Conform Legii 17/2000, persoanele varstnice care se incadreaza in grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, indreptatite sa beneficieze de servicii de ingrijire personala, ca urmare a pierderii autonomiei functionale din cauza fizice, psihice sau mintale, si care necesita ajutor semnificativ pentru a realiza activitatile uzuale ale vietii de zi cu zi.

6. Cum vor fi stabilite nevoile persoanelor varstnice?
Aceste nevoi se evalueaza printr-o ancheta sociala care se elaboreaza pe baza datelor cu privire la afectiunile ce necesita ingrijire speciala, capacitatea de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii cotidiene, conditiile de locuit, precum si veniturile efective sau potentiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vietii. Ancheta sociala se realizeaza de asistentul social din cadrul serviciului public de asistenta sociala. In situatia persoanelor varstnice dependente, echipa interdisciplinara, constituita potrivit legii, cuprinde, in mod obligatoriu, si medicul specialist al persoanei respective.

7. Ingrijitorii informali vor fi verificati periodic de catre serviciul public de asistenta sociala. 
Ingrijitorii informali au obligatia de a comunica serviciului public de asistenta sociala orice modificare referitoare la asumarea responsabilitatii ingrijirii persoanei varstnice si la informatiile care au stat la baza intocmirii anchetei sociale.

8. Daca ingrijitorul care si-a asumat responsabilitatea nu mai poate avea grija de persoana varstnica, ce se intampla?
Ingrijitorul informal va avea obligatia de a comunica orice modificare legata de asumarea responsabilitatii ingrijirii persoanei varstnice. In plus, tot el trebuie sa anunte orice modificare legata de informatiile care au stat la baza intocmirii anchetei sociale.

9. Indemnizatia pentru ingrijitorul informal este la fel ca cea pentru asistentul personal?
Desi exista unele asemanari cu reglementarile privind asistentul personal, acest tip de persoana are grija de persoanele cu handicap grav, indiferent de varsta lor. Mai exact, potrivit Legii 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, asistentul personal este angajat cu contract de munca pentru a ingriji o persoana cu handicap grav, fiind definit ca "persoana care supravegheaza, acorda asistenta si ingrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap".

10. De unde vor veni fondurile pentru plata indemnizatiilor ingrjitorilor informali?
Banii pentru aceste indemnizatii trebuie sa fie prevazuti de autoritatile administratiei publice locale prin bugetele locale. In plus, Legea 355/2022 a stabilit ca o suma mai mare de bani catre aceasta destinatie va veni de la MMSS, majorarea fiind de la cel putin 10%, la minim 30% din cuantumul indemnizatiei. In plus, a fost adoptata Strategia Nationala privind ingrijirea de lunga durata si imbatranirea activa prin care se doreste stimularea acordarii de ingrijiri persoanelor varstnice la domiciliul lor, cu scopul de a evita trimiterea acestora in centre rezidentiale, sprijinirea ingrijitorilor fiind una dintre masurile pregatite.

Concediul de ingrijitor si afectiunile grave pentru care se acorda

Concediul de ingrijitor este stabilit de Legea nr. 283/2022 si poate avea o durata de cel mult cinci zile lucratoare pe an. Acest concediu trebuie acordat de catre angajatori, la cerere, salariatilor care ingrijesc ori sprijina o ruda sau o persoana ce sta in aceeasi gospodarie cu acestia, cu probleme grave de sanatate. Sunt considerate rude fiul, fiica, mama, tatal sau sotul ori sotia unui salariat. Concediul de ingrijitor nu afecteaza perioada de concediu de odihna, iar prin legi speciale sau prin contractul colectiv de munca se poate stabili o durata mai mare decat cea amintita.

!!! In modificarile aduse Legii asistentei sociale a varstnicilor se urmareste acordarea de ingrijire la domiciliu persoanelor in varsta care nu se mai pot descurca singure in viata de zi cu zi si impiedicarea trimiterii acestora in centre rezidentiale, conform unei Strategii nationale privind ingrijirea de lunga durata si imbatranirea activa pentru perioada 2023-2030.

Prin HG nr. 1492/2022 privind aprobarea Strategiei nationale privind ingrijirea de lunga durata si imbatranirea activa pentru perioada 2023-2030 se prevede, printre altele, o serie de masuri pentru sprijinirea ingrijitorilor informali pentru ca acestia sa fie stimulati sa aiba grija de persoanele varstnice dependente din familie, fara a mai fi nevoie de plasarea acestora in camine de ingrijire.

Sumele pe care statul le va acorda caminelor de ingrijire, unitatilor de ingrijire la domiciliu si centrelor de zi de ingrijire si recuperare a persoanelor varstnice vor fi majorate de la cel putin 10% din standardul minim de cost pana la cel putin 30%, in completarea sumelor alocate din bugetele locale ale unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.

PLANUL DE ACTIUNE PENTRU PERIOADA 2023-2030
Obiectivul general al strategiei este cresterea numarului persoanelor varstnice care reusesc sa traiasca o viata independenta cat mai mult timp posibil pe masura ce imbatranesc si imbunatatirea accesului la servicii adecvate de ingrijire de lunga durata pentru persoanele varstnice dependente.

