Bine ai venit, Vizitator
Username: Password:

SUBIECT: Autocunoastere

Rasp: Autocunoastere #44829

Simţul umorului ne poate proteja de stres? Ce spun specialiştii

simtul-umorului-ne-poate-proteja-de-stres-ce-spun-specialistii-35646.jpg


Abilitatea de a vedea partea amuzantă a lucrurilor acționează, într-adevăr, ca un scut împotriva stresului psihologic? O serie de noi studii publicate în Personality and Social Psychological Bulletin sprijină oarecum această idee. Dar studiile arată şi de ce un astfel de subiect este dificil de studiat - umorul reduce, într-adevăr, stresul sau este pur și simplu mai ușor să vezi partea amuzantă a lucrurilor în situaţii dificile?

Heidi Fritz la Universitatea Clarkson si colegii săi au început prin efectuarea unui studiu în care au fost implicate 21 de femei și un bărbat, diagnosticaţi cu dureri cronice -sindromul fibromialgic, scrie Research Digest, o publicaţie a Societăţii Britanice de Psihologie.

Participantii au completat un prim chestionar de referință cu privire la sănătatea fizică, starea psihologică, tendința de a vedea partea amuzantă a lucrurilor (de exemplu, au fost întrebaţi dacă ar reacţiona cu umor în cazul în care un chelner le-ar vărsa băutura pe ei), cât de mult socializează și dacă şi-au ajutat recent prietenii și rudele, precum și cât de mult au avut tendința să reevalueze unele provocări, cum ar fi să vadă partea pozitivă într-o situație dificilă. Apoi, participanții au petrecut următoarele patru zile scriind în jurnale despre starea lor fizică și emoțională, de mai multe ori pe zi.

Cu cât simţul umorului al participanților era mai pronunţat, cu atât mai mult scădea stresul psihologic de la începutul studiului și suportau mai bine simptomele fizice, în etapa de jurnal. Contrar aşteptărilor cercetătorilor, beneficiile aparente ale umorului nu se datorau simţului umorului, asociat cu tendinţa de reevalua situaţiile şi nici cu relaţiile sociale mai bune.

A fost realizat un al doilea studiu la care au participat peste 100 de studenţi. Aceştia au fost întrebaţi despre starea psihologică şi emoţională, tendinţa de vedea lucruri amuzante şi de a glumi şi li s-a cerut să-şi amintească un eveniment stresant şi să spună cât de mult continuă să-i afecteze.

În general, cu cât evenimentul traumatizant continua să-i afecteze, cu atât semnele de stres psihologic erau mai mari. Dar, acest lucru nu a fost valabil în cazul studenţilor care aveau simţul umorului şi erau dispuşi să vadă partea amuzantă a lucrurilor. Ei au susţinut că unele traume încă le mai afectează viaţa, dar punctajul emoţional arăta că nu sunt foarte stresaţi.

Problema evidentă în cazul celor două studii este simplă: cei mai puţin stresaţi participanţi aveau mai degrabă simţul umorului şi nu înclinaţia pentru umor era cea care le reducea nivelul de stres sau simptomele fizice.

A fost realizat un al treilea studiu care să depăşească problemele metodologice ale primelor două. Acesta a implicat studenţi afectaţi de atacurile teroriste din 11 septembrie de la New York. Ei au completat un chestionar de bază la o lună după atacuri, evaluând inclusiv predispoziţia la umor şi tipul de umor a acestora, iar două luni mai târziu li s-au adresat mai multe întrebări despre gradul de stres psihologic.

Cercetătorii au constat că tendinţa de autopotenţare a umorului, prin abordarea vieţii dintr-o perspectivă veselă, este asociată, de-a lungul timpului, cu reducerea stresului deşi în analiza lor nu există o dovadă directă, semnificativă statistic, în acest sens, iar acest lucru a fost asociat cu o înclinaţie mai mare de a reevalua situaţiile, de a vedea partea pozitivă a lucrurilor, acolo unde este posibil. În contrast, umorul autodistructiv a fost asociat cu mai mult stres şi o capacitate mai mică de a reevalua situaţiile.

Fritz şi a colegii săi au arătat că, în urma studiilor, s-a ajuns la concluzia că “umorul pozitiv reduce stresul psihologic, ca reacţie la evenimentele stresante”. Dovezile în sprijinul acestei concluzii sunt însă slabe: numai ultimul studiu a avut metodologia necesară să identifice rolul cauzal al umorului în reducerea stresului şi, statistic, nu a reuşit să stabilească o legătură directă între înclinaţie puternică spre umor şi reducerea stresului.

