SUBIECT: Se intampla in Romania

România trece, în această noapte, la ora de vară, ora 3.00 devenind ora 4.00



România trece, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora oficială de vară, ora 3.00 devenind ora 4.00. Astfel, duminică va fi cea mai scurtă zi din acest an.

În acest an, ora de vară se aplică din 30 martie până în noaptea de 26 spre 27 octombrie, când se va reveni la ora oficială de iarnă. Duminică va fi cea mai scurtă zi din an, ceasurile fiind date înainte cu o oră.


Trecerea la ora de vară nu modifică mersul trenurilor în vigoare, circulaţia urmând a se desfăşura conform orarului prevăzut în mersul trenurilor, au precizat reprezentanţii CFR Călători.

Trenurile de călători circulă după ora actuală (de iarnă) până în noaptea de 30/31 martie, la ora 3.00, care va deveni ora 4.00. După ora 4.00, trenurile vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora oficială de vară.

Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 3.00, care devine ora 4.00, îşi vor continua mersul până la staţia de destinaţie, iar în cazul în care orele de plecare ale acestor trenuri se suprapun cu orele normale de plecare în intervalul orar 4.00 - 5.00, trenurile vor pleca în ordinea rangului.

Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea la ora de vară se face în aceeaşi zi de duminică, 31 martie, între staţiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Ucraina, Bulgaria, trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare.

Marţi, Parlamentul European a votat în favoarea renunţării la sistemul orei de vară şi de iarnă, în care ceasurile sunt ajustate cu o oră în fiecare primăvară şi toamnă, măsura urmând să fie aplicată din 2021.

Statele care vor decide să păstreze ora de vară vor face ultima ajustare a ceasurilor în ultima duminică din martie 2021, iar cele care preferă ora standard (de iarnă) vor face modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 410 voturi pentru, 192 împotrivă şi 51 de abţineri, iar intrarea în vigoare a acestuia a fost amânată din 2019 în 2021.

Parlamentarii mai vor ca statele UE şi Comisia Europeană să îşi coordoneze deciziile pentru a se asigura că aplicarea orei de vară în unele ţări şi a orei de iarnă în altele să nu perturbe piaţa internă.

În cazul în care Comisia va constata că aranjamentele referitoare la oră ar putea să afecteze, în mod semnificativ şi permanent, funcţionarea pieţei unice, atunci ar putea să propună amânarea datei de aplicare a directivei cu maximum 12 luni, arată textul adoptat.

Acest text este poziţia Parlamentului pentru negocierile cu miniştrii UE referitoare la forma finală a reglementărilor.

În februarie 2018, Parlamentul a cerut Comisiei Europene să evalueze directiva referitoare la ora de vară şi, dacă va găsi necesar, să prezinte o propunere de revizuire.

În urma evaluării, care a primit 4,6 de milioane de răspunsuri, dintre care 84% erau în favoarea renunţării la schimbarea orei, Comisia a redactat propunerea, care trebuie negociată acum între Parlament şi miniştrii UE.

Uniunea Europeană a unificat pentru prima oară aranjamentele referitoare la ora de vară în 1980, pentru a asigura o abordare armonizată a schimbării orei pe piaţa unică deoarece, până atunci, practicile şi programele erau neunitare.

Directiva actuală referitoare la timp cere statelor europene să treacă la ora de vară în ultima duminică din luna martie şi revenirea la ora standard în ultima duminică din octombrie.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932, între 22 mai şi 2 octombrie. Până în 1939, ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00.00 şi prima duminică din octombrie, ora 01.00. Din 1941, ora de vară nu s-a mai folosit, fiind reintrodusă în România abia în 1979. Până în 1996, ora de vară se introducea de la sfârşitul lunii martie până la sfârşitul lui septembrie. Din 1997 s-a trecut la ora de vară din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică din octombrie, potrivit Observatorului Astronomic.

Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând din 1916 (între 30 aprilie şi 1 octombrie). Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai şi 16 octombrie). Alte ţări care au introdus ora de vara au fost: Belgia, Denemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania. Pe 19 martie 1918 a fost introdusă şi în Statele Unite ale Americii, dar a fost folosită doar până în 1919.

