SUBIECT: Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii

Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii

În M. Of. nr. 1089 din data de 4 decembrie 2023 a fost publicată Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.

Redăm, în continuare, cele mai importante dispoziții regăsite în respectivul act normative.

Structură

TITLUL I. Dispoziții generale

TITLUL II. Bugetul asigurărilor sociale de stat

TITLUL III. Contribuția de asigurări sociale

TITLUL IV. Prestații de asigurări sociale în sistemul public de Pensii

CAPITOLUL I. PENSII

SECȚIUNEA 0

SECȚIUNEA 1 – Pensia pentru limită de vârstă

SECȚIUNEA a 2-a – Pensia anticipată

SECȚIUNEA a 3-a – Pensia de invaliditate

SECȚIUNEA a 4-a – Pensia de urmaș

CAPITOLUL II. Calculul prestațiilor de asigurări sociale

SECȚIUNEA 1 – Calculul pensiilor

CAPITOLUL III. Stabilirea și plata pensiilor

CAPITOLUL IV. Alte prestații de asigurări sociale

TITLUL V. Casa Națională de Pensii Publice

CAPITOLUL I. Organizarea CNPP

CAPITOLUL II. Atribuțiile CNPP și ale caselor teritoriale de pensii

CAPITOLUL II. Jurisdicția asigurărilor sociale

TITLUL VI. Dispoziții tranzitorii și finale

CAPITOLUL I. Dispoziții tranzitorii

CAPITOLUL II. Dispoziții finale


Contribuția de asigurări sociale

Art. 25

„(1) Contribuabilii sistemului public de pensii sunt cei care datorează contribuții de asigurări sociale și sunt prevăzuți, în mod expres, de Codul fiscal, respectiv:

a) persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, cele care realizează venituri ca urmare a desfășurării unor activități independente, precum și cele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală;

b) persoanele juridice și fizice care au calitatea de angajatori, precum și entitățile asimilate angajatorilor, potrivit Codului fiscal, instituțiile care efectuează plata drepturilor de șomaj pentru șomerii prevăzuți la art. 6 alin. (1) lit. e), persoanele juridice sau fizice plătitoare de venituri persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. f), altele decât cele care depun declarație individuală de asigurare.

(2) Sunt contribuabili ai sistemului public de pensii persoanele care desfășoară activitate în calitate de prestator și care datorează contribuția de asigurări sociale.

(3) Sunt contribuabili ai sistemului public de pensii și persoanele fizice care sunt asigurate, conform prezentei legi, pe baza contractului de asigurare socială.

(4) Cotele de contribuții de asigurări sociale sunt prevăzute în Codul fiscal”.

(…)

Egalizarea vârstei de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților. Stagiul de cotizare

Art. 47

„(1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.

(2) Stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

(3) Stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creșterea stagiului complet de cotizare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.

(4) La calculul stagiului minim de cotizare contributiv și al stagiului complet de cotizare contributiv se ia în considerare și perioada prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. e).

(5) Începând cu data finalizării eșalonării prevăzute în anexa nr. 5, stagiul minim de cotizare contributiv, stagiul complet de cotizare contributiv și vârsta standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege, sunt majorate în funcție de evoluția speranței de viață din România, la un interval de maximum 3 ani.

(6) În situația în care se constată o evoluție pozitivă a speranței de viață, autoritățile competente vor lua măsuri de modificare a stagiului minim de cotizare contributiv, a stagiului complet de cotizare contributiv și a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada de creștere a speranței de viață, prin modificarea cadrului legal. În situația în care se constată o evoluție negativă a speranței de viață, stagiile de cotizare și vârsta standard de pensionare nu pot fi majorate.

(7) În situația în care creșterea stagiului minim de cotizare contributiv, a stagiului complet de cotizare contributiv și a vârstei standard de pensionare este mai mică de o lună, prevederile alin. (6) nu se aplică.

( Odată cu publicarea proiecțiilor Ageing Working Group (AWG), la fiecare 3 ani, Consiliul fiscal întocmește un raport prin care verifică dacă stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare au fost modificate în funcție de evoluția speranței de viață. Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal. În situația în care sunt identificate abateri de la prevederile alin. (6), Guvernul este obligat să majoreze stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare conform alin. (6)”.

