In urma cu un sfert de veac, ideea realizarii de organe in mod artificial era mai aproape de fictiune decat de realitate.

Descoperirea, la inceputul ultimului deceniu al secolului trecut, a celulelor stem la om a deschis calea unei noi discipline, numita medicina regenerativa.

Celulele stem se pot preleva fie de la embrion, fie din unele tesuturi ale adultului si pot servi la realizarea de tesuturi si organe care, apoi, pot fi transplantate in organism. Este cunoscuta dificultatea de a obtine organe pentru transplant, marturie fiind lungile liste de asteptare pentru aceasta operatie.

De cateva decenii, cercetatorii reuseau sa cultive diverse tipuri de celule pe suprafata plana, dar nu gasisera metoda de a face o structura tridimensionala, pentru a recrea un organ functional. In mai multe laboratoare din lume au existat tentative de a construi din polimeri sintetici "schelete" de organe in care sa se dezvolte celulele specifice organului, cum ar fi, de exemplu, inima sau rinichiul. Rezultatele au fost putin incurajatoare, astfel ca se impunea gasirea unei alte cai, mai eficiente. Decat sa se sintetizeze un schelet artificial al organului, s-a incercat sa se recupereze organe de la animale decedate de putina vreme si, prin procedee specifice, sa se elimine toate celulele pastrandu-se numai "scheletul" organului respectiv. Plasat intr-o solutie nutritiva si insamantat cu celule stem, organul se reface si, dupa o saptamana, el poate fi transplantat.

Acest tip de reciclare biologica a fost realizat pentru prima data la sfarsitul anului 2008, cand o echipa din Barcelona a realizat o grefa de trahee la o femeie atinsa de tuberculoza. Pe o structura de trahee prelevata de la un donator au fost aplicate celule de trahee sanatoasa de la primitoare, dupa care s-a efectuat transplantul, care a fost o reusita incontestabila.

Daca traheea este un tub rigid destul de simplu de reconstituit, mai dificila este realizarea altor organe. Cu toate acestea, in acelasi an, o echipa de la Universitatea din Minnesota a realizat o adevarata revolutie prin reconstituirea unei inimi de sobolan. Dupa prelevarea scheletului inimii de la un animal decedat si implantarea in aceasta structura a unor noi celule cardiace, s-a observat, spre mirarea si entuziasmul echipei, ca inima noua a inceput sa bata. Aceasta formidabila reusita a fost urmata de alte experiente la animal, astfel ca o echipa din Boston a realizat in premiera un fragment functional de ficat, pe care l-a grefat cu succes la soarece. Nici nu au apucat sa se mandreasca suficient cu succesul lor, deoarece, doua saptamani mai tarziu, specialistii de la Universitatea Yale au recreat integral plamani de sobolani, pe care i-au transplantat cu succes.

Tehnica prin care se realizeaza aceste organe cuprinde cateva etape esentiale, si anume: organul prelevat de la animalul decedat este tinut cateva ore intr-o baie care contine un fel de "detergent" care distruge toate celulele. Dupa aceasta, din organ nu ramane decat un schelet albicios si translucid, constituit din colagen si elastina, si care pastreaza forma organului; pe aceasta armatura se plaseaza celulele stem, care adera de ramurile existente si refac organul in forma sa initiala. Evident, acesti "detergenti" difera de la organ la organ, in functie de consistenta organului.

Ceea ce este cu adevarat uimitor este ca cercetarile pe animale au condus destul de rapid la aplicarea la om. In mai 2010, o echipa spaniola a prelevat cinci inimi umane, le-a tratat chimic pentru eliminarea celulelor, pastrand arhitectura retelei vasculare si a valvelor inimii. Pe aceasta matrice se doreste transplantarea de celule stem prelevate de la primitor.

Aceasta etapa ar putea debuta peste trei ani, iar tehnica ar putea fi aplicata in cardiologie peste aproximativ un deceniu.

Sursa: ZiarulLumina

Nota editorului: Acest articol nu este destinat sa ofere sfaturi medicale, diagnostic sau tratament.

Adauga comentariu