SUBIECT: Se intampla in Romania

Solstiţiul de vară 2016 coincide cu Luna Plină. Începe vara astronomică. Legende, vrăji, tradiţii

Solstiţiul de vară din 2016, 21 iunie, debutul verii astronomice, coincide pentru prima dată în ultimii 50 de ani cu fenomenul de Lună Plină. Pentru prima dată după 1967, în ziua cea mai lungă a anului va fi Lună Plină. Astronomii o numesc "Luna Căpşună", deoarece astrul va avea culoarea fructului.



Solstiţiul de vară 2016 se va întâmpla pe 21 iunie la ora 01.34. Ziua cea mai lungă a anului 2016 va avea în România o durată de 15 ore şi 32 de minute, iar cea mai scurtă noapte din acest an va avea o durată de 8 ore şi 28 de minute, citim pe site-ul Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”. Luna Plină va avea culoarea căpşunei şi va fi mai mare decât de obicei, pe 21 iunie 2016.

Aşadar, luni, 21 iunie, este cea mai lungă zi a anului 2016, eveniment care marchează debutul verii astronomice. Un moment semnificativ al anului, solstiţiul de vară este asociat cu diverse tradiţii populare în toată lumea, de sorginte păgână şi creştină.

Solstiţiul de vară marchează cea mai lungă zi a anului, de obicei pe 21 iunie - 20 iunie, în anii bisecţi.

Potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti, în jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice.

Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.

Pentru un observator terestru, fenomenul se materializează pe sfera cerească prin mişcarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat faţă de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27'. La momentul solstiţiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27' distanţa unghiulară nord faţă de ecuatorul ceresc, el descriind mişcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului.

Denumirea de solstiţiu ("Soarele stă") este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52' deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, durata nopţii fiind de numai 8 ore şi 28 de minute. Din acelaşi motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopţi albe".

După momentul solstiţiului de vară, durata zilei va începe să scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. În emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Observatorul Astronomic aminteşte faptul că, bazându-se pe acest fenomen, învăţatul grec Eratostene a reuşit să determine încă din anul 250 î.e.n., cu o precizie remarcabilă, lungimea meridianului terestru. Astfel, observând Soarele la momentul culminaţiei în ziua solstiţiului de vară în oraşele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, şi Alexandria, unde Soarele avea o distanţă zenitală de 7° 12', şi cunoscând distanţa terestră între cele două oraşe, Eratostene a obţinut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operaţie geodezică cunoscută în istorie.

Un moment semnificativ al anului, solstiţiul de vară este adesea asociat cu tradiţii populare care marchează noi începuturi. Oamenii din toată lumea sărbătoresc această zi cu petreceri, picnicuri, cântece, dansuri şi focuri uriaşe.

În vechime, solstiţiul de vară era folosit pentru a calcula momentele importante privind muncile agricole. De asemenea, era o perioadă foarte populară din an pentru a organiza nunţi.

În China antică, solstiţiul de vară era asociat cu energiile feminine - yin. Atunci se celebra Pământul, feminitatea, fiind o sărbătoare complementară solstiţiului de iarnă, asociat cu raiul, masculinitatea şi energiile yang.

În vechea Galie, actuala Franţă, avea loc sărbătoarea Eponei, zeiţa fertilităţii şi protectoarea cailor, în timp ce în zonele populate de triburile germane, slave şi celtice se aprindeau focuri uriaşe. În America de Nord, băştinaşii aveau diverse ritualuri prin care sărbătoreau Soarele, cu dansuri şi post alimentar.

Ziua de 21 iunie reprezintă o ocazie pentru druizii din timpurile moderne să se adune la complexul megalitic Stonehenge din Marea Britanie, pentru a participa la diverse ritualuri păgâne. Stonehenge ("pietre în picioare", în engleza veche), inclus în patrimoniul mondial UNESCO în anul 1986, reprezintă cel mai important complex de menhire din lume. Cele 17 blocuri de piatră ale sale, care cântăresc până la 45 de tone, ce susţin alte bârne de piatră, sunt aliniate în direcţia de unde răsare Soarele în timpul solstiţiului de vară, alimentând astfel teoriile potrivit cărora complexul de la Stonehenge ar fi un observator astronomic preistoric sau un templu al Soarelui.

După răspândirea creştinismului, în Europa, multe obiceiuri păgâne au fost preluate de această religie. În zone din Scandinavia, solstiţiul de vară a fost în continuare sărbătorit, dar s-a suprapus peste sărbătoarea Naşterii Sfîntului Ioan Botezătorul - 24 iunie.

