Romania, tara umilintei pentru persoanele cu dizabilitatiIn lume, peste 65 de milioane de oameni sunt imobilizati in scaunul cu rotile. Cam 1% din populatia planetei. Sunt persoane cu nevoi speciale, care, la noi, sunt aprope total ignorate de stat, in cazul in care nu sunt umilite de-a dreptul. Autoritatile n-au nici macar o evidenta clara a celor care nu pot sa mearga - sunt cateva zeci de mii sau poate chiar 200.000. Desi legea spune clar ca trebuie sa li se asigure cai de acces in toate institutiile publice, prea putini s-au preocupat de asta. La Iasi, de exemplu, rampele de acces fie lipsesc, fie sunt facute in bataie de joc si sunt de nefolosit. In ultimii doi ani, in toata tara au fost date doar cinci amenzi pentru lipsa rampelor.

Rampele umilintei la institutiile publice

Ciprian Vizitiu are 31 de ani. Acum 11 ani, un accident la locul de munca l-a tintuit in scaunul cu rotile pentru toata viata. Lucra atunci la o firma de telecomunicatii si a cazut de pe un stalp pe care monta cabluri. Fiecare zi pentru el este un chin. Institutiile publice in care ar trebui sa aiba acces toata lumea nu sunt dotate corespunzator cu rampe de acces. De exemplu, ar vrea sa mearga la Ateneul Tatarasi, insa intrarea in cladire e aproape imposibila.

"Trebuie sa aiba undeva la 8 grade inclinare, rampa are undeva la 45 si ca sa fie totul complet are si o gresie de interior care luneca si uscata, umeda devine total inaccesibila. Nu-si au rostul. Sunt facute ca sa fie facute acolo", spune el.

In schimb, la Casa de Cultura a Studentilor, unde Ciprian participa la antrenamentele de tir cu arcul, trebuie sa urce zece trepte ca sa intre in cladire.

"De fiecare data cand vin ori la spectacol, ori la antrenament tot la fel se intampla. Trebuie sa coboare colegii ca sa ma ajute sa ajung la antrenament. Eu unul lupt pentru independenta si sunt pus in postura de a apela la ajutorul mai multor persoane", spune Ciprian Vizitiu.

Conducerea institutiei spune, insa, ca situatia se va rezolva pana la sfarsitul anului. Au primit 80.000 de lei de la ministrul Tineretului si Sportului, bani special pentru asta.

"Eu pun pe seama proiectantului, nu a prevazut din anii 90 cand s-au inceput lucrarile si o astfel de rampa pentru persoanele cu dizabilitati. Pana la sfarsitul anului vor fi amplasate doua elevatoare", spune Gabriel Harabagiu, directorul Casei de Cultura a Studentilor Iasi.

Institutiile publice nu sunt singurele locuri unde persoanele in scaun cu rotile au accesul ingradit. O treime din mijloacele de transport in comun din Iasi nu sunt doate cu rampe de acces. De multe ori, bunavointa celorlalti pasageri este singura sansa de a urca.

Iar sanse ca situatia sa se imbunatateasca nu sunt.

"Costul unor astfel de modificari si omologarea vagonului presupun investitii prea mari si care nu si-ar arata rentabilitatea", spune Adrian Mihai, purtatorul de cuvant al RATP Iasi.

"Avand in vedere ca nu ai acces iti ingradeste in primul rand independenta, libera miscare si tot timpul ai nevoie de ajutor ca sa ajungi intr-un anumit punct sau intr-o institutie", spune Ciprian Vizitiu.

Potrivit legii, toate institutiile de interes public ar trebui sa aiba rampa de acces. Altfel risca amenzi de pana la 5.000 de lei. Pana acum insa, Agentia pentu Plati si Inspectie Sociala Iasi nu a dat nicio sanctiune.

Umiliti la Judecatoria Pitesti. Institutia nu are rampa de acces pentru persoanele cu dizabilitati

Condamnati sa stea in casa

Nelu Tudose este de zece ani in scaun cu rotile. Avea 33 de ani cand a cazut pe scari, in timpul serviciului. Era electrician si se ocupa de instalatii de inalta tensiune. Atunci a vazut cat de neprietenos este Bucurestiul pentru cei care nu pot sa mearga singuri. Bordurile si masinile parcate pe trotuar sunt primele piedici.

"De exemplu aici, bordura este bine facuta, distanta este foarte mica, dar bolidul este destul de mare si atunci nu mai poti urca pe trotuar. Pe acolo pe unde mi-a lasat loc nu pot sa urc bordura aceea", spune el.

De cele mai multe ori, nu are de ales.