(…)

Art. 51

„(1) Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv și care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, astfel:

Tabelul nr. 3



(2) Reducerea vârstei de pensionare prevăzută la alin. (1) se aplică și în cazul în care numărul de copii cuprinde și copii adoptați și crescuți pe o perioadă de cel puțin 13 ani”.

(…)

Pensia anticipată

Art. 58

„(1) Pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, prevăzut în anexa nr. 5, precum și celor care au depășit stagiul complet de cotizare contributiv cu până la 5 ani.

(2) La stabilirea stagiului complet de cotizare contributiv, necesar acordării pensiei anticipate, nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare încheiat, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în baza prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021, cu modificările ulterioare, precum și ale art. 6 alin. (2) și (3) din prezenta lege.

(3) Cuantumul pensiei anticipate se stabilește prin diminuarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă, în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 și cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 4.

Tabelul nr. 4



Pensia de invaliditate

Art. 61

„(1) Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare și care au capacitatea de muncă diminuată din cauza:

a) accidentelor de muncă și bolilor profesionale, constatate conform legii;

b) altor boli și accidente care nu au legătură cu munca.

(2) La stabilirea stagiului de cotizare contributiv realizat necesar acordării pensiei de invaliditate nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare încheiat, începând cu data de 1 ianuarie 2018, în baza prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 163/2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021, cu modificările ulterioare, precum și ale art. 6 alin. (2) și (3) din prezenta lege.

(3) Au dreptul la pensie de invaliditate și elevii, ucenicii și studenții care au capacitatea de muncă diminuată din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale.

(4) Au dreptul la pensie de invaliditate angajații români care prestează muncă în străinătate din dispoziția angajatorilor români, în condițiile legii și ale regulamentelor europene sau acordurilor bilaterale privind coordonarea sistemelor de securitate socială, după caz, dacă au înregistrat un accident de muncă și dețin un document emis conform regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 și nr. 987/2009 care să ateste faptul că fac obiectul legislației de securitate socială din România, respectiv documentul portabil A1”.

Pensia de urmaș

Art. 75

„(1) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani.

(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenit soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus”.

Calculul pensiilor

Art. 83

„(1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință.

(2) La determinarea cuantumului pensiei conform alin. (1), fracțiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului”.

Art. 84

„*) N.n. – ATENȚIE! Potrivit art. 167 din Lege, art. 84 alin. (6) intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.

(1) Valoarea punctului de referință prevăzută la art. 83 alin. (1) reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a prezentei legi și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv nivelul 25.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință este de 81 de lei.

(3) Începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de Institutul Național de Statistică.

(4) În situația în care unul dintre indicatorii prevăzuți la alin. (3) are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de referință se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.

(5) În situația în care indicatorii prevăzuți la alin. (3) au valori negative se păstrează ultima valoare a punctului de referință.

(6) În anul 2024, valoarea punctului de pensie prevăzută pentru anul 2023, respectiv de 1.785 de lei, se majorează cu 13,8% și este de 2.032 de lei.

(7) Începând cu anul 2025, procentul de majorare rezultat din aplicarea prevederilor alin. (3)-(5) nu poate fi mai mare decât procentul de creștere al veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale la buget sau rata medie anuală a inflației din ultimii 2 ani, indicatori definitivi, cunoscuți în ultimii 2 ani anteriori, comunicați de Institutul Național de Statistică, situație în care se acordă procentul cel mai avantajos.

( În luna iunie a fiecărui an, Consiliul Fiscal întocmește un raport referitor la respectarea regulilor de majorare a valorii punctului de referință, conform alin. (3)-(5), precum și la eventualele abateri de la regula de majorare și impactul financiar determinat de acestea. Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal.

(9) În situația constatării abaterilor prevăzute la alin. (, autoritățile competente vor lua măsuri corective, prin modificarea cadrului legal, pentru a compensa impactul financiar, în valoare actualizată netă, generat de majorările ad-hoc ale valorii punctului de referință.

(10) Începând cu anul 2027 și periodic, din 3 în 3 ani, Consiliul Fiscal întocmește un raport privind evoluția cheltuielilor cu pensiile publice în funcție de proiecțiile Ageing Working Group (AWG). Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal.