În România, solstiţiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor şi ca Drăgaica, celebrată pe 24 iunie. Asociate la rândul lor sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar şi poartă în unele locuri şi numele "Cap de vară".

Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi "Amuţitul cucului". Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiul de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară sau de Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

Potrivit etnologului Marcel Lutic "sub numele Sânziene se ascund trei elemente strâns legate între ele. Primul se referă la zânele, de obicei bune, zâne extrem de harnice în noaptea de 23 spre 24 iunie, adică noaptea Sânzienelor; al doilea este reprezentat de florile galbene ce înfloresc în preajma zilei de 24 iunie, flori având importante atribute divinatorii şi apotropaice, aceste flori fiind substitute vegetale ale zânelor cu acelaşi nume. Ultimul element vizează chiar sărbătoarea de pe 24 iunie, sărbătoare numită, mai ales în sudul României, şi Drăgaica".

Legende şi vrăji

Conform tradiţiei româneşti, solstiţiul de vară se serbează prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Oamenii se rotesc în jurul rugurilor aprinse, apoi aruncă nişte brâuri de pelin în foc, pentru ca, alături de acestea, să ardă toate posibilele necazuri care se puteau abate asupra lor. Se mai spune că cine va trece prin foc sau vă sări peste el în această noapte va fi apărat de boli, de duhuri rele şi va fi fericit, scrie fanatik.ro.

La români, solstiţiul de vară este legat de sărbătoarea Sânzienelor, marcată în ziua de 24 iunie. Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele. Noaptea de Sânziene este înconjurată de o aură de mister şi magie, fiind favorabilă vrăjilor şi descântecelor de dragoste. Coroniţele de Sânziene lăsate noaptea afară puteau asigura fetele că vor face nuntă în vară, în cazul în care erau găsite dimineaţa acoperite de rouă. Florile culese de Sânziene, aşezate sub pernă în noaptea de 23 spre 24 iunie, le puteau ajuta pe fete să îşi vadă în vis viitorul soţ.

Deşi ritualurile legate de miezul verii sunt diversificate pe cuprinsul Europei, anumite teme par să se regăsească în majoritatea culturilor. Solstiţiul de vară era o vreme a purificării prin apă şi foc, un timp când practicile magice deveneau potente, iar spiritele pământului şi cerului păşeau printre oameni. În plus, solstiţiul de vară este, se pare, favorabil unor magii puternice, care îşi pot pune amprenta pozitivă asupra unor schimbări din dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstiţiului de vară este considerată a fi o energie a pasiunii, vitalităţii, creativităţii şi belşugului. Încă din antichitate, se credea că magia practicată în timpul solstiţiului de vară are darul de a materializa dorinţe sau aspiraţii aparent imposibile.

ORA DE IARNĂ 2016. Duminică vom avea cea mai lungă zi din an. Cum s-a ajuns la asta



România va trece la ora de iarnă în noaptea dintre 29 octombrie şi 30 octombrie, astfel că va trebui să dăm ceasurile înapoi cu o oră. Duminică dimineaţa, ora 4:00 va deveni ora 3:00, astfel că 30 octombrie va fi cea mai lungă zi a anului 2016.

ORA DE IARNĂ 2016. Trecerea la ora de iarnă, prin schimbarea orei 4:00 cu ora 3:00, în noaptea de 29 octombrie spre 30 octombrie, se face în conformitate cu Ordonanţa de Guvern nr. 20 din 18.08.1997, privind stabilirea orarului de vară-iarnă.

Ora de iarnă a fost instaurată în România în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a fost în vigoare. De abia după 36 de ani, în 1979, s-a revenit la acest procedeu.

ORA DE IARNĂ 2016. România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită "timpul legal român".

CFR Călători a anunţat că trecerea la ora Europei Orientale nu modifică mersul trenurilor în vigoare. Trenurile de călători vor pleca din gări (staţiile din care se formează) după ora oficială de vară până în noaptea de 29 / 30 octombrie ora 4.00, care devine ora 3.00.

ORA DE IARNĂ 2016. Astfel, în noaptea de 29 / 30 octombrie 2016, când ora 4.00 devine ora 3.00, toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 4.00 vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora Europei Orientale, potrivit unui comunicat de presă al CFR Călători.

ORA DE IARNĂ 2016. Totodată, trenurile de călători aflate în circulaţie după ora 4.00, ora oficială de vară, vor opri în staţiile din parcurs stabilite, unde vor staţiona până la ora de plecare din orarul în vigoare după noua oră. Trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinaţie.

Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea la ora Europei Orientale se face tot duminică, 30 octombrie 2016, între staţiile de frontieră cu Republica Moldova, Ungaria, Serbia, Bulgaria şi Ucraina, trenurile vor circula după orele din mersul de tren în vigoare.

ORA DE IARNĂ 2016. Nu toate ţările folosesc în acest moment ora de vară, ci doar 70 de ţări din întreaga lume. În plus, nu toate ţările au aceleaşi perioade pentru schimbarea orei de vara. Din toamna anului 2011, Rusia a renunţat la acest sistem, pe motiv că "schimbarea orei de două ori pe an este un lucru nociv la adresa sănătăţii oamenilor şi provoacă stres".

Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că, la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.

ORA DE IARNĂ 2016. Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale - ora fusului 1 şi a Europei Orientale - ora fusului 2.

ORA DE IARNĂ 2016. Cel care a gandit prima dată ca posibilă introducerea acestui tip de orar convenţional a fost neo - zeelandezul George Vernon Hudson, în 1898.

Agenţia care se va ocupa de recuperarea prejudiciilor devine funcţională

La finele acestei luni, Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), instituţia creată în 2015 cu scopul de a recupera prejudiciile produse prin infracţiuni, va deveni operaţională. Astfel, va putea prelua în administrare bunurile mobile confiscate de la persoanele condamnate cărora justiţia le impută un prejudiciu. Până acum, această misiune a fost îndeplinită de ANAF care a obţinut din valorificarea bunurilor confiscate aproximativ 21 de milioane de lei.

”Statu` la vase”, obicei unic şi străvechi în lunea Paştelui. Obiceiul, care îşi are originile în negura timpului, a fost RELUAT în anul 2008, după o

”Statu` la vase”, un obicei unic şi străvechi în România, sărbătoreşte în a doua zi de Paşti toate cuplurile căsătorite în ultimele 12 luni originare din comuna Şugag, judeţul Alba, acestea oferind sătenilor şi invitaţilor bucate tradiţionale şi primind, în schimb, daruri de trebuinţă în gospodărie.



În acest an, la străvechiul obicei închinat vieţii de familie, denumit ”Statu` la vase”, care are loc în comuna Şugag din Munţii Sebeşului, sunt cinstite optsprezece perechi de tineri, care s-au căsătorit în anul pascal 2016-2017.

Acesta este cel mai mare număr de cupluri sărbătorite înregistrat în ultimii ani, potrivit organizatorilor, Centrul de Cultură ”Augustin Bena” Alba. În 2016 au fost sărbătorite cinci cupluri, iar în urmă cu doi ani şapte cupluri.

Obiceiul se desfăşoară în curtea bisericii din Şugag, după Liturghie, unde, conform tradiţiei, tinerele familii, îmbrăcate în frumosul şi elegantul port popular, îşi aşteaptă naşii, rudele şi prietenii care aduc vase sau alte daruri potrivite pentru gospodărie, iar apoi rămân împreună până seara.

De luna asta, aleșii locali și polițiștii vor primi salarii mult mai mari

Salariile demnitarilor de la nivel local vor crește cu 30% față de nivelul pentru luna martie 2017, potrivit unui Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017, votat astăzi de Camera Deputaților, ca For decizional. Măririle salariale vor putea intra în vigoare după ce sunt promulgate de președintele României și publicate în Monitorul Oficial.

Concret, mărirea cu 30% a salariilor de bază îi vizează pe primari, viceprimari, precum și pe președinții și vicepreședinții consiliilor județene, așa cum se explică și în proiect. Mărirea ar urma să se aplice începând cu salariul aferent lunii aprilie.

De majorări vor beneficia, de asemenea, și personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor. Pentru aceștia creșterea va fi de 40% din salariul de bază, raportat la veniturile pentru luna martie.

De aceeași creștere va beneficia și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, planificat să asigure continuitatea îndeplinirii atribuțiilor specifice, în afara programului normal de lucru, de la domiciliu.

Notă: OUG nr. 9/2017 a trebuit aprobată de Parlament prin lege, așa cum se întâmplă cu toate ordonanțele de urgență, însă deputații i-au mai adus recent și câteva amendamente prin legea de aprobare, printre care și aceste majorări salariale.

2 aug.2017 in Sinaia. Au persoanele cu dizabilitati astfel de masini ?!?!?!

Nu ! Nu cred ca persoanele cu dizabilitati au venituri uriase incat sa-si cumpere decapotabile.

Exista cateva exceptii teoretice si anume; persoana sa intre in posesia unei mosteniri uriase. Dar, statistic vorbind, sansa ar fi una la un milion.