"Gasesc o cadere mai usoara decat 20 de cm si ma arunc usor pe 2 roti. Am invatat asta, sa merg pe doua roti. Sa cobor o treapta cel putin", spune el. Obstacole ii pun nu doar oamenii din jur, ci si institutiile statului. In multe dintre ele, Nelu nu poate sa intre.

"Sunt exceptii doar la cei care au avut cat de cat tangenta cu un om in carut si probabil ca i-a fost ceva mai apropiat ca altfel... in rest... daca si atrag atentia se uita urat la mine", spune Nelu Tudose.

La primaria sectorului 3, barbatul nu are acces. Nu exista rampe, iar angajatii se balbaie in fata scaunului cu rotile si a camerei de luat vederi.

- Exista o rampa care se monteaza aici cand este cazul.
- Aici exista o rampa?
- Din cate stiu eu, exista o rampa, daca nu cumva suntem in proces de achizitionare a ei. Ma intorc imediat!
- Nu e un lift care sa coboare mai jos?
- Din cate cunosc eu, exista.
- Unde?
- Exista, insa trebuie sa intrebam pe colegul meu care se ocupa de asa ceva.

Colegul doamnei are insa o alta varianta.

"Cred ca in doua saptamani de zile se va rezolva problema. Acum nu, dupa cum vedeti, nu avem o rampa de acces pentru persoanele cu dizabilitati", spune acesta.

Si la Casa de Casatorii din sectorul 3, cei in scaun cu rotile sunt obligati sa ramana la poarta.

"Pe langa faptul ca e o panta foarte abrupta, e si cu piatra cubica. Putem incerca, dar rotile mici din fata vor intra intre pietre si nu reusesc. Vii pe burta", spune Nelu Tudose.

Legea spune ca toate institutiile statului trebuie sa aiba rampe pentru persoanele cu dizabilitati locomotorii. Nu oricum, ci din material antiderapant si cu o inclinatie de cel mult 12 grade. In realitate, aproape o treime nu permit accesul.

"Politica noastra nu este neaparat de sanctiuni. Am inteles care sunt greutatile, dar am constatat ca in ultima perioada exista o colaborare mai buna intre noi, mergand pe aceasta idee, de colaborare, de consiliere si mai putin de a aplica amenzi", spune Adrian Toader, directorul general al Agentiei Nationale pentru Plati si Inspectie Sociala (ANIPS).

Bunavointa Agentiei Nationale pentru Plati si Inspectie Sociala, institutia care controleaza prezenta sau absenta rampelor, se vede si in numarul de amenzi aplicate. Anul acesta, doar doua, desi au fost peste 60 de sesizari. Anul trecut au fost date trei amenzi, in valoare totala de 16.000 de lei.

Pedepsele sunt mici sau chiar deloc. Iar in aceste conditii, șefii de institutii amana cat pot investitiile pentru perosoanele cu dizabilitati.

Mai multi tineri cu dizabilitati au cerut in zadar un vagon cu rampa de acces

RATB "nu tolereaza", dar permite. Ce se intampla cand un om aflat intr-un scaun cu rotile incearca sa urce in autobuz

Condamnate in scaune cu rotile, persoanele cu dizabilitati sunt si umilite pe strada de soferii mijloacelor de transport in comun.

In Bucuresti, de pilda, multi soferi si vatmani nu ii ajuta pe acesti calatori sa urce in autobuz sau tramvai. Nici macar nu se uita la ei, pentru ca se grabesc sa-si termine cursa si, atentie, nu sunt sanctionati. Asa ca, daca nu-i vad sefii, de ce s-ar deranja sa sara in ajutorul celor defavorizati? Se intampla asta aproape in fiecare zi, intr-o statie RATB, insa responsabilii nu iau masuri. Doar promit o ancheta.

Suntem in statia Dr. Grozovici, din Bucuresti. Marius incearca sa urce in autobuz. Apasa butonul pentru persoane cu dizabilitati, si-l anunta pe sofer ca are nevoie de el. Acesta il ignora, inchide usile si pleaca.

Marius Stratulat: "Domnul sofer m-a vazut in oglinda si n-a vrut sa ma ia in autobuz. Nici macar n-a coborat."

Potrivit legii, soferul ar fi trebuit sa coboare, sa puna rampa cu mana si sa-l ajute pe Marius sa urce. Din pacate, nu e un caz izolat. Iata alt sofer care nu numai ca nu coboara, dar il si sfideaza.

Marius Stratulat: "A coborat masina pentru a cobori si rampa, dupa care a inchis usile si a plecat."

Pusa in fata faptului implinit, conducerea RATB a anuntat ca va declansa o ancheta.