(11) În situația constatării depășirii cheltuielilor cu pensiile publice comparativ cu raportul la care face referire alin. (10), luate în considerare la momentul adoptării prezentei legi, autoritățile competente vor lua măsurile necesare pentru revenirea la referința stabilită, exprimată ca procent din PIB, inclusiv de creștere a contribuțiilor de asigurări sociale de stat”.

Art. 85

„(1) Numărul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia și a numărului de puncte de stabilitate.

(2) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.

(3) Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel:

a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;

b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;

c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.

(4) Stagiile de cotizare contributive prevăzute la alin. (3) sunt cele realizate în sistemul public de pensii.

(5) Numărul de puncte de stabilitate prevăzut la alin. (3) se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an.

(6) Prevederile alin. (3)-(5) nu se aplică pentru perioadele în care se cumulează pensia din sistemul public sau, după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii.

(7) Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv.

( În situația asiguraților care, în aceeași perioadă de timp, pe lângă veniturile de natura celor prevăzute de Codul fiscal pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale, dovedesc și venituri asigurate în baza unui contract de asigurare socială, la determinarea punctajului lunar se au în vedere veniturile lunare asigurate cumulate.

(9) În cazul persoanelor care au încheiat contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (3), punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului lunar asigurat la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul în care s-a încheiat contractul de asigurare socială.

(10) Punctajul lunar calculat în condițiile alin. (9) se atribuie pentru fiecare lună calendaristică prevăzută în contractul de asigurare socială pentru care s-a achitat contribuția de asigurări sociale.

(11) La calcularea punctajelor anuale, a punctajelor lunare și a numărului total de puncte realizat se utilizează 5 zecimale.

(12) În situația asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condițiile prezentei legi se corectează cu raportul dintre cota de contribuție de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii de asigurat, prevăzută de Codul fiscal, din care s-a dedus cota de contribuție aferentă fondului de pensii administrat privat și cota de contribuție prevăzută pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, potrivit Codului Fiscal, sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale”.

(…)

Stabilirea și plata pensiilor

Art. 89

„(1) Pensia se acordă la cererea titularului dreptului sau reprezentantului legal al acestuia, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.

(2) Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii acestor condiții, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază titularul.

(3) Obligația depunerii actelor prevăzute la alin. (2) revine în exclusivitate titularului sau reprezentantului legal al acestuia.

(4) În aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, persoanele care au locul de ședere permanentă în străinătate pot depune cererea prin care solicită acordarea de drepturi de pensie din sistemul public de pensii, împreună cu actele prin care se face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, la instituția de asigurări sociale competentă din statul de ședere permanentă.

(5) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (2) sau (4), poate fi retrasă la solicitarea titularului, a reprezentantului legal ori a mandatarului desemnat prin procură specială, până la emiterea deciziei de pensionare”.

(…)

Art. 105

„În sistemul public de pensii, pensionarii pot cumula pensia cu venituri dintr-o activitate pentru care se datorează contribuții de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal, precum și persoanele care desfășoară activitate în calitate de prestator casnic, potrivit Legii nr. 111/2022, și care datorează contribuția de asigurări sociale, indiferent de nivelul acestora, cu excepția:

a) soțului supraviețuitor beneficiar al unei pensii de urmaș care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau d), mai mari decât salariul minim brut pe țară garantat în plată;

b) pensionarului, beneficiar al unei pensii anticipate, care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), b) sau d)”.

(…)

Alte prestații de asigurări sociale

Art. 108

„În sistemul public de pensii, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condițiile prezentei legi, următoarele prestații de asigurări sociale:

a) tratament balnear, altul decât cel care, potrivit legii, se suportă de la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asigurați și pensionari;

b) ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, al pensionarului sau al unui membru al familiei acestora”.

(…)

Art. 113

„(1) În cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru de familie al acestora, ajutorul de deces prevăzut la art. 111 sau art. 112 poate fi achitat și către o persoană juridică, dacă aceasta face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

(2) În situația prevăzută la alin. (1), plata ajutorului de deces se face pe baza documentelor justificative prin virament bancar”.

Atribuțiile CNPP și ale caselor teritoriale de pensii

Art. 126

„(1) Salarizarea personalului CNPP, al caselor teritoriale de pensii, al INEMRCM și a personalului cabinetelor teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă se realizează potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Cheltuielile curente și de capital ale CNPP, ale caselor teritoriale de pensii și ale INEMRCM se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat”.