“Dată fiind credinţa persistentă în efectele benefice ale umorului asupra sănătăţii, este foarte important să înţelegem magnitudinea acestora”, au concluzionat cercetătorii, fiind necesare noi studii pentru a a realiza acest lucru.
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6004
  • Thank you received: 726
  • Karma: 14
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Rasp: Autocunoastere #45601

Creierul bărbaților și al femeilor reacționează diferit atunci când este vorba de a-i ajuta pe alții (studiu)

Oamenii de știință au descoperit în ultimii 10 ani mai multe lucruri despre creier decât în toate perioadele de timp combinate, oferind informații utile pentru îmbunătățirea memoriei și creșterea puterii mentale. Dar cercetările continuă și unul dintre studiile recente a scos în evidență noi aspecte legate de activitatea creierului la femei și la bărbați, informează CNN. Astfel, cercetătorii au constatat reacții diferite în creierul bărbaților și al femeilor atunci când este vorba de a-i ajuta pe alții. Se știe că există atât bucuria de a dărui, cât și bucuria de a primi. Însă în ce măsură influențează genul preferința pentru una dintre aceste plăceri?

imageResize-141.jpg


La femei, o parte din creier a arătat un răspuns mai puternic atunci când au împărțit bani, în timp ce la bărbați, aceeași structură a arătat activitate mai intensă atunci când și-au păstrat banii pentru ei înșiși, conform acestui studiu publicat în Nature Nature Human Behavior.

Studii anterioare au arătat că femeile tind să fie mai altruiste decât bărbații. După cum a afirmat Philippe Tobler, coautor al noului studiu, "femeile pun mai multă valoare pe comportamentul prosocial, în timp ce bărbații găsesc mai important un comportament egoist". ''Cu toate acestea, nu se știa cum se manifestă această diferență la nivelul creierului'', a scris pe e-mail Tobler, profesor asociat de neuroeconomie și neuroștiinte sociale la Universitatea din Zurich.

În orice caz, la ambele sexe, sistemul de dopamină codifică valoarea. Prin "codificare" se înțelege că activitatea din creier se schimbă proporțional cu valoarea pe care noi o dăm experiențelor sociale.

Încercând să înțeleagă de ce bărbații și femeile nu sunt la fel de egoiști, Tobler și colegii lui s-au concentrat pe sistemul de dopamină. Dopamina, care joacă un rol fundamental în sistemul de recompense al creierului, este eliberată în momente de plăcere, dar ne ajută totodată să ne procesăm valorile. Această abilitate mentală se manifestă într-o structură a creierului cunoscută sub numele de striatum format din fibre care primesc și transmit semnale de la cortexul cerebral, thalamus și alte regiuni ale creierului, relatează CNN într-un articol publicat în octombrie.

Tobler și colegii săi au conceput o serie de experimente pentru a testa modul în care dopamina ar putea influența comportamentul bărbaților și femeilor. Cincizeci și șase de participanți de sex masculin și de sex feminin au ales între a împărți o recompensă financiară cu alții sau a păstra banii pentru ei înșiși.

Administrându-li-se doar un placebo înainte de a lua deciziile, femeile au acționat mai puțin egoist decât bărbații, alegând să împartă banii cu alte persoane. Cu toate acestea, atunci când sistemele lor de dopamină au fost întrerupte după ce au primit un medicament numit amisulpridă, femeile au devenit mai egoiste, în timp ce bărbații au devenit mai generoși. Amisulprida este un medicament antipsihotic utilizat pentru tratamentul schizofreniei.

"Pe baza priorităților opuse ale sexelor, interferența cu sistemul dopaminei are efecte opuse", a spus Tobler.

Într-un al doilea experiment, cercetătorii au folosit un RMN funcțional pentru a investiga modificările creierului în timp ce opt femei și nouă bărbați participanți au făcut alegeri. În comparație cu bărbații, striatumul la femei a fost mai activ când acestea au luat o decizie prosocială.

Potrivit lui Anne Z. Murphy, profesor asociat de Neuroștiință la Universitatea de Stat din Georgia care nu a fost implicată în studiu, și alte cercetări au arătat că "femeile sunt mai prosociale''. ''Însă dacă manipulăm semnalizarea dopaminei în creier, putem face ca femeile să fie mai puțin prosociale și bărbații mai puțin egoiști".