Echinocţiul de toamnă – când întunericul învinge lumina. În 22 septembrie, la ora 23.01, începe toamna astronomică

Trecerea în anotimpul toamnă din punct de vedere astronomic este marcată de echinocțiul de toamnă. Există două astfel de fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă. În timpul echinocţiului, Soarele se află exact pe ecuatorul ceresc, iar ziua şi noaptea au o durată egală în orice loc al planetei, cu excepţia regiunilor polare. În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primăverii.



Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică - potrivit site-ului Observatorul Astronomic Vasile Urseanu.

În această zi, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale Est şi Vest.

În zona Polului Nord începe lunga noapte polară, iar în cea a Polului Sud, Soarele va sta deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară.

Din momentul echinocţiului de toamnă, durata zilei descreşte, iar cea a nopţii creşte, până la solstiţiul de iarnă, începutului iernii astronomice, care are loc în jurul datei de 21 decembrie.

Echinocţiul (numit şi echinox), momentul când ziua şi noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, are loc de două ori pe an.

Primul echinocţiu al anului are loc în jurul datei de 21 martie, în momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera sudică în cea nordică, iar al doilea echinocțiu, când soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie.

În datele echinocţiului, Soarele răsare în orice punct de pe glob, cu excepţia polilor, aproximativ la ora 06:00 şi apune aproximativ la ora 18:00 (ora locală). Aceste ore nu sunt exacte din mai multe motive:

Soarele are un diametru mult mai mare decât al Terra şi de aceea în orice moment, mai mult de jumătate din Pământ poate fi luminat de soare,
Datorată fusului orar, cele mai multe locuri din lume folosesc ora locală oficială care diferă cu mai multe minute, sau chiar ore, de cea solară,
Chiar şi acolo unde ora locală oficială este aceaşi cu ora solară, oamenii nu vor vedea soarele răsărind exact la 06:00 şi apunând exact la ora 18:00, din cauza aşa numitei ecuaţii a timpului determinată de înclinaţia orbitei Pământului şi de plasarea lui excentrică în orbită. La echinocţii, diferenţa poate fi de +8 şi respectiv −8 minute,
Răsăritul şi apusul soarelui sunt de obicei definite ca ivirea sau dispariţia marginii superioare a discului solar şi nu a centrului său, care devine vizibil, sau dispare, cu la o diferenţă de cel puţin un minut. La aceasta se adaugă şi fenomenul de refracţie atmosferică care schimbă poziţia aparentă a soarelui, iar aceste două efecte combinate fac ca ziua la echinocţiu să aibă 12 ore şi 7 minute, iar noaptea doar 11 ore şi 53 de minute. Diferenţete cresc odată cu latitudinea astfel încât până la aprox. 100 de km de fiecare pol, în ziua echinocţiului, soarele este pe cer 24 de ore,
Înălţimea orizontului determină lungimea zilei. Ziua este mai lungă pentru un observator situat pe vârful unui munte şi mai scurtă dacă ar sta în vale.
Primii care revendică descoperirea acestui eveniment sunt grecii

Denumirea vine din latină – și se traduce prin – noapte egală. Mai precis descoperirea echinocțiilor și a succesiunii acestora i s-ar datora unui astronom și matematician din secolul al doilea înainte de Hristos, pe numele său Hipparchus (cca. 190 -120 î. Hr.), ale cărui concluzii s-au bazat pe mai vechile observații astronomice ale unui alt astronom grec, Aristarchus din Samos care, cu o sută de ani înainte descoperise diferența între anul sideral și cel tropic. Cu toate acestea legenda pe care grecii o leagă de echinocțiul autumnal este mult mai veche.

În 2017, în emisfera nordică acest fenomen astronomic are loc la 22 septembrie

La latitudinile țării noastre, în zile din preajma acestei date, Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit și orizont. Echinocțiul de toamnă se produce la 23 h 01 m (timp legal românesc).

Primarul Cornel Ionică explică de ce Consiliul Local Piteşti votează hotărâri legate de transportul cu… METROUL

Primăria Piteşti a votat, la începutul săptămânii trecute, o hotărâre de Consiliu Local “privind aprobarea metodologiei de acordare a gratuității la transportul cu metroul beneficiarilor Legii nr. 448/2006 privind protectia și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap”・

Pentru că în textul acesteia apare şi cuvântul METROU, deşi, evident, nici în secolul următor Piteştiul nu va beneficia de aşa mijloc de trasport, primarul Piteştiului a revenit cu precizări. Spune că legea, românească fiind, are nişte prevederi orecum hilare în anumite contexte, cum este şi acesta! Şi nu are ce face, deşi toată lumea face mişto de domnia sa şi colegii consilieri, trebuie să reproducă în hotărârârea de consiliul exact textul de lege.