Jurisdicția asigurărilor sociale

Art. 127

„*) N.n. – ATENȚIE! Potrivit art. 167 din Lege, art. 127 intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.

(1) Deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă.

(2) Deciziile necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive”.

(…)

Dispoziții tranzitorii și finale. Intrare în vigoare

Art. 133

„(1) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare, cu excepția celor realizate în activitățile care, conform prevederilor art. 28 alin. (1) lit. b), sunt încadrate în condiții speciale.

(2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I de muncă până la data de 1 aprilie 2001 în activitățile care, conform prevederilor art. 28 alin. (1) lit. a)-c) și e), sunt încadrate în condiții speciale, constituie stagii de cotizare în condiții speciale, conform legii, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare.

(3) Constituie stagiu de cotizare în condiții speciale de muncă, potrivit art. 28 alin. (1) lit. b), perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001 în care salariații au desfășurat activități de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupele I și a II-a de muncă și care, potrivit legislației în vigoare, începând cu data de 1 aprilie 2001 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt încadrate în condiții speciale de muncă.

(4) Este asimilată stagiului de cotizare în condiții speciale de muncă perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariații au desfășurat activități, pe toată durata programului normal de lucru în fiecare lună, dintre cele prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. d) și f)-j) în locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I de muncă.

(5) Dovada vechimii în muncă în grupele I și/sau a II-a de muncă realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 se face cu carnetul de muncă, întocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare.

(6) În situația în care perioadele de vechime în muncă realizată în grupele I și/sau a II-a de muncă nu sunt înregistrate în carnetul de muncă sau înregistrarea acestor perioade este efectuată incorect ori incomplet, dovada acestora se poate face cu adeverințe eliberate de către angajatori sau deținătorii legali de arhive sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9, în original.

(7) Dovada stagiului de cotizare asimilat în condiții speciale conform alin. (4) se face prin adeverință eliberată de angajator, deținătorul legal de arhivă sau operatorul economic autorizat de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care are dreptul legal de a certifica aceste date, după caz, conform modelului prevăzut în anexele nr. 10 și 11, în original.

( Adeverințele care atestă încadrarea activității în grupele I și a II-a de muncă, respectiv asimilarea în condiții speciale, sunt valorificate numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor primare care pot fi verificate și care au fost întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.

(9) Prin documente primare care pot fi verificate se înțelege: actul administrativ de nominalizare a persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă sau, în lipsa acestuia, actul administrativ privind încadrarea locurilor de muncă/activităților/categoriilor profesionale în grupe superioare de muncă; contractul individual de muncă; contractul colectiv de muncă; decizii interne; actul administrativ de modificare a locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu; extrasul din statele de plată din care să rezulte secția/atelierul/locul de muncă, precum și orice alte documente justificative.

(10) În situația în care există suspiciuni cu privire la legalitatea încadrării activității în grupele I și/sau a II-a de muncă/asimilării în condiții speciale, angajatorii sau deținătorii legali de arhivă sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date sunt obligați să pună la dispoziția CNPP și/sau a caselor teritoriale de pensii, după caz, la solicitarea acestora, documentele primare prevăzute la alin. (9) pe baza cărora s-au eliberat aceste adeverințe, în vederea verificării respectării legislației în domeniu. Prelucrarea datelor se realizează în condițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.

(11) În situația în care, ca urmare a verificărilor prevăzute la alin. (10), se constată încălcări ale legislației privind încadrarea în grupe superioare de muncă sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverințelor, perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă/stagiu de cotizare în condiții normale de muncă.

(12) În situația în care, ca urmare a verificărilor prevăzute la alin. (10), se constată încălcări ale legislației care reglementează asimilarea locurilor de muncă în condiții speciale sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverințelor prevăzute la alin. (7), perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă în grupa I sau, după caz, în condiții normale de muncă”.

(…)

Art. 153

„La data intrării în vigoare a prezentei legi, președintele CNPP și membrii consiliului de administrație își continuă mandatul început în conformitate cu prevederile Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, până la împlinirea termenului pentru care au fost numiți, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 118 alin. (”.