Constantin Tobescu, purtator de cuvant RATB: "E clar ca nu toleram o asemenea atitudine din partea angajatilor nostri. Toti conducatorii de vehicule sunt special instruiti sa actioneze manual trapele de acces pentru persoanele cu dizabilitati."

Liderii de sindicat le iau apararea si spun ca soferii sunt prea grabiti ca sa ajunga la destinatie.

Ivan Tudor Florian, presedintele Sindicatul Transportatorilor APT din RATB: "Ei circula dupa un itinerar si trebuie sa ajunga la cap de linie repede, altfel nu pot sa-si faca nici macar necesitatile fiziologice. Cand au fost achizitonate autobuzele, trebuia sa ia cu rampe electrice."

Si daca ar fi rezolvata problema de comportament a soferilor, tot ramane cea de fond. In Bucuresti, doar 60% dintre vehicule au podeaua coborata sau rampa de acces, din vina managerilor.

Intr-o statie de tramvai, de pilda, nu exista refugiu, iar o persoana in fotoliu rulant nu are nicio sanse sa se urce in tramvaie, pentru ca ele nu sunt dotate cu rampa, iar distanta de la platforma la sol este una mult prea mare.

In aceste conditii, vina o poarta autoritatile. Conducerea RATB pentru management defectuos, dar si Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala, care ar trebui sa amendeze municipalitatea, dar nu se deranjeaza sa treaca la sanctiuni.

Adrian Toader, ANPIS: "Cand mergeti si va uitati nu vi se rupe inima? La fel simtim si noi cand trec prin statii troleibuze si nu opresc si sunt persoane cu carucioare si nu pot sa urce ca nu e accesorizat sau soferul nu deschide, din comoditate nu deschide scara rulanta."

Firmele de taximetrie nu au masini adaptate la nevoile persoanelor cu dizabilitati

Umilintele indurate de persoanele cu dizabilitati care vor sa intre in biserica. "Nu facem dupa placerea lor"

Aproape o mie de institutii publice de stat din intreaga tara nu au rampe pentru persoanele cu dizabilitati. Cel putin asa arata ultimul raport al Agentiei de Plati si Inspectie Sociala.

Revoltator este ca acestor institutii li se adauga bisericile, unde toti ar trebui sa fim tratati egal.

Urmariti un reportaj filmat cu o camera ascunsa in care va aratam ce atitudine au unii preoti, atunci cand li se cere sa respecte legea. O atitudine pe care reprezentantii Patriarhiei Romane ne-au transmis ca o regreta.

Reporter: Daca vreau sa intru in biserica cum se procedeaza?
Barbat: Nu stiu.
Reporter: Nu aveti rampa?
Preot: Nu

Biserica Oborul Vechi din Capitala este inchisa pentru persoanele aflate in fotoliu rulant. Preotul ii spune lui Marius ca va construi candva o rampa ... Pana atunci, Dumnezeu cu mila.

Reporter: Ii carati in biserica in brate?
Preot: Eu sa-i car??? Dvs i-ati cara?
Reporter: Eu va intreb cum pot ei intra in biserica acum, pana faceti rampa...
Preot: Noi nu facem dupa placerile lor.

Si la Catedrala Sfantul Spiridon Nou din Bucuresti gasim aceeasi problema. Intr-o prima faza, preotul, impreuna cu niste angajati ai bisericii, il ajuta pe Marius sa urce treptele. Apoi isi da seama ca e inregistrat , isi schimba brusc atitudinea si agreseaza echipa de filmare.

Reporter: "Parinte, noi nu ne-am atins de dvs, v-am vorbit frumos
Femeie: Na, mai filmeaza!
Reporter: Sunt pe domeniu public parinte.
Preot: Sunteti un nesimtit. asta sunteti.
Reporter: Parinte, ascultati-ma.
Preot: N-am ce sa va ascult. Sunteti niste nemernici. Sunteti oameni blestemati.
Preot: Hai sa dam impostorul asta de aici, sa scapam de el. Marius: Nu sunt un impostor.
Preot: Sa-l fotografiem si noi, sa-l dam la toate bisericile si pe doamna".

Marius Stratulat: "Preotii, spre uimirea mea, ne jignesc si ne discrimineaza pe noi, in carucior. Astazi am fost facut handicapat, impostor si jignit de nenumarate ori.Totul pentru ca am vrut sa intru intr-o biserica sa ma rog."

Patriarhia Romana a transmis ca regreta atitudinea acestor preoti si ca exista si lacasuri cu rampe cum e de pilda si Biserica Iancu Vechi de pe strada Matasari.
Potrivit legii, toate institutiile de utilitate publica, private sau de stat, trebuie sa construiasca rampe de acces pentru cei cu dizabilitati.