Pentru sprijinirea acestor ingrijitori informali ai varstnicilor, MMSS, alaturi de Consiliul National al Persoanelor Varstnice, va elabora in perioada 2023-2024 un studiu privind sectorul ingrijirii informale pentru a se putea fundamenta o politica de sustinere a acestor ingrijitori, dupa cum reiese din strategia pusa in dezbatere publica.

In cadrul documentului se da ca exemplu situatia in care nevoile de ingrjire personala ale unui varstnic cu un grad mare de dependenta sunt similare cu cele ale unei persoane cu dizabilitati, insa finantarea de la stat a celor doua servicii acordate in centrele rezidentiale sunt diametral opuse: finantare de 90% pentru persoanele de dizabilitati versus minim 10% din standardul de cost pentru varstnici.

De asemenea, este subliniat faptul ca in conditiile in care o persoana cu handicap grav poate beneficia de un asistent personal (angajat de primarie) sau, in schimb, de o indemnizatie lunara, persoana varstnica de gradul I de dependenta trebuie sa achite ea insasi o contributie pentru serviciile de ingrijire la domiciliu, valoare care este stabilita de autoritatile locale care presteaza aceste servicii.

Printre planurile pregatite de MMSS, ce au ca orizont de aplicare perioada 2023-2030, pentru sprijinirea acestor ingrijitori informali se numara si:

1. stabilirea unui cuantum suficient pentru indemnizatia de ingrijire;
2. servicii de sprijin: servicii de consiliere, coordonare/supervizare a ingrijitorilor, servicii de tip respiro, ajutor psihologic si prevenirea burnout-ului;
3. programe adaptate de instruire.

De asemenea, MMSS vrea sa ajute la adoptarea cadrului legislativ pentru indemnizatia de ingrijire pentru ingrijitorul informal. De asemenea, beneficiile si indemnizatiile pentru membrii familiei si rudele varstnicului care lucreaza ca ingrijitori informali sa fie adecvate.

In document mai este prevazuta si posibilitatea ca membrii familiei si rudele care lucreaza ca ingrijitori informali ai unei persoane varstnice dependente sa poata fi recunoscuti ca asistenti personali pentru persoana varstnica.

!!! Dizabilitatea este un concept in evolutie si aceasta rezulta din interactiunea dintre persoanele cu deficiente si barierele de atitudine si de mediu care impiedica participarea lor deplina si efectiva in societate in conditii de egalitate cu ceilalti.

In Strategia nationala privind drepturile persoanelor cu dizabilitati "O Românie echitabilă" 2022 - 2027 aprobata prin HG nr. 490/2022, se precizeaza:

• Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt nedezvoltate, partial pe fondul unei asteptari ca acestea sa fie dezvoltate doar de autoritatile locale. Echipele mobile sunt aproape inexistente, iar rolul lor este neclar reprezentantilor de la nivel judetean.
• Organizarea administrativa a serviciilor medicale este necesar a fi centrata pe aplicarea principiilor "continuum al ingrijirii" si "ingrijire centrata pe pacient".

Beneficiarii Strategiei 2022-2027 sunt reprezentati de persoanele cu dizabilitati, copii si adulti, in sensul pe care art. 1 din Conventie il da grupului, si societatea in general: membri ai familiilor care au in ingrijire persoane cu dizabilitati, reprezentanti legali, personal implicat in activitati directe, cadre didactice, profesionisti, reprezentanti ai mediului academic, ai institutiilor pentru drepturile omului, autoritati si alte entitati.

In mod aprioric, persoanelor cu dizabilitati li se creeaza cadrul de a fi consultate, ascultate si implicate in procesele de luare a deciziilor, in elaborarea de politici si programe, indeosebi a celor care le privesc in mod direct.

Termeni, sintagme, concepte:

In contextul Strategiei 2022-2027, termenii si sintagmele de mai jos au urmatoarele semnificatii:

1. abilitarea si reabilitarea reprezinta acele masuri eficiente si adecvate, personalizate, inclusiv prin punerea la dispozitie a tehnologiilor de acces si dispozitivelor asistive si sprijinul reciproc intre persoane cu aceleasi probleme, care permit persoanelor cu dizabilitati sa obtina si sa-si mentina maximum de autonomie si sa-si dezvolte potentialul fizic, mintal, social, educational si profesional, in vederea deplinei integrari si participari in toate aspectele vietii. Din perspectiva prezentei Strategii, sintagma abilitare si reabilitare are aplicabilitate in domeniul sanatatii, incadrarii in munca, educatiei si serviciilor sociale, si reprezinta un concept mai larg decat conceptul de reabilitare medicala.

2. asistenta personala se refera la sprijin uman directionat catre persoana, organizat in functie de "beneficiar", pus la dispozitia unei persoane cu dizabilitati este un instrument pentru viata independent.