Art. 154

„(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru pensiile stabilite în fostul sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001 se atribuie un număr total de puncte determinat prin împărțirea cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată la valoarea punctului de referință prevăzută la art. 84.

(2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile prevăzute la alin. (1) se recalculează din oficiu, prin determinarea numărului total de puncte și a cuantumului fiecărei pensii, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(3) În situația în care numărul total de puncte rezultat în urma recalculării prevăzute la alin. (2) este mai mic decât numărul de puncte determinat conform alin. (1), se mențin cuantumul aflat în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum și numărul de puncte corespunzător acestuia.

(4) Numărul de puncte determinat conform alin. (1), precum și cuantumul aflat în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi se mențin și în cazul persoanelor care nu fac dovada realizării unui stagiu de cotizare în fostul sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001.

(5) Drepturile de pensie recalculate conform alin. (2) se acordă de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Art. 155

„(1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile prevăzute la art. 144 alin. (1) se recalculează din oficiu, prin valorificarea din adeverințele care îndeplinesc condițiile de valabilitate și legalitate, prevăzute la art. 4 alin. (1) și art. 5 alin. (1) din Ordinul ministrului muncii și protecției sociale nr. 487/2021 privind efectuarea operațiunilor de evaluare a pensiilor din sistemul public stabilite până la data de 1 septembrie 2023, a sporurilor/veniturilor nepermanente sau a veniturilor lunare, brute sau nete, după caz, realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, plătite din fondul de salarii, asupra cărora s-a datorat, potrivit legii, contribuția de asigurări sociale de stat, nevalorificate la calculul drepturilor de pensie cuvenite sau aflate în plată.

(2) Drepturile recalculate potrivit alin. (1) se acordă începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Art. 156

„(1) În cazul sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii emit decizii de recuperare, prin care se stabilește în sarcina beneficiarilor obligația de restituire a acestor sume.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) se stabilesc cu respectarea termenului general de prescripție a dreptului la acțiune, de 3 ani, calculat de la data constatării.

(3) Decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale constituie titlu executoriu.

(4) Debitele reprezentând prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, mai mici de 40 lei, nu se mai urmăresc.

(5) Actualizarea sumei prevăzute la alin. (4), ca urmare a modificării prevederilor legale în materie, se face prin ordin al președintelui CNPP.

(6) Sumele rămase nerecuperate după decesul beneficiarilor nu se mai urmăresc.

(7) În cazul sumelor cu titlu de prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale virate din eroare, ulterior decesului, în contul bancar al titularului, eroare determinată de necomunicarea, până la data efectuării viramentului, prin orice mijloace, către casa teritorială de pensii, a cauzei de încetare a plății drepturilor, aceasta are obligația de a efectua demersuri în vederea identificării persoanei care a încasat sumele respective.

( Prin excepție de la dispozițiile art. 2.187 alin. (1) din Codul civil, precum și de la Legea nr. 209/2019, în cazul prevederilor alin. (7), la cererea casei de pensii, banca are obligația de a restitui plătitorului de drepturi sumele necuvenite din contul titularului decedat, până la limita soldului disponibil din ziua înregistrării cererii, în baza următoarelor documente justificative: cerere de restituire, copie a certificatului de deces, decizie de recuperare a sumelor necuvenite emisă de casa de pensii. Termenul de restituire este de cel mult 30 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii.

(9) În situația în care, în urma demersurilor efectuate, persoana care a încasat necuvenit prestația nu poate fi identificată în termen de 3 ani de la data decesului titularului dreptului, suma încasată necuvenit nu se mai urmărește”.

(…)

Art. 167

„Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2024, cu excepția art. 46 alin. (2), art. 84 alin. (6), art. 127, art. 168 alin. (2) și art. 169, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024”.

Art. 168

„*) N.n. – ATENȚIE! Potrivit art. 167 din Lege, art. 168 alin. (2) intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.