Cu privire la aplicarea Legii nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, reiterez următoarele:

Potrivit acestei reglementări, persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiază de gratuitate pe toate liniile de transport urban, cu mijloacele de transport în comun DE SUPRAFAȚĂ și cu METROUL.
Transportul se efectuează în baza legitimației de transport urban care este valabilă pe întreg teritoriul țării, fiind recunoscută de TOATE STRUCTURILE DE TRANSPORT LOCAL.

Legitimația este eliberată de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, finanțarea fiind făcută din BUGETELE LOCALE.

Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 419/20.11.2017 privind aprobarea metodologiei de acordare agratuității la transportul cu metroul, beneficiarilor Legii nr. 448/2006 privind protectia și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în aplicarea Legii nr.448/2006, a fost aprobată Metodologia de acordare a gratuității la transportul cu METROUL, precum și categoriile de persoane cu handicap care pot beneficia de aceste gratuități.

Concluzionând, promovarea și adoptarea Hotârârii Consiliului Local nr. 419/20.11.2017 s-a făcut în aplicarea Legii nr.448/2006.

Ora de vară 2018. Când se schimbă ora

Ora de vară 2018. Anual, în ultima duminică a lunii martie, România trece la ora de vară. Așadar, se va trece la ora de vară în noaptea de 24 spre 25 martie, iar prin schimbarea orei de la ora de iarnă la ora de vară se înțelege faptul că ora 3:00 va deveni ora 4:00.



Astfel, prin trecerea la ora de vară, ziua de duminică – 25 martie 2018 – va avea 23 de ore în loc de 24.

ORA DE VARĂ 2018: Cum a luat naștere mecanismul schimbării orei
Conceptul numit ora de vară a fost prima dată adus în discuție în anul 1895, în Noua Zeelenadă. Cel care a venit cu această idee a fost entomologul George Vernon Hudson.

Sistemul are ca scop folosirea luminii Soarelui pe o perioadă cât mai lungă din zi. În acest mod, activitățile se desfășoară cât mai mult posibil pe lumină naturală, iar acest lucru este benefic din cel puțin două puncte de vedere.

Lumina naturală, spre deosebire de cea artificială, este un stimulator al tonuslui fizic și psihic. În al doilea rând, prin trecerea la ora de vară se economisește și energia electrică necesară iluminatului artificial.

În prezent, mecanismul prin care se schimbă ora, în preajma echinocțiilor de primăvară și de toamnă, respectiv trecerea la ora de vară și la ora de iarnă, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă.

Trecerea la ora de vară 2018 în România
România a aderat la ora de vară pentru prima dată în anul 1932. Între anii 1943-1979 practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. În anul 1997 România a intrat în rândul celorlalte țări europene care aderau la ora de vară în ultima duminică din luna martie, iar acest lucru este valabil și în prezent.

La începutul lunii martie 2018, mai mulţi parlamentari români au dorit renunţarea la ora de vară. Deputatul PMP (Partidul Mișcarea Populară), Marius Paşcan, a iniţiat un proiect legislativ prin care propune renunţarea la ora de vară, motivând că aceasta are efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi că perturbă transportul feroviar şi aerian.

„Introdusă în anul 1916, ca o necesitate impusă de condiţiile economice generate de Primul Război Mondial, ora de vară a avut drept scop crearea unei economii în privinţa consumului de energie electrică şi termică”, potrivit expunerii de motive.

Iniţiatorul precizează că studiile efectuate în ultima perioadă au relevat faptul că această modificare a orei legale nu generează economii din punct de vedere energetic şi provoacă un puternic disconfort asupra marii majorităţi a populaţiei, iar modificarea orei generează perturbări ale transportului feroviar şi aerian, spune iniţiatorul, scrie , scrie Mediafax.

Parlamentul European nu elimină ora de vară și ora de iarnă
Parlamentul European nu elimină ora de vară, deși a votat, la data de 7 februarie, în favoarea introducerii aceluiași timp pe tot parcursului anului.

Urmează ca membrii Consiliului European să evalueze în detaliu directiva privind trecerea la ora de vară și la cea de iarnă și, dacă este cazul, să propună revizuirea ei.

Parlamentarii eruopenii au spus că vor ruga Comisia Europeană – care în trecut s-a opus acestei schimbări – să implementeze decizia.