3. autonomia consta, pe de o parte, in capacitatea de autodeterminare a individului, in abilitatea de a lua singur decizii cu privire la propria viata si in capacitatea sa de a duce la indeplinire aceste decizii, prin initierea, organizarea, supervizarea si revizuirea actiunilor proprii fara a fi controlat de forte externe sau de constrangeri, evaluand optiunile existente si luand in considerare propriile interese, nevoi si valori, iar pe de alta parte, in perceptia pe care o are persoana ca dispune atat de abilitatea de a face alegeri cu privire la directia actiunilor sale, cat si de libertatea de a duce la indeplinire aceste alegeri.

4. barierele sau obstacolele sunt factori din mediul unei persoane care, prin absenta sau prezenta, limiteaza functionarea si creeaza dizabilitatea. Posibile bariere pot fi mediul fizic inaccesibil, lipsa unor tehnologii de acces si dispozitive asistive, atitudinile negative ale oamenilor fata de dizabilitate, precum si serviciile, sistemele si politicile care, fie nu exista, fie ridica obstacole in calea implicarii persoanelor cu o problema de sanatate in toate domeniile existentei.

5. format accesibil: Braille, imprimare cu corp mare de litera, mijloace multimedia accesibile, limbaj simplu, moduri augmentative si alternative.

6. (a fi) integrat in comunitate: Dreptul de a fi integrat in comunitate se leaga de principiul integrarii si participarii depline si efective in cadrul societatii (art. 3 (c) din Conventie) si implica a trai o viata sociala deplina si a avea acces la toate serviciile oferite publicului si la serviciile de sprijin oferite persoanelor cu dizabilitati pentru a le permite sa fie pe deplin integrate si sa participe in toate sferele vietii sociale.

7. participarea este implicarea unei persoane intr-o situatie de viata; reprezinta functionarea la nivel social, in conditii de egalitate cu ceilalti.

8. serviciile de sprijin sunt asigurate persoanelor cu dizabilitati pentru ca acestea sa-si exercite dreptul la participare deplina si efectiva la viata sociala; ele vizeaza sustinerea autonomiei individuale si a vietii independente si se refera la transport, educatie, loc de munca, cumparaturi, activitati recreative, la a avea acces la evenimente din viata politica si culturala a comunitatii, spre exemplu intruniri publice, sportive, culturale, la orice alta activitate la care persoana cu dizabilitati doreste sa participe, la exercitarea calitatii de parinte, la dezvoltarea capacitatii de a avea contacte cu rudele, prietenii si altele.

9. tehnologii de acces si dispozitive asistive reprezinta orice articol, echipament, aplicatie software sau produs care este utilizat in scopul de a creste, mentine sau imbunatati capacitatile functionale ale persoanelor cu dizabilitati.

10. viata independenta presupune autonomie, dreptul la alegere, dreptul de a lua decizii cu privire la propria viata si la relatia cu ceilalti; presupune, totodata, a trai in comunitate si a apela la toate serviciile acesteia, a participa activ la actiunile de interes general si a primi sprijin pentru aceasta.

Strategia 2022-2027 are opt domenii prioritare:

1. Accesibilitate si mobilitate;
2. Protectia efectiva a drepturilor persoanelor cu dizabilitati;
3. Ocupare;
4. Protectie sociala, inclusiv abilitare/reabilitare;
5. Viata independenta si integrare in comunitate, inclusiv accesul la servicii publice;
6. Educatie;
7. Sanatate;
8. Participare politica si publica.

Legislatia nationala relevanta pentru fiecare din cele opt domenii prioritare este:

1. Constitutia Romaniei, republicata in 2003;
2. Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Conventiei privind drepturile persoanelor cu dizabilitati, adoptata la New York de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisa spre semnare la 30 martie 2007 si semnata de Romania la 26 septembrie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare;
3. Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Conventiei cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea generala a O.N.U. la 20 noiembrie 1989, republicata, cu modificarile ulterioare;
4. Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
5. Legea asistentei sociale nr. 292/2011, cu modificarile si completarile ulterioare;
6. Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
7. Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
8. Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
9. Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice nr. 487/2002, republicata;
10. Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
11. Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare;
12. Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare;
13. Legea nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
14. Legea nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificarile ulterioare;
15. Legea nr. 226/2021 privind stabilirea masurilor de protectie sociala pentru consumatorul vulnerabil de energie, cu modificarile si completarile ulterioare;
16. Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
17. Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare;
18. Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
19. Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificarile si completarile ulterioare;
20. Ordonanta Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 233/2002 cu modificarile ulterioare;
21. Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

In toate aceste domenii prioritare se regasesc temele transversale, precum: constientizarea in legatura cu persoanele cu dizabilitati si promovarea respectarii drepturilor si demnitatii lor, design universal si adaptare rezonabila cu respectarea definitiilor din Conventie, discriminarea pe criterii de dizabilitate ca incalcare a drepturilor omului, cu focalizare pe discriminarea multipla, cooperarea si consultarea, colectarea de date cu respectarea masurilor de protectie stabilite de lege, inclusiv a legislatiei referitoare la protectia datelor, pentru a asigura confidentialitatea si respectarea anonimatului persoanelor cu dizabilitati.