(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a) Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare;

b) Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, cu modificările și completările ulterioare;

c) art. 22 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 25 martie 2014;

d) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 28 septembrie 2020, aprobată cu modificări prin Legea nr. 168/2021, cu modificările ulterioare;

e) art. 20 alin. (2)-(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 30 mai 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările și completările ulterioare;

f) art. 34 și 35 din Legea nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 7 septembrie 2020, cu modificările ulterioare;

g) art. 12 alin. (1) lit. g) și art. 16-20 din Legea nr. 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenție din cadrul serviciilor civile care asigură asistență publică medicală de urgență și prim ajutor calificat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 11 ianuarie 2021, cu modificările ulterioare;

h) Legea nr. 218/2015 privind protejarea și sprijinirea persoanelor afectate de emisiile de substanțe nocive provenite din extracțiile de țiței din zona Suplacu de Barcău, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iulie 2015, cu modificările ulterioare;

i) Ordinul nr. 487/2021 al ministrului muncii și protecției sociale privind efectuarea operațiunilor de evaluare a pensiilor din sistemul public stabilite până la data de 1 septembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 18 iunie 2021;

j) orice alte dispoziții contrare prezentei legi.

(2) Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 9 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă la data de 1 ianuarie 2024”.

Art. 169

„*) N.n. – ATENȚIE! Potrivit art. 167 din Lege, art. 169 intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.

În aplicarea prezentei legi, în termen de 90 de zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, se emit norme metodologice, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului”.

Art. 170

„Anexele nr. 1-15 fac parte integrantă din prezenta lege”.

Daniele ! Esti fenomenal ! Iti multumesc din suflet !

Am citit mai atent Articolul 133 , aliniatele 8 si 9.

Este bine de stiut !
Persoanele care au lucrat in conditii de invaliditate preexistenta, ( cazul meu ) se incadreaza la conditii speciale.
Este o noutate legala. Pur si simplu pana la aceasta lege acest aspect nu era recunoscut !
Si acum legea este inca nedreapta . Au articole care se contrazic. " Doar daca persoana X a lucrat 2/3 din stagiul obligatoriu "

Eu cred ca se va corecta , prin anularea acestei cerinte stupide !

Eu unul, voi face memoriu si le voi demonstra greseala lor. A celor care au emis legea .

ITI MULTUMESC !!!

Top 10 schimbări din legea pensiilor: Formula de calcul, stagiul de cotizare, procentul de creștere

Top 10 schimbări la legea pensiilor înseamnă o formulă nouă de calcul, schimbări la stagiul de cotizare. Chiar și procentul de creștere a pensiilor e diferit.

Deputații au adoptat legea pensiilor. Actul normativ - care prevede că pensiile a peste 4,7 milioane de beneficiari vor fi recalculate - a fost votată de Senat săptămâna trecută.

Top 10 schimbări la legea pensiilor înseamnă o formulă nouă de calcul, schimbări la stagiul de cotizare și un procent de creștere a pensiilor diferit.

Legea pensiilor se votează, luni, la Camera Deputaților. Newsweek România prezintă cele mai importante 10 modificări care vor influența modul în care veți lua pensia, când o veți lua și în ce cuantum.

Top 10 schimbări din legea pensiilor:
1.Indexarea cu 13,8%.

Nu e neaparat o schimbare, dar am trecut-o la capitolul „noutăți”. Se aplică tuturor pensiilor de la data de 1 ianuarie 2024.

2. Nouă formulă de calcul

Este VPR x Numărul total de puncte.

VPR (valoarea punctului de referință) va fi de 81 de lei potrivit noii legi a pensiilor.

Număr total de puncte = puncte contributivitate + puncte stabilitate + puncte perioade asimilate si necontributive.

Punctele de necontributivitate reprezintă anii petrecuți în armată, șomaj sau facultate (0,25 puncte de fiecare an).

Punctele de contributivitate sunt anii în care ai contribuit la sistemul de pensii. Un punct pentru fiecare an contribuit.

3. Punctele de stabilitate

Se dau pentru ca oamenii să stea mai mult la muncă după următoarea formulă:

0,50 puncte/an, pentru anii din intervalul 26 - 30 de rămânere în muncă, inclusiv;

0,75 puncte/an, pentru anii din intervalul 31 - 35, inclusiv;

1 punct/an, pentru anii din intervalul 36 - 40 ş.a.m.d.

4. În ce an vei ieși la pensie

Newsweek a publicat, azi, tabelele cu anii și vârsta de pensionare.

5. Pensionarea pentru condiții grele de muncă.

Există angajați care ar putea ieși la pensie și cu 7 ani mai devreme dacă au lucrat în condiții speciale. Ei trebuie să fi lucrat în anumite domenii.