Persoanele in fotoliu rulant intampina probleme nu doar la intrarea in biserici, ci si in multe spitale, scoli, unviersitati, primarii, tribunale, judecatorii.

In toata tara sunt aproape 600 de institutii de stat fara rampe, potrivit ultimului raport al Agentiei Nationale pentru Plati si Inspectie Sociala. Alte 377 au, insa, sunt prost facute si persoanele cu dizabilitati nu le pot folosi.

Depasita de situatie, Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala, cea care ar trebui sa-i amendezr pe cei care incalca legea ne cere sa avem rabdare.

Adrian Toader, pres. ANPIS: "Sunteti multumit de cum sunt oamenii astia tratati si cum au acces in toate aceste institutii//Nu in totalitate, sigur. Eu zic ca ne facem datoria. dar, repet, nu se pot face toate intr-o zi."

Problemele ar trebui rezolvate urgent pentru ca in Romania sunt peste 700 de mii de persoane cu dizabilitati.

Avocatul Poporului s-a autosesizat. Institutiile fara rampa pentru cei cu dizabilitati vor fi verificate

Avocatul Poporului va verifica institutiile publice si private care n-au rampe de acces.

Institutia s-a autosesizat in urma reportajului prezentat la Stirile PROTV, care arata cat se chinuie persoanele cu dizabilitati ca sa ajunga la unele clinici medicale, si chiar institututii ale statului care incalca legea si nu au rampe speciale.

Sute de mii de persoane cu handicap intampina dificultati si atunci cand incearca sa se deplaseze, din cauza bordurilor prea inalte sau a mijloacelor de transport inaccesibile. Avocatul Poporului sustine ca sesizarea din oficiu vizeaza posibila nerespectare a articolului 50 din Constitututia Romaniei, care spune clar ca persoanele cu handicap trebuie protejate.

Prapastia indiferentei la Braila

Castig in instanta pentru un copil discriminat de un taximetrist

Firmele de taxi din Bucuresti ar putea fi obligate, prin decizie judecatoreasca, sa aiba cel putin o masina adaptata persoanelor cu deficiente locomotorii. Curtea de Apel Bucuresti a dat, in prima instanta, castig de cauza familiei unui elev de 14 ani. Plangerea in instanta a fost depusa dupa ce un sofer de taxi a refuzat sa-l duca pe baiat la scoala pe motiv ca scaunul cu rotile al acestuia ar murdari bancheta masinii.

Stefan Stoian sufera din nastere de tetrapareza spastica si infirmitate motorie. Dependent de scaunul cu rotile si alte diverse aparate aduse special pentru el din Statele Unite, Stefan a avut un mare soc acum doi ani cand a chemat un taxi care sa il duca la scoala.

"A spus ca nu poate sa ma duca la scoala pentru ca isi murdareste acea canapea pe care a cumparat-o noua zilele trecute", povesteste Stefan Stoian.

Soferul l-a lasat pur si simplu in poarta casei si a plecat.

"Ne-a lasat in mijlocul strazii, cu un cearceaf in mana, cu care voiam sa protejam masina dumnealui", spune Luminita Stoian, mama lui Stefan.

"Portbagajul era gol si puteam sa pliem acel scaun sa intre in portbagaj", mai spune baiatul.

Cu chiu cu vai o a doua masina, de la o alta firma, a acceptat cursa. Mama lui Stefan, avocat de profesie, a sesizat Consiliul National pentru Combatarea Discriminarii. A reclamat comportamentul firmelor de taxi si a cerut sanctionarea lor pentru discriminare. Raspunsul primit i-a uluit.

"Nu as putea sa va spun ce am decis pentru ca nu imi amintesc. Dar este posibil sa fi spus, cu ce am avut noi la dosar, sa fi spus ca nu este discriminare", declara Csaba Asztalos, presedintele CNCD.

Extrem de nemultumita, Luminita Stoian a dus cazul in instanta si a avut castig de cauza.

"Judecatorul a sanctionat cei doi furnizori de servicii si a pus in vedere autoritatilor publice sa faca toate demersurile administrative pentru ca sa fie combatuta starea de discriminare", mai spune mama baiatului.

Adica a obligat Primaria Capitalei sa impuna tuturor firmelor de taxi din oras sa aiba cel putin o masina adaptata persoanelor cu handicap locomotor. Culmea, o astfel de prevedere exista inca din 2007, dar din cele peste 10.000 de taxiuri din Bucuresti unul singur o respecta. Asa ca soferii refuza cursele pe banda rulanta.