ORA DE VARĂ 2018: Cum ne afectează
Schimbarea orei, fie ea de vară sau de iarnă, are, de cele mai multe ori, repercusiuni asupra psihicului și sănătății populației care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare.

Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Mai mult, studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară au loc mai multe accidente rutiere decât în mod normal. Asta tocmai pentru că această schimbare favorizează apariția oboselii și a lipsei de atenție în cazul multor persoane.

De cât timp are nevoie organismul pentru a se adapta la ora de vară

Iar dacă totuși te temi că ai putea avea probleme cu adaptarea la noua oră, iată și câteva motive să își descrețești fruntea, dar și care să te ajute să îți întărești psihicul.

Trenul privat care străbate România şi face senzaţie oferind condiţii de lux la preţuri mai mici decât ale CFR: „Să ai duşul tău e cea mai tare idee”



Două trenuri private, produse şi operate de o companie românească, circulă din luna decembrie 2017 pe rutele Arad-Timişoara-Craiova-Bucureşti şi retur, respectiv Bucureşti-Braşov şi retur. Unul dintre călătorii de pe ruta Timişoara-Bucureşti a catalogat condiţiile din trenul privat drept „spectaculoase”. „Asta e normalitatea”, a spus un alt tânăr.

Transcarpatic, un tren produs la Arad de Astra Vagoane şi operat de Astra Trans Carpatic, face furori printre călătorii care traversează România pe ruta Arad – Timişoara – Craiova – Bucureşti şi retur. Pus în circulaţie în luna decembrie a anului trecut, Transcarpatic face concurenţă serioasă trenului CFR care circulă pe ruta Timişoara – Bucureşti, punând la dispoziţia călătorilor vagoane de dormit cu toalete şi duşuri proprii. Astfel, trenul are cabine de lux dotate cu două paturi, chiuvetă, duş şi toaletă. CFR vs Transcarpatic Un drum Timişoara – Bucureşti, la vagonul de dormit cu cabină de lux costă 216 lei, în preţ fiind incluse o cafea, o apă şi un sandwich. Un bilet pe aceeaşi rută, dar într-o cabină cu două paturi, chiuvetă proprie, dar duş şi toaletă la capătul holului costă 196 de lei, în preţ fiind incluse, de asemenea, o apă, o cafea şi un sandwich.

Un drum Timişoara – Bucureşti, la vagonul de dormit cu cabină de lux costă 216 lei, în preţ fiind incluse o cafea, o apă şi un sandwich. Un bilet pe aceeaşi rută, dar într-o cabină cu două paturi, chiuvetă proprie, dar duş şi toaletă la capătul holului costă 196 de lei, în preţ fiind incluse, de asemenea, o apă, o cafea şi un sandwich. Prin comparaţie, un bilet Timişoara – Bucureşti cu trenul CFR, într-un vagon de dormit, fără posibilitatea de a face duş, şi cu toaleta şi chiveta la capătul holului costă 227 de lei.

Un bilet la vagon, clasa a doua cu Transcarpatic costă 102 lei, în timp ce acelaşi bilet pentru un tren CFR costă 101 lei. Una dintre diferenţe este aceea că scanuele trenului privat (îmbrăcate în imitaţie de piele) sunt reglabile şi mai confortabile, iar în vagoanele trenului privat este internet wi-fi. Reţeaua funcţionează, însă, greu fiind chiar momente în care internetul nu este disponibil. O altă diferenţă majoră între trenul privat şi cel de stat este aceea că la Transcarpatic biletele pot fi achiziţionate din tren, fără costuri suplimentare, aşa cum este în cazul CFR. În plus, studenţii, elevii şi pensionarii beneficiază de aceleaşi reduceri ca pe trenurile CFR. Toate detaliile despre curse, tarife şi servicii pot fi găsite pe site-ul companiei care operează trenul privat www.astratranscarpatic.ro.

Călător al trenului privat: „În sfârşit mă simt într-un tren normal” La solicitarea „Adevărul”, conductorul Mihail Nicolae a acceptat să facă o prezentare a trenului. Călătorii pe care i-am întâlnit în timpul filmării s-au declarat încântaţi de condiţiile pe care le au în trenul privat. „Arată super-bine. Faţă de ce am văzut până acum, e spectaculos. Nici nu se compară. Să ai duşul tău e cea mai tare idee că e curat şi miroase bine”, au spus doi tineri care şi-au luat bilet la vagonul de dormit. „În sfârşit mă simt într-un tren normal. E prima dată. Mi se pare super, super fain. Sunt foarte curate”, a declarat un tânăr care şi-a cumpărat bilet la cuşetă. Reprezentantul companiei feroviare private a declarat că sunt zile în care sunt pasageri mai puţini pe ruta Arad – Bucureşti, dar sunt şi zile în care trenul este plin.