România trece la ora de iarnă în acest weekend. Nu uitaţi să modificaţi ceasul!

România trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică. Astfel, ora 4:00 va deveni ora 3:00.




Ora de iarnă este, de fapt, ora legală oficială standard, legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea ţărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de cele mai multe ori, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an şi aprilie a anului următor.

Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.

Trecerea la ora de iarnă nu modifică mersul trenurilor în vigoare.

„În noaptea 26/27 octombrie 2019, când ora 4 AM devine ora 3 AM, toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 4 AM vor pleca la orele din Mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale. Trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4 AM, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră a Europei Orientale, iar trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinaţie", au arătat reprezentanţii companiei.

Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea de la ora de vară la ora Europei Orientale oficială se face în aceeaşi zi de 27 octombrie 2019, între staţiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Bulgaria şi Ucraina, trenurile vor circula după orele din Mersul de tren în vigoare.

Înainte de efectuarea călătoriei, CFR le recomandă pasagerilor să se asigure că au bilet, pentru evitarea taxării suplimentare în tren corespunzătoare rangului de tren şi zonei kilometrice şi/sau suportarea costurilor amenzii conform reglementărilor în vigoare.

Societatea de Transport Feroviar de Călători CFR Călători S.A. este operatorul naţional feroviar de pasageri care efectuează transportul public de călători pe calea ferată.

Simptomele care pot apărea și cum le poți evita
Medicii spun că schimbarea orei poate deranja serios organismul, mai ales în cazul celor aflați la extreme: copii şi vârstnici.

Valentina Boboc - medic de familie: Unele persoane prezintă tulburări de adaptare. Oganismul uman are o ritmicitate: zi, noapte, somn, veghe. În momentul în care apare deplasarea orelor de som, apare o perturbare.

Adică insomnii și oboseală, anxietate și dureri de cap. Psihologii spun însă că există arme împotriva tulburărilor provocate de schimbarea orei.

Mihaela Săhlean – psiholog: Activitatea fizică ar trebui să fie nelipsită pentru că ajută foarte mult, cu alte cuvinte, contactul cu natura. La vârtsnici adaptarea este mai dificilă pentru că la ei contează foarte mult şi numărul de ore de somn şi mesele fixe şi mai ales medicaţia. Practic se dă medicaţia peste cap.

Abia peste doi ani vom afla dacă scăpăm de schimbările de oră. Până atunci, toate țările din Uniunea Europeană trebuie să se hotărască dacă vor acest lucru, apoi problema va fi tranșată prin vot.

Redactare G.M.

BREAKING NEWS! România a decretat stare de urgenţă!

În contextul extinderii epidemiei provocate de noul tip de coronavirus, în România a fost decretată starea de urgenţă. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat stare de urgenţă începând de săptămâna viitoare.



„Este foarte important ca măsurile care vor fi luate să fie luate la timp, în aşa fel încât să prindă, iar pentru a face posibilă această luptă (…) am decis să decretez stare de urgenţă la începutul săptămânii viitoare”, a spus şeful statului după ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţii de către membrii Cabinetului Orban III.

El a subliniat că starea de urgenţă va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei generate de coronavirus.

„În acest fel, Guvernul va avea posibilitatea să aloce mai mulţi bani domeniului sănătăţii, mai mulţi bani pentru medicamente, mai mulţi bani pentru aparatura medicală absolut necesară. În acelaşi fel, această situaţie va permite să se realizeze achiziţii într-un timp foarte scurt cu proceduri simplificate punând astfel la dispoziţia Guvernului toate instrumentele necesare pentru a gestiona în modul cel mai eficient criza generată de coronavirus”, a explicat Iohannis.



Starea de urgenţă este reglementată de articolul 93 al Constituţiei României, dar şi de Ordonanţa de urgenţă numărul 1 din 1999.

„(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. (2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.”

„Starea de asediu şi starea de urgenţă sunt măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi siguranţei naţionale sau a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre”.