Potrivit noii legi a pensiilor, care se elaborează în aceste zile, locuri de muncă în condiţii deosebite sunt acele locuri de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condiţiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toată durata timpului normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinţe asupra securităţii şi sănătăţii în muncă a asiguraţilor.

6. Reduceri pentru mame

„Mamele care au născut mai mulți copii beneficiază de o reducere a vârstei de pensionare cu până la 3 ani și jumătate. Pentru fiecare copil născut se acordă o reducere de șase luni, reducerea maximă fiind de 3 ani și 6 luni”, a mai spus șeful Casei de Pensii.

7. Vârsta de pensionare se egalizează

Femeile vor munci cu 3 ani în plus începând cu 2030 și vor ieși la pensie de 65 de ani.
În acest moment, vârsta de pensionare pentru femei este de 62 de ani. Șeful Casei Naționale de Pensii, Daniel Baciu a spus că o noutate în legea pensiilor este că femeile și bărbații vor ieși la pensie la aceeași vârstă - 65 de ani - din anul 2035.

8 Pensia anticipată fără penalizări, eliminată

Pensia anticipată va fi acordată, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat până la 5 ani de stagiu de cotizare peste stagiul complet de cotizare contributiv, precum și celor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv.

Valoarea pensiei anticipate se va stabili prin diminuarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă, în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, astfel:

Perioada de stagiu de cotizare realizată peste stagiul complet de cotizare contributiv – Procentul de diminuare pentru

fiecare lună de anticipare (%) până la un an – 0,40 %
între un an și 2 ani – 0,35 %
între 2 și 3 ani – 0,30 %
între 3 și 4 ani – 0,25 %
între 4 și 5 ani – 0,20 %
9. Creșterea pensiilor nu se face cu același procent

Creșterea medie a pensiei va fi de 40%, spune ministrul Muncii. Cei mai avantajați sunt pensionarii care au muncit mult peste 25 de ani (vezi mai sus).

10. Cei care au muncit în condiții grele, dezavantajați

Pentru că au lucrat mai puțini ani, chiar și în condiții grele, minerii sunt dezavantajați la pensie. Ei nu obțin acele puncte de stabilitate de la punctul 3 și vor avea mai puține puncte de referință în total.

Cine sunt pensionarii care vor primi cea mai mare majorare a pensiilor la recalculare? Anunț oficial

Premierul Ciolacu a anunțat cine sunt pensionarii care vor primi cea mai mare majorare a pensiilor la recalculare. Este vorba despre cei mai săraci dintre români.

Pensiile vor fi indexate de la 1 ianuarie cu 13,8%. De la 1 septembrie 2024 va exista o recalculare a tuturor pensiilor. Creșterea medie a pensiilor va fi de 40% au anunțat oficialii.

"Anul viitor, deja noua Lege a pensiilor a fost promulgată, intră în vigoare de la 1 ianuarie. Primul lucru, indexarea cu inflația este și în noul buget și până la 1 septembrie se fac recalculări.

Cine sunt pensionarii care vor primi cea mai mare majorare
Am avut întâlniri cu ministrul și sindicaliștii, de la 1 septembrie se vor face plățile conform recalculării pe principiile stabilite cu Banca Mondială și Comisia Europeană", a spus premierul Marcel Ciolacu.

"Pensiile mai mici vor crește mai mult. Se închid 99% din inechități și mi se pare corectă abordarea. M-am săturat să citesc că gradul de sărăcie cel mai mare e la noi. E unul din indicatorii cei mai importanți, când se calculează indicele de sărăcie", a explicat Ciolacu.

Şeful Guvernului a detaliat că, "dacă rămânem și calculăm totul în logica electorală, ajungi să pierzi tot, dacă ești hotărât și iei deciziile corecte, e un calendar stabilit cu Comisia Europeană, nimic nu se face întâmplător".


Citeşte şi: Revoltător. Pensionari cu pensii sub 1.300 lei nu iau bani în plus la recalculare. Care e motivul?

"Avem echipe tehnice, negocieri cu Comisia, avem sute de jaloane. Eu am discuții cu comisarii, de fiecare dată. Când am fost la Malaga, am vorbit cu comisarul pe economie, o voi avea și pe această lună cu închiderea deficitului", a spus Marcel Ciolacu.