9 mai, ziua Independenţei de Stat a României

La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878.

La începutul anului 1977, România era vasală Imperiul Otoman, era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor.



Astfel, izbucnirea Războiul ruso-turc în aprilie 1877, a reprezentat ocazia ideală pentru a profita de contextul internaţional în realizarea independenţei României.

În aprilie 1877, România a semnat convenţia cu Rusia prin care permitea armatei ruse să treacă pe teritoriul ei şi să ocupe linia Dunării până la gura Oltului. În temeiul aceleiaşi convenţii, armata română s-a angajat să fie concentrată în Oltenia de sud.

La 9 mai 1877, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare... Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”.

A doua zi, la 10 mai, Camerele reunite au proclamat şi votat independenţa României, iar domnitorul Carol I a promulgat-o, fiind apoi publicată în Monitorul Oficial.

Totodată, Guvernul român a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.

Pe front, în iunie, trupele ruse au trecut Dunărea şi au început operaţiile pe teritoriul Imperiului Otoman, dar s-au lovit de rezistenţa lui Osman Paşa, la Plevna, fiind nevoite să oprească înaintarea. Astfel, 38.000 de soldaţi români şi 108 tunuri, parte a Diviziilor 2 şi 4 infanterie şi a unei divizii de rezervă, au intrat în toiul războiului de peste Dunăre, potrivit Enciclopedia României.

La 30 august 1877, trupele române şi ruse vor porni un atac urmat de cucerirea redutei Griviţa 1 de către români. Două luni mai târziu, românii au cucerit şi cetatea Rahova. Plevna a reuşit să reziste până la 28 noiembrie, fiind încercuită de trupele ruso-române. Osman Paşa a încercat să străpungă încercuirea şi să se retragă, dar manevra sa a eşuat, astfel încât el şi armata sa s-au predat.

După căderea Plevnei, trupele române au trecut la asedierea Vidinului, iar cele ruse au pornit în grabă către Constantinopol. După ce au cucerit Plovdiv (Filipopol) şi Edirne (Adrianopol) şi au ajuns în apropierea capitalei la 18 ianuarie 1878, Turcia a fost nevoită să ceară un armistiţiu. În acest context, la 19 februarie 1878 s-a semnat tratatul de la San Stefano.

Tratatul recunoştea, printre altele, independenţa României, întărită la Congresul de la Berlin din vara anului 1878. România a fost recunoscută ca stat independent şi i s-a restabilit autoritatea asupra Dobrogei. Portului Constanţa i-a fost asigurat accesul direct la Marea Neagră. Rusia câştiga, însă, gurile Dunării şi relua în stăpânire judeţele din sudul Basarabiei, care fuseseră retrocedate României prin tratatul de pace de la Paris din 1856.

ECHINOCŢIU DE TOAMNĂ 2018. Tradiţii şi obiceiuri. Ce NU este bine să faci

Echinocţiul de toamnă 2018 reprezintă debutul toamnei din punct de vedere astronomic. Din acest moment, ziua scade treptat, iar noaptea devine din ce în ce mai lungă, până la solstiţiul de iarnă, marcat pe 22 decembrie.

Ca în fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie atenția ne este îndreptată spre momentul în care pașim în toamna astronomică.



În 2018, echinocțiul de toamnă are loc pe 23 septembrie, la ora 04:54.

Acesta este momentul echinocțiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°.

Punctul echinocțiului de toamnă, numit și „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (ce reprezintă proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.

ECHINOCTIU DE TOAMNA 2018. Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primavară.

În emisfera sudică a Pământului, data de 23 septembrie marchează începutul primaverii.

La latitudinile tarii noastre, în aceste zile Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit si orizont.

Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc momentul solstițiului de iarnă.

În tradiţiile tuturor popoarelor, echinocţiul de toamnă este legat de încheierea muncilor agricole, de sărbătorirea recoltelor.