Articolul 3 al OUG spune că vor fi impuse măsuri cu caracter politic, economic, social şi de ordine publică, instituit în întreaga ţară sau în anumite zone ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, în următoarele situaţii:

a) existenţa unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale sau democraţiei constituţionale, ceea ce face necesare apărarea instituţiilor statului de drept şi menţinerea sau restabilirea stării de legalitate;
b) iminenţa producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea şi înlăturarea efectelor acestora.

„Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenţă, proporţional cu gravitatea situaţiei ce a determinat instituirea acestora şi numai dacă este necesar, poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale înscrise în Constituţie, cu acordul ministrului justiţiei”, spune OUG menţionată anterior.

„În raport cu evoluţia situaţiilor de pericol se poate trece de la starea de urgenţă la starea de asediu şi de la starea de asediu la mobilizare sau la starea de război, cu respectarea prevederilor constituţionale şi ale prezentei ordonanţe de urgenţă”, conform actului normativ.

Decretul de instituire a stării de urgenţă trebuie să prevadă următoarele:

a) motivele care au impus instituirea stării;
b) zona în care se instituie;
c) perioada pentru care se instituie;
d) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenta ordonanţă de urgenţă;
e) autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora;
f) alte prevederi, dacă se consideră necesare.

Ministerul de Interne gestionează majoritatea măsurilor

Responsabilul de gestionarea măsurilor, în cazul instituirii stării de urgenţă, revine, în principal, Ministerului de Interne.
„Pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi a măsurilor prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă, autorităţile civile şi militare au următoarele atribuţii şi răspunderi:
a) să întocmească planurile de acţiune şi planurile de ridicare graduală a capacităţii de luptă, în conformitate cu ordinele şi instrucţiunile proprii;
b) să dispună depunerea temporară a armelor, muniţiilor şi materialelor explozive aflate asupra populaţiei şi să procedeze la căutarea şi ridicarea lor; la încetarea măsurii excepţionale, acestea vor fi înapoiate celor în drept să le deţină; să dispună închiderea temporară a societăţilor care comercializează arme şi muniţii şi să instituie paza acestora;
c) să limiteze sau să interzică circulaţia vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore şi să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulaţie;
d) să efectueze percheziţii oriunde şi oricând este nevoie;
e) să efectueze razii;
f) să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfăşurarea adunărilor publice, a manifestaţiilor sau marşurilor;
g) să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezentă nu se justifică;
h) să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcţiile şi în zonele stabilite şi să ţină evidenţa acestora;
i) să protejeze informaţiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informaţiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgenţă, cu excepţia celor referitoare la dezastre, se dau publicităţii numai cu avizul autorităţilor militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura şi de forma de proprietate; sunt obligate să transmită; cu prioritate, mesajele autorităţilor militare, la cererea acestora;
j) să dispună închiderea temporară a unor staţii de distribuire a carburanţilor, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociaţiilor şi ale altor localuri publice;
k) să suspende temporar apariţia sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune;
I) să asigure paza militară a sediilor autorităţilor publice centrale şi locale, a staţiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, de radio şi de televiziune, precum şi a unor agenţi economici sau obiective de importanţă naţională; când situaţia impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie şi apă potabilă, după caz;
m) să dispună raţionalizarea alimentelor şi a altor produse de strictă necesitate;
n) să emită ordonanţe militare;
o) să interzică circulaţia rutieră, feroviară, maritimă, fluvială şi aeriană pe diferite rute;
p) dreptul de a ordona unităţilor Ministerului de Interne competente să efectueze reţineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei reţinute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat”, spune Articolul 20 al OUG 1/1999.

Cum va fi vremea pe litoral, în această vară. Interviu cu Roxana Bojariu, climatolog şi cercetător științific

Schimbările climatice afectează toate regiunile lumii. Fenomenele meteorologice extreme sunt tot mai frecvente (Dobrogea este sub avertizare cod portocaliu de ploi, până la ora 23.00). Cum arată acum clima României comparativ cu anii trecuți? Cum va arăta în continuare și la ce să ne așteptăm? Care sunt consecințele schimbărilor climatice ? Aceste schimbări implică riscuri pentru sănătatea umană? Dar pentru floră și faună? Cum va fi vara pe litoral? Cum va evolua vremea în următoarele 24 de ore?