Totuși, a spus ea, studiul aduce "o mai mare conștientizare a faptului că există diferențe cerebrale la bărbați și femei". Acesta arată, încă o dată, că oamenii pot indica o bază biologică pentru unele dintre trăsăturile care sunt caracteristice bărbaților", a spus Murphy. Aceste trăsături ar include egoismul, auto-promovarea, în general un profil ambițios.

Diferențele de gen din creier s-ar putea să nu se datoreze unor diferențe structurale — de exemplu, variații ale dimensiunii sau formei regiunii în funcție de sex, au precizat cercetătorii. Diferențele de gen din creier ar putea fi funcționale. Acest lucru ar însemna că o activare a aceluiași neurotransmițător — dopamină — ar putea provoca un răspuns foarte diferit la femei și la bărbați.

Studiul are implicații asupra cercetării în domeniul medicamentelor, a remarcat Tobler. "Din punct de vedere istoric, medicamentele au fost adesea testate în principal pe bărbați și, uneori, s-au dovedit a fi mai eficace la bărbați decât la femei", a scris el.

Atașat articolului despre această nouă cercetare, CNN amintește unele dintre cele mai importante descoperiri despre creier făcute de știință în ultimul deceniu. De exemplu, creierul gândește mai clar atunci când nu ne suprasolicităm. Când luăm o pauză de la muncă, se întâmplă să avem mai multe așa-numite momente ''Aha!'' (clipa în care ne vine o idee), pentru că nu ne folosim creierul doar pentru a ne concentra pe îndeplinirea de sarcini interminabile și nici nu insistăm pe evenimente din trecut. Însă cheia reîncărcării mentale este să folosim vacanța pentru relaxare și detașarea completă de sarcinile de serviciu.

De asemenea, somnul ajută creierul să-și consolideze amintirile și să elimine ''deșeurile''. Lipsa somnului ne poate afecta timpul de reacție, memoria și cât de bine procesăm informațiile. Pierderea cronică de somn ne poate expune riscului de a dezvolta diabet, boli de inimă, accident vascular cerebral și accelerează procesul de îmbătrânire.

Oamenii de știință au mai descoperit că multitaskingul nu este bun pentru creier și că, de fapt, este imposibil să faci mai multe lucruri diferite simultan. Acesta diminuează performanțele mentale și face să ne fie și mai greu să facem ceva. Trebuie să ne concentrăm pe o singură sarcină la un moment dat și să luăm pauze. Dacă trebuie să îndeplinim mai mult decât o sarcină în același timp, este bine să le asociem astfel încât să nu necesite același nivel de gândire, spun specialiștii.

Recent, s-a descoperit, de asemenea, că vitamina D poate ajuta la susținerea sănătății creierului, în special la vârstnici. Persoanele cu niveluri scăzute de vitamina D se confruntă cu un declin cognitiv mai mare decât cei cu niveluri normale. Vitamina asigură, de asemenea, o funcționare sănătoasă a vaselor sanguine sănătoase și creșterea și supraviețuirea neuronilor.

Ceaiul există în jur de 5.000 de ani, dar noi cercetări sugerează că a consuma ceai verde poate îmbunătăți atenția și stimula creierul pentru îndeplinirea de sarcini mentale dificile. Cofeina din băutură poate, de asemenea, ajuta la recuperarea și prelucrarea amintirilor.

Antrenarea minții cu alte activități decât jocurile tradiționale de stimulare a creierului reprezintă o modalitate foarte bună de a construi și menține puterea creierului. A antrena o nouă abilitate provocatoare poate da creierului un impuls stimulând învățarea prin noutate.

În fine, romanele de ficțiune ar putea îmbunătăți funcțiile creierului în mai multe moduri. Un studiu a constatat că, atunci când citim astfel de cărți, conectivitatea și funcția creierului sunt îmbunătățite. Modificările neuronale care apar în creier atunci când citim îl pun pe cititor în pielea altei persoane și, drept rezultat, se îmbunătățește înțelegerea povestirii.

AGERPRES/(AS — editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruștei)
  • Mona si Dan
  • Avatarul lui Mona si Dan
  • Deconectat
  • Platinum Member
  • Posts: 6004
  • Thank you received: 726
  • Karma: 14
" Daca batranetea ar putea si tineretea ar stii ..."
Noi, Mona si Dan ne bucuram de solidaritatea noastra, a tuturor forumistilor. Aveti admiratia noastra !
Fiind aici, simtim prietenia voastra.
Administratorul a dezactivat accesul public la scriere.

Prin accesarea acestui site, ești de acord cu faptul că folosim cookies .