Echinocţiul de toamnă este un punct de cotitură pentru natură, când se iau ultimele recolte şi se sădesc seminţe pentru toamnă. Păsările se retrag în ţările călduroase, iar celelalte animale îşi fac provizii şi se pregătesc pentru frig. Tradiţia spune că florile se plâng una către alta pentru a se usca. De începutul anotimpului mai rece sunt legate câteva superstiţii. Acum se face primul must, din struguri călcaţi în coşarcă. Se bat nucii, se adună merele şi gutuile. Tradiţia spune că ultimele fructe din pomi se lasă pentru Mama Natură. Tradiţia spune că e o perioadă de introspecţie, în care ne facem planuri şi ne regenerăm, precum natura. În mitologia greacă, toamna începea când se întorcea zeiţa Persefona împreună cu soţul ei, Hades, în lumea subpământeană. Noul sezon te face să pui în balanţă eșecurile şi reuşitele din lunile din urmă.

Echinocțiu de toamnă 2018. Obiceiuri și tradiții

Se spune că în calendarul popular se păstrează în perioada echinoțiului de toamnă amintirea celebrării unui străvechi început de an. „Părinții Bisericii creștine au suprapus aici, peste moartea și renașterea Zeiței Muma de origine neolitică, sărbătorile Adormirii (morții) și Nașterii Fecioarei Maria”, explică profesorul Ion Ghinoiu.

Obiceiuri importante sunt concentrate în jurul zilei Crucii. La biserică se duc buchete de flori cu care se împodobesc crucea. Se spune că florile și frunzele sunt bune de leac, vindecă durerile de cap și de dinți, iar cu crenguțele de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri.

De asemenea, la biserică se duc și prune, care după ce sunt sfințite se pot păstra timp îndelungat și vindecă „de bube”.

Tradiția spune că florile se plâng una alteia în perioada aceasta pentru a se usca.

NUNTA REGALĂ IN ANUL CENTENARULUI!

Fostul principe Nicolae s-a casatorit cu Alina Maria Binder. Arhiepiscopul Calinic: Regele era necajit ca a avut doar fete, i-a dat Dumnezeu un nepot.

Fostul principe Nicolae si aleasa sa, Alina Maria Binder, s-au casatorit duminica, in Sinaia. Familia Regala a Romaniei nu a participat la acest eveniment, in schimb, mirii au fost insotiti de oaspeti de seama.



16.45 Ceremonia religioasa la Biserica "Sfantul Ilie"s-a incheiat, fostul principe Nicolae si sotia lui parcurgand drumul catre Cazinoul din Sinaia, unde va avea loc receptia, intr-o trasura unicat in Romania, transmite Mediafax.

Nepotul Regelui Mihai si sotia sa au fost aplaudati in fata bisericii, iar oamenii au cantat "La multi ani".




Slujba cununiei a avut loc la Biserica "Sfantul Ilie" din Sinaia, acolo unde s-a casatorit religios si Principesa Ileana a Romaniei, ceremonia fiind oficiata de un sobor de preoti condus de IPS Calinic, Arhiepiscopul Argesului si Muscelului, potrivit News.ro.

"Un adevarat roman rege si un rege adevarat roman. Este rege istoric (...) Model de familist. El era necajit ca a avut decat fete, cinci, nu a avut un baiat, dar i-a dat Dumnezeu un nepot. Pe Nicolae, care l-a destinat pe el urmas, in sfarstit, cu dragoste si cu multa atentie. Singurul din familie, dupa Constitutie", a declarat inaltul prelat.

Calinic a spus ca nunta ar fi trebuit facuta la Curtea de Arges si nu la Sinaia.

"L-am incuraraj pe Nicolae ca este necesar sa mearga pe picioarele sale, asa ca si pana acum. Si sa nu traiasca cu sperante in mosteniri nemuncite. I-am spus in felul meu ca mergem impreuna sa vopsim garduri. Regele Mihai a crescut gaini.... Nu va spun cate gaini a avut. Sa facem santuri, ca-i nevoie in Romania de santuri, sa varuim case si blocuri, si Alina sa ne aduca apa rece. Iar mai ales sa maturam pe strada, ca totul sa fie prospat si curat. La care principele Nicolae a zis: Da, mergem! Sa vedem daca se tine de cuvant."

Ora de IARNĂ 2018. Dormim mai mult cu o oră: Când trece România la ora de iarnă?

recerea la ORA DE IARNĂ va avea loc în acest an, în noaptea de 28 octombrie. Ora 4:00 va deveni ora 3:00 şi vom dormi mai mult cu o oră.

Acest mecanism de schimbare a orei este folosit de România din 1932, acesta fiind folosit de peste 100 de ţări din întreaga lume.

Ora de iarnă este de fapt ora legală oficială standard, de multe ori doar ora oficială, legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea ţărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an şi aprilie a anului următor.

Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărei scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră. Cel care s-a gândit prima dată la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convenţional a fost un neo-zeelandez pe numele Hudson, în 1898.