Invitată la ’’Interviul dimineții’’ a fost Roxana Bojariu, climatolog, cercetător științific gradul I, coordonator al grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică și președinte al consiliului științific în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, a răspuns acestor întrebări.

Avem o intensitate puternică a precipitațiilor, vântul suflă cu putere, în urmă cu doar câteva zile am avut o ’’mică tornadă’’ la Corbu…De ce se întâmplă toate acestea?

Roxana Bojariu: Vorbim despre variabilitate climatică peste care se suprapune semnalul schimbării climei, iar efectul cumulat al acestor două componente până la urmă configurează vremea și, pe perioade mai mari, clima. Deci nu vorbim neapărat acum de o legătură directă cu schimbarea climei, este un episod de vreme, este un moment în timp și pentru a putea spune ceva despre felul cum evoluează clima trebuie să luăm în seamă statistica pe perioade mai mari. Dar indirect există legături între vreme și climă, inclusiv între fenomene extreme cum sunt cele pe care noi le simțim astăzi și intensitatea precipitațiilor de exemplu, care este din ce în ce mai mare în ultimele decenii dacă le comparăm cu cele precedente și dacă ne raportăm la perioade scurte de timp. Ori acest lucru are de-a face cu o atmosferă mai caldă în general, care conține în medie o cantitate mai mare de vapori de apă, vapori care pe condiții specifice vor da naștere la ploi torențiale mult mai abundente, având o calitate de vapori de apă care să alimenteze aceste ploi mult mai abundente.

Dar cum arată acum clima României și cum va arăta în continuare? La ce ar trebui să ne așteptăm?

Roxana Bojariu: Vorbim deja despre modificări în clima României, ca peste tot în lume, pentru că noi nu suntem o zonă izolată. Simțim și noi efectul schimbării climatice globale și vorbim statistic de temperaturi mai ridicate pentru majoritatea lunilor din an. Toamna semnalul nu se vede încă bine în statistică, variabilitatea climatică este mai mare. Dar, pe de altă parte, avem de-a face în sezonul cald cu valori de căldură mai frecvente și mai intense. Crește numărul de zile cu valuri de căldură în care temperatura maximă depășește 37 de grade celsius, în care acel indice de temperatură – umiditate depășește 80 de unități. Crește semnificativ mai ales în partea de sud a țării și în vestul extrem. Pe de altă parte, vorbim și despre modificări care țin de anotimpuri. Statistic vorbind, avem primăveri care se declanșează mai repede. Nu este cazul anului 2021, dar încă o dată spun: dacă vorbim despre climă vorbim despre o perioadă mai mare de timp și statistica ultimelor 3 decenii, comparate cu cele precedente, ne arată acest lucru. Există fluctuații cum vă spuneam, există și variabilitate naturală. De aceea nu orice primăvară se declanșează mai devreme decât precedenta în mod automat, ci avem și fluctuații. De asemenea, vara durează mai mult, se extinde spre toamnă și aceste modificări se vor accentua în anii și deceniile care urmează, cu atât mai mult cu cât concentrația globală a gazelor cu efect de seră va fi mai mare.

Care sunt consecințele schimbărilor climatice? Implică riscuri pentru sănătate? Dar pentru floră și fauna?

Roxana Bojariu: Din păcate, da. Dacă vorbim de sănătatea publică, de sănătatea umană, ne referim mai ales la efectele în marile aglomerări urbane, acolo unde pe lângă semnalul global al încălzirii avem și acea insulă de căldură a orașului, care se suprapune, și evident că stresul termic este mult mai mare, densitatea populației este mai mare și atunci vorbim despre riscuri sporite. Sunt riscuri ce țin de stresul termic mai mare, pe de o parte, dar pe de altă parte aceste valuri de căldură în zona orașelor vin și cu o degradare a calității aerului. Poluarea este favorizată în condițiile în care ai un cer senin, un relativ calm atmosferic, deci nu se disipă poluanții emiși, așa cum se întâmplă în cazul condițiilor în care ai val de căldură. Vorbim și despre efecte asupra florei și faunei, pentru că regimul termic și al precipitațiilor înseamnă modificări în condițiile propice pentru diverse plante și animale. Și atunci ele încearcă să migreze spre alte zone unde să regăsească condițiile optime. Acest lucru ajută la adaptare până la o anume limită. Pentru că, dacă există obstacole în calea acestei migrări, evident că speciile de plante și de animale respective pot chiar să dispară. Vorbim despre modificări în felul în care urcă pe etajele altitudinale în zona de munte, speciile de animale și plante dar nu pot să urce decât până la un anumit moment, pentru că pe urmă nu mai au unde și atunci evident că acele specii din zona alpină de exemplu sunt cele mai expuse dispariției. Nu au unde să se ducă mai departe ca să-și regăsească condițiile.

Un strat gros de mucilagiu marin a fost observat la malurile orașului Ordu, în nordul Turciei și sudul Mării Negre. De ce a apărut el?

Roxana Bojariu: Din păcate a apărut tot în urma activității umane pentru că toate substanțele care provin de exemplu din fertilizarea solului pentru agricultură au ajuns până la urmă în cantități mult mai mari în apa mării. Ori mările închise cum sunt Marea Marmara și Marea Neagră sunt mult mai expuse acestor episoade de modificare a compoziției apei, pentru că aceasta nu este practic ventilată îndeajuns și se concentrează aceste substanțe care dau naștere unor anumite microorganisme. Acestea consumă oxigenul și, evident, celelalte organisme (flora și fauna marine) sunt expuse dispariției. Pentru că astfel de episoade grave în mări închise în mod clar nu pot fi ușor gestionate. Este vorba despre procese la care trebuie să ne uităm cu mare atenție și să încercăm să păstrăm un mediu curat, tocmai pentru a nu interveni în aceste echilibre ale ecosistemelor marine, foarte importante până la urmă.

Vremea pe litoral nu este deocamdată pe placul turiștilor. Dobrogea este sub avertizare cod portocaliu de ploi, până la ora 23.00. Ce ne așteaptă în continuare?

Roxana Bojariu: Vremea se va ameliora, iar în ultima decadă a lunii se pare că și în zona litoralului vor fi temperaturi apropiate de normal, acest lucru însemnând maxime cuprinse între 24 și 28 de grade Celsius, minime între 15 și 18 grade Celsius. Vor mai fi episoade cu ploaie. Până la urmă luna iunie este cea mai ploioasă din an în mod climatic. Anul acesta, peste normalul climatic am avut cantități de precipitații mult mai mari. Datele de până acum ne arată că ne vom întoarce la condițiile normale și este important să urmărim totuși și actualizările prognozelor, a celor cu anticipație imediată, de tip nowcasting.

Interviu realizat de Larisa Calistru / Foto – Arhivă

Noi imagini spectaculoase cu podul peste Dunăre: mega-proiectul de infrastructură prinde contur; când ar putea românii circula pe el



În paralel cu lucrurile la pod, Asocierea italo-niponă Astaldi - IHI Infrastructure System lucrează din zor și la drumurile de acces fără de care nu se va putea deschide circulația, chiar dacă ar fi gata Podul propriu-zis la finalul anului.

Drumurile de acces, inclusiv un pasaj peste calea ferată, sunt în prezent în lucru, cu un grafic strâns și cu șanse moderate de a fi deschise în luna decembrie, chiar și parțial - până în DJ221B/Calea Galați pe malul brăilean și până în DN22 lângă Smârdan pe malul tulcean. Deși se știa demult de această problemă și de decalajul creat, abia din primăvara lui 2021 au fost emise autorizațiile de construcție și pentru drumurile de legătură, când lucrările la Pod erau deja de ceva timp demarate.

De ce nu suntem in stare sa construim cateva zeci de kilometri de drum de acces pentru mine este cea mai adanca enigma ! Acest pod trebuia construit in urma cu juma de secol .