Este vorba despre pensionarii care nu se încadrează în criteriile minime de îndeplinire a vârstei de pensionare sau care nu au contribuit suficient, cum sunt cei din Agricultură. Aceştia vor primi cele mai mari măriri.

Ministrul muncii dă vestea proastă: 2.000.000 de pensii nu cresc la recalculare. Care e motivul?

Ministrul muncii este al doilea oficial care admite că 2.000.000 de pensii nu vor crește la recalcularea din septembrire 2024. Primul a fost șeful Casei de Pensii care a spus același lucru în urmă cu mai multe săptămâni.

Nu e nicio surpriză, Newsweek prezentând slide-uri cu exemple de pensii care scad de la 1 septembrie după recalculare. Vezi mai jos. În final, oficialii au decis ca pensiile ce ar trebui să scadă de la 1 ianuarie să rămână la același nivel.

Ce a spus ministrul muncii acum câteva zile
„Pot să vă spun că peste trei milioane de români, pe simulările noastre, vor avea pensii mai mari. (…) Este important să ştie toţi românii că în 2024 vor avea pensii mai mari datorită celor două procese. Oricum, fiecare român, datorită majorării de la 1 ianuarie, fiecare român, datorită faptului că valoarea punctului de pensie creşte, fiecare român în 2024 va avea o pensie mai bună”, a explicat Simona Bucura-Oprescu.

Ce a zis șeful Casei de Pensii
În urmă cu o lună, șeful casei de Pensii, Daniel Baciu spunea: „În urma acestei recalculări din luna septembrie nicio pensie nu va scădea: cei care au primit pensii mai mici din cauza raportului la stagiile de cotizare le vor creşte pensiile, iar dacă din formula de calcul există un cuantum inferior se păstrează calculul cel mai avantajos în plată, potrivit principiului universal din legea pensiilor, deci nu va pierde nimeni la pensie.

După calculele noastre, în septembrie 2024, aproximativ 3 milioane de pensii vor creşte în urma acestei formule de calcul”, a mai spus Daniel Baciu.

În acest moment, în România sunt 5 milioane de pensionari. Cum vor crește doar 3 milioane de pensii, 2 milioane nu vor crește. Este o cifră uriașă.



Cine nu va primi bani în plus la recalculare?
E greu de spus cu certitudine, dar cele mai mari șanse le au cei care au muncit 25 de ani sau mai puțin. Deoarecere, ei nu vor primi punctele de stabilitate (aveți formula de calcul mai jos). Vor avea parte de o creștere zero sau foarte mică cei care au lucrat pe salariul minim.

Newsweek a și oferit exemple în acest sens:

În cazul unui pensionar, pensia lui a scăzut cu 300 de lei, deoarece grupele de muncă erau mai bine indexate în legea veche a pensiilor decât în cea nouă. Exemplul este în linkul de mai jos.


O pensionară va avea cu 200 lei mai puțin la pensie după recalcularea din septembrie, deși a cotizat 41 de ani. Ea a muncit în sistemul public și are doar 4 ani în condiții speciale.

Doar 5 lei în plus pe zi la pensie pentru un milion de pensionari de la 1 ianuarie. Cât au lucrat?

Este vorba de românii care primesc indemnizația socială sau pensia minimă cum mai este cunoscută. Pensia (indemnziația) mimă era în valoare de 1.125 lei. Cu indexarea de la 1 ianuarie ei primesc în plus 150 de lei și vor ajunge la o pensie de 1.280 de lei pe zi.

SHARE




Un milion de pensionari din România vor beneficia de creșteri ale veniturilor chiar de la 1 ianuarie 2024.

Cu toate acestea, o mare parte dintre ei vor beneficia de o creștere de doar 5 lei în plus la pensie, pe zi, pe baza calculelor făcute în funcție de cât au cotizat de-a lungul timpului.

Începutul de an vine cu vești bune pentru un milion de pensionari din România pentru că vor beneficia de creșteri ale veniturilor începând cu data de 1 ianuarie 2024. Cu toate acestea, o mare parte dintre ei vor beneficia de o creștere de doar 5 lei în plus la pensie, pe zi.

Peste 1.100.000 de pensionari vor primi o creștere de doar 150 de lei a pensiei, de la 1 ianuarie.