"Am refuzat pentru ca nu am loc in spate. Am butelie de gaz mare si alte acarete. Nu am unde sa il pun", spune un sofer de taxi.

Mama lui Stefan a mers, insa, mai departe. Femeia a reclamat la CEDO inclusiv faptul ca trotuarele din Bucuresti nu sunt adaptate persoanelor cu dizabilitati locomotorii. La fel si multe mijloace de transport in comun. Ca sa ajunga singur la scoala, copilul isi risca viata in fiecare zi pentru ca trotuarele sunt ocupate de masinile parcate.

"Trebuie sa ma duc neaparat pe carosabil pentru ca nu este loc", spune Stefan Stoian.

Seful Consiliului pentru Combaterea Discriminarii spune ca e greu sa analizeze toate sesizarile primite.

"Nu putem noi sa masuram cum trebuie sa fie bordura sau adaptata pentru persoanele cu dizabilitati, pentru ca nu avem aceasta competenta", sustine Csaba Asztalos.

Acum, Luminita Stoian are alte 39 de procese pe rol, atat la instantele din Romania, cat si la cele europene. Majoritatea pentru discriminare si nerespectarea legii.

Politici pentru persoanele cu handicap din Uniunea Europeana

Cu peste 40 de milioane de persoane cu dizabilitati dintr-o populatie totala de 500 de milioane de locuitori, Uniunea Europeana are o stufoasa legislatie in domeniu. Aceasta cuprinde reguli ce tin de facilitarea accesului la mijloacele de transport si la telecomunicatii pana la ajutoare de stat oferite celor care angajeaza persoane cu deficiente de auz, vaz sau locomotorii. Pentru cei din ultima categorie, exista o atentie speciala. Tarile din Vest, dar si vecinii nostri au avut grija sa creeze si sa pastreze conditiile necesare pentru ca orice persoana cu deficiente de deplasare sa duca o viata normala in spatiul public.

O rampa sau o platforma mobila pot transforma radical viata unui om tintuit in scaunul cu rotile. Reprezinta diferenta intre a calatori singur prin oras, a vizita un muzeu sau a-ti plati singur impozitele si a avea in permanenta nevoie de sprijinul cuiva. Ungaria, o tara cu aproximativ 450 de mii de locuitori cu handicap locomotor, a inteles foarte bine ce inseamna aceasta diferenta. Dintre cele patru tronsoane de metrou din Budapesta, cel mai nou, inaugurat chiar anul acesta, este complet amenajat pentru accesul persoanelor cu handicap locomotor. Pe 97% dintre traseele de autobuz si toate traseele de troleibuz circula vehicule cu platforma speciala, iar tramvaiele de pe cele mai frecventate linii sunt echipate similar.

Peroanele statiilor au fost construite in asa fel incat scaunele cu rotile sa poata intra fara probleme in tramvai.

In era digitala, ajutorul se concretizeaza si altfel. Anul acesta a fost lansata o aplicatie pentru telefoanele mobile care arata locurile amenajate in Budapesta pentru accesul cu scaune cu rotile.

In Spania, toate constructiile sunt obligate sa respecte anumite norme cand vine vorba de persoanele cu nevoi speciale.

In fata oricarei institutii publice din Spania este obligatorie amenajarea unor locuri de parcare pentru persoanele cu mobilitate redusa. Restul masinilor trebuie parcate contra cost, iar cine parcheaza fara sa aiba drept intr-un asemenea loc plateste o amenda de 250 de euro.

In Spania, persoanele cu handicap locomotor au acces total in statiile de metrou sau gari. In Madrid circula si 300 de taxiuri adaptate pentru persoanele cu handicap locomotor.

In Franta, toate cladirile de interes public ar fi trebuit sa fie accesibile oamenilor cu handicap pana la 1 ianuarie 2015, dar cum acest lucru nu s-a intamplat, a fost propusa o extindere de trei pana la noua ani pentru ca acest lucru sa devina realitate.

In Hexagon, 40% dintre cladiri sunt ajustate nevoilor acestora, iar in urmatorii ani este prevazut ca procentul sa creasca la 80%, indiferent ca e vorba de constructii administrative, blocuri de locuinte sau orice alt loc de interes public. De altfel, garile, mijloacele de transport in comun si feroviare, parcarile sau muzeele acorda deja prioritate si mai multe facilitati persoanelor cu dizabilitati.

In urmatorii trei ani, absolut toate mijloacele de transport din Franta trebuie sa fie accesibile persoanelor cu dizabilitati. Daca nu respecta agenda, responsabilii risca amenzi de 45.000 de euro.

Adauga comentariu

Security code